Stirile Zilei
VIRTUAL ARAD
Suntem pe locul
Pozitia Virtual Arad in Romanian Top 100
Votati-ne zilnic!
Votati Aradul !

Sambata, 26 octombrie 2002

Stirile TVA se gasesc aici

  • Aradenii au sarbatorit Ziua Armatei. Nici o oficialitate locala nu a lipsit de la eveniment

De Ziua Armatei Romane aradenii au participat la omagierea eroilorZiua Armatei este legata de obiectivele si sentimentele Armatei Romane, care au vizat intotdeauna indeplinirea idealurilor nationale: unitate, independenta suveranitate, integritate teritoriala. La Arad, manifestarile dedicate acestei sarbatori s-au bucurat de prezenta a numeroase personalitati locale, militari si veterani care au venit sa-si aduca omagiile fata de cei eare au cazut pentru libertatea si independenta tarii. Manifestarile au inceput cu depuneri de coroane la monumentul eroilor din Piata Avram Iancu. Dupa salutul drapelului si intonarea imnului national, PS Timotei Seviciu a oficiat slujba de pomenire a "vitejilor fii ai patriei care sunt dispusi la orice jertfa, inclusiv cea suprema". In discursul sau, prefectul judetului, Dan Ungureanu, a evocat ziua de 25 octombrie ca fiind capatul unui sir lung de abuzuri pe care au fost nevoiti sa le suporte inaintasii nostri, dar si rolul care ii revine armatei in noul context al integrarii euroatlantice: "Cred ca cinstirea Zilei Armatei, de catre noi, in Arad, capata o semnificatie deosebita. De acum incolo, cred ca toata comunitatea se poate bizui pe structura militara si ii felicit, cu ocazia Zilei Armatei, pe toti ostasii Romaniei si pe cei din Garnizoana Arad". Primarul municipiului Arad, Dorel Popa, a subliniat importanta zilei si ceea ce reprezinta ea pentru toti romanii. "Stim ce reprezinta. 25 octombrie pentru noi toti, ca romani. Reprezinta eliberarea intregului teritoriu al tarii noastre si victoria impotriva gruparilor hitleriste si hortiste. Faptul ca ne aducem inca o data aminte de asta arata ca stim sa ne cinstim istoria, stim sa ne cinstim trecutul si cred ca putem sa traim bine prezentul si viitorul, numai in masura in care cunoastem si respectam, asa cum se cuvine, trecutul." Printre cei care au tinut sa participe la momentul evocarii celor care si au dat viata pentru tara a fost si generalul de brigada Aurel Golcea, presedintele Asociatiei Veteranilor de Razboi "Zarandul" din judetul Arad. "Veterasnii de razboi se incadreaza in aceasta sarbatoare, fiind cei mai varstnici luptatori care au participat pe front la eliberarea patriei. Camarazii mei veterani de razboi, au participat la toata aceasta epopee a eliberarii patriei" De la eveniment nu a lipsit nici P.S. Timotei Seviciu, episcop al Aradului, Ienopolei si Halmagiului, care a oficiat slujba de pomenire a eroilor Armatei Romane

Calin Ghinaciu - Agenda zilei

  • Consilierii aradeni au batut palma cu Centurymarc

Consiliul Local si-a dat acordul privind preluarea CET-ului de catre CenturymarcAsocierea va aduce investitii de peste 200 de milioane de dolari  
Consiliul Local Arad a semnat actele aditionale la contractul de asociere in participatiune cu firma americana Centurymarc, in problema CET. "Avem actul constitutiv al SC Centurymarc Romania, avem adresa CityBank de deschidere a conturilor societatii in tara, avem si planul de afaceri", a declarat primarul Dorel Popa. 
S-au semnat acorduri intre Centurymarc si doua institutii financiare, pentru imprumuturi de 132 de milioane de dolari, respectiv 75 de milioane de dolari, "urmand ca, dupa votul pozitiv, sa inceapa derularile financiare". Cele trei acte aditionale puse in discutie nu au ridicat foarte multe intrebari din partea consilierilor, unul singur solicitand amanarea discutiilor pe motiv ca au fost puse prea tarziu la dispozitia alesilor locali. CET Arad va asigura conducerea operativa, prin ducerea la indeplinire si executarea deciziilor luate de Centurymarc. Pana la finele anului 2004, americanii vor moderniza instalatia existenta si vor finaliza lucrarile la Grupul energetic II. "Cresterea pretului energiei termice, de maximum 3% an, se va face in dolari SUA, cu respectarile reglementarilor legale in vigoare", au stabilit consilierii locali. Directorul CET, Lucian Barniciu, a declarat ca se va reabilita in intregime reteaua termica secundara (cea de la punctele termice pana in locuinte) si o parte din reteaua primara.

Adina Cosa - Ziua de Vest

  • Vopseaua, de opt ori mai scumpa decat reclama
Panourile publicitare aduc venit pentru administratia localaFoarte importanta pentru sectorul privat, publicitatea si reclama nu reprezinta pentru institutiile publice o sursa importanta de venit si nici nu se afla in atentia autoritatilor. Preturi la voia intimplarii, diferente ridicole, incasari mici si o evidenta lipsa de corelare a preturilor cu potenta financiara a afaceristilor locului sunt doar cateva din anomaliile serviciilor taxe si impozite ale primariilor din vestul tarii. Marketingul este o notiune cu care abia s-au deprins cativa functionari, dar care nu ajung sa aplice nimic din stiinta lor pentru ca sunt tinuti departe de deciziile executivului ori legislativului din primarii.
Timisoara de trei ori mai scumpa decat Aradul
Dupa ce la Timisoara comerciantii s-au obisnuit cu legarea reclamelor in pomi, pentru a scapa de calvarul autorizatiilor pentru inchirierea fiecarui centimetru patrat de stalpi, cei cu dare de mana liciteaza o data pe an si raman chiriasii panourilor publicitare ale Primariei Timisoara. Ultima strigare pentru cele opt amplasamente din oras a avut loc in primavara. S-a pornit de la 14.000 de lei si s-a ajuns la o suma finala de trei ori mai mare, practic cea mai ridicata din vestul tarii. Un panou publicitar costa pe luna la Timisoara 10 milioane de lei. La mijloacele de transport in comun, RATT a facut o adevarata revolutie in materie de preturi si are chiar si o oferta cum scrie la carte. Produsele pe care le inchiriaza pentru a servi drept suport publicitar sunt partile exterioare ale tramvaielor si troleibuzelor donate sau invechite din parcul auto al regiei. Preturile difera in functie de provenienta mijlocului de transport. Tramvaiul romanesc se inchiriaza aproape la jumatate din pretul celui nemtesc, iar clientul primeste un bonus daca isi pune autocolantele pe ambele vagoane ale vehiculului.
La fluturasi nu s-a gandit decat Aradul
Taxa de ocupare a terenului de un panou publicitar in Arad atinge aproape 3 milioane lei pe luna. Activitatea de reclama prin panouri publicitare sau sub orice alte modalitati este reglementata strict prin hotarare de consiliu local. Alesii locali au stabilit atat metodologia de realizare a reclamei, cat si taxele aferente. Pentru reclame luminoase pe stalpi, taxa este de 28.149 lei/mp sau fractiune de mp pe luna, iar pentru expunerea de materiale cu inscrisuri prin ancorare pe stilpi sau alte obiecte din domeniul public, de o suta de mii de lei bucata pe zi. Pentru fluturasii aruncati din aer, se plateste 280 lei/bucata, pentru vehiculare reclame sonore, aproape 30 de euro pe ora, iar pentru actiuni promotionale, 56.298 lei/mp/zi. Panourile amplasate in oras sunt verificate de personalul autorizat al primariei iar acolo unde s-a constatat ca nu au fost platite taxele corespunzatoare, panourile sunt inlaturate.

Bianca Toma & Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

  • Dorobanti. Camin modern pentru persoanele sarace
Caminul de la Dorobanti, construit de Serviciul de Ajutor Maltez - Virtual Arad News (c)2002Serviciul de Ajutor Maltez este o organizatie non-guvernamentala cu centrul in Cluj, impartita in dieceze, filiale si puncte de lucru. In tara exista doar doua filiale, una la Timisoara si cealalta la Dorobanti. Localitatea se mandreste cu o cladire moderna in care se desfasoara o activitate vasta. Exista un camin pentru persoane cu handicap locomotor, care nu au familie. Spre deosebire de alte centre, unde persoanele care se interneaza trebuie sa aiba un venit lunar, aici nu este nevoie de asa ceva. In prezent sunt internati in jur de 38 de insi, cheltuielile pe timp de vara pentru o persoana ridicandu-se la 3.800.000 lei pe luna. Pentru acestea exista 40 de camere, cu cate doua paturi si televizor. Totul sclipeste de curatenie, mobilierul este in buna stare, iar grupurile sanitare sunt moderne, cu oglinzi mari. Sala de mese este foarte mare, iar numeroasele ghivece de flori beneficiaza de multa lumina naturala. Pe unul din pereti se afla o statuie de lemn reprezentandu-l pe Iisus rastignit, in marime naturala, sculptura fiind facuta anul acesta la Tabara de Creatie de la Dorobanti, pe care Centrul de Ajutor Maltez o organizeaza in fiecare vara.
Tot aici se afla un camin de zi pentru varstnici, care care cuprinde  20 de persoane care iau masa aici.. Serviciul de ajutor se ingrijeste si de persoanele in varsta sau bolnave care nu se pot deplasa. Voluntarii duc mancarea la domiciliul acestora; in cazul in care se imbolnavesc, asistenta medicala se deplaseaza pentru a-i ingriji. Societatea se ingrijeste si de copiii care au probleme sociale, micutii putand veni sa ia o masa calda. Maltezii asigura in fiecare zi peste 200 portii de mancare. Asociatia trimite ajutoare la institutiile de invatamant din Curtici si nu numai (hrana, medicamente si jucarii).
Sala de mese a caminului de la Dorobanti - Virtual Arad News (c)2002 Serviciul de ajutor maltez are si o gospodarie anexa un hectar de pamant si animale de care se ingrijeste personalul de aici, care numara 22 de insi. Printre acestia sunt 12 ingrijitori, o sora medicala, un asistent social, un maseur si bineinteles un doctor, in persoana d-lui Adalbert Almasi, care este "parintele" acestor napastuiti de soarta. Impreuna cu sotia sa, Olga, se ingrijesc ca nimic sa nu le lipseasca bolnavilor, de la hrana si medicamente pana la hrana spirituala, centrul beneficiind si de o mica biblioteca.
Desi organizatia ajuta atatea persoane nevoiase, statul nu le ofera nici o facilitate. Bolnavii ar trebui sa primeasca lunar o suma, dar de mai multe luni, acestia nu au beneficiat de banii respectivi. Desi persoanelor cu handicap locomotor trebuie sa le fie acordate unele subventii pentru plata facturilor la telefon, televizor si cablu, bolnavii din Dorobanti nu beneficiaza de acestea. O alta problema este incalzirea pe timp de iarna. Se foloseste o butelie mare de gaz, care ajunge timp de o luna si costa peste 50 milioane de lei.
Mai sunt si oameni cu sufletul si "punga" mare, din tara si din strainatate (Germania) care ii ajuta pe cei de aici cu medicamente, alimente, haine. Atunci cand se aduna prea multe, Centrul de Recuperare mai da din bunurile sale si altora, care sunt mai nevoiasi. Unul dintre prietenii cei mai buni ai serviciului maltez este Clubul Rotary, care in fiecare an  viziteaza centrul, la sfarsitul lunii mai, sta cate doua trei zile si nu vine niciodata cu mana goala.

Roxana Naiman - Observator

  • Manastirea de la Feredeu - intre legenda si istorie

Manastirea Feredeu - Virtual Arad News (c)2002Manastirea Feredeu se afla la aproximativ cinci km de localitatea Siria, in judetul Arad, pe un deal, la altitudinea de 427 metri, intr-o padure deasa. Lacasul de cult a fost ridicat langa paraul Feredeu, cunoscut pentru apa sa vindecatoare, cautata de pelerini, tot timpul anului. Izvorul este cunoscut in traditia zonei, din vechime, acesta fiind vizitat indeosebi cu ocazia sarbatorii Izvorului Maicii Domnului, in prima zi de vineri dupa Pasti, iar, in ultimul timp, si in Ziua Crucii, in 14 septembrie. La slujbele de la Feredeu vin sute de aradeni, pentru care distanta sau drumul nu foarte bun nu mai reprezinta un obstacol. De acest lacas sunt atrasi si strainii, care admira efortul celor cativa calugari, care au reusit sa transforme dealul Feredeu intr-un loc de pelerinaj foarte cautat.
Turcii amenintati cu crucea
Traditia aminteste de un asezamant monahal ce flanca izvorul de la Feredeu. Desi dovezi clare ale inceputului vietii spirituale din acest loc sunt greu de gasit, legendele locuitorilor amintesc de paraclisul cu schit de langa apa facatoare de minuni si datatoare de sanatate. Unele izvoare istorice dateaza schitul la 1787, insa traditia locala vorbeste de el inca de pe vremea turcilor. Se spune ca, la 1693, cand turcii s-au retras, dupa eliberarea Siriei, un arhimandrit - Filimon, care ar fi trait 20 de ani la Feredeu - i-ar fi somat cu crucea in mana sa plece, platind curajul sau cu capul.
Primele demersuri de preluare de catre crestini a izvorului si paraclisului de la Feredeu au fost consemnate in epoca moderna, la 1906, de catre pr. prof. Nicolae Baru. La 12 mai 1920, proaspat hirotonit preot, Nicolae Baru a facut prima excursie in aceasta calitate la izvor, alaturi de mai multi credinciosi. In prezenta a 500 crestini, s-a facut sfintirea apei de izvor. Peste sase ani, parintele Baru a inaintat o adresa catre episcopul Grigorie Gh. Comsa, referitoare la izvor, care, in urma acestui demers, a cerut sa i se raporteze exact situatia de la Feredeu, pentru a stabili cum va putea fi utilizat izvorul "in slujba credintei noastre si a vietii religioase a credinciosilor nostri". La 31 august 1926, Oficiul Protopopesc Roman al Siriei, prin protoiereul Mihail Lucuta, a adus la cunostinta episcopului date despre locul unde se afla izvorul si a lansat cateva sugestii cu privire la lucrarile ce puteau fi intreprinse acolo. El a fost primul protopop care a inceput lucrarile de amenajare a izvorului si de construire a schitului. La 21 decembrie, acelasi an, Comitetul urbarial Siria a cedat o parcela de teren pentru zidirea unei capele la Feredeu, precum si o cantitate de lemne de constructie si o suma de bani, cu conditia ca Veneratul Consiliu Eparhial sa aduca in stare de folosinta izvorul balnear Feredeu.
Schitul a ramas in grija padurarului
Schitul de la FeredeuA urmat o perioada de stagnare, pana in 1930, cand s-a implicat Oastea Domnului din Covasant (o localitate apropiata), mobilizata de acelasi preot Nicolae Baru. Acesta a lansat un apel tuturor organizatiilor Oastea Domnului din tara, pentru a participa la un pelerinaj la Feredeu, la 23 aprilie 1930. S-a cerut si sprijinul episcopului, PS Grigorie Gh. Comsa. Primaria din Siria a aprobat curatirea locului si pregatirea pelerinajului. Succesul acestei manifestari, la care au participat peste 500 credinciosi, urmat de alta de acest gen, la 9 iunie 1930, a facut ca demersurile pentru finalizarea lucrarilor la paraclisul de la Feredeu sa aiba succes.
La 11 aprilie 1931 s-a pus piatra de temelie a paraclisului cu hramul "Sfantul Mare Mucenic Gheorghe". Actul comemorativ a fost asezat la temelia paraclisului, intr-o sticla ceruita. La 28 mai 1931, s-a sfintit sfanta cruce, care a fost montata pe turnul bisericii. La 8 septembrie 1931, practic, lucrarile au fost incheiate prin montarea geamurilor la ferestrele lacasului. Sfintirea paraclisului de la Izvorul Sfantul Gheorghe Feredeu a avut loc la 9 iunie 1932, la sarbatoarea Inaltarii Domnului. In toamna anului 1934 a fost turnata fundatia primei cladiri de locuit, cu trei camere si un coridor. Camera din stanga era destinata primirii episcopului, iar celelalte doua, calugarilor. Atat constructia paraclisului, cat si a casei au fost realizate cu mari sacrificii financiare, banii fiind adunati, in mare parte, din colecte publice. Activitatea la schitul Feredeu a continuat pana la Decretul 410/1959, cand, la fel ca si alte manastiri, schitul Feredeu si-a inchis portile. Manastirea Hodos-Bodrog a preluat conducerea schitului si a metocului din Galsa, raspunzand de gestiunea acestuia. Misiunile religioase au continuat, la schit fiind delegati preoti, in acest sens. Padurarul in cantonul caruia se afla schitul a primit sarcina sa supravegheze lacasul, pentru a preveni jafurile. Nemaiexistand personal permanent, cladirile si amenajarile izvorului au inceput sa se degradeze, iar troita de langa izvorul Feredeu a fost profanata de necunoscuti. Totusi, desi in mod oficial au fost interzise, pelerinajele au continuat la Feredeu.
Redeschis in "Epoca de Aur"
In 1986, schitul a fost redeschis, pelerinajul din 14 septembrie al acelui an, marcand reinceperea activitatii la Feredeu. Au inceput reparatiile necesare in urma distrugerilor suferite de-a lungul anilor. Fosta bisericuta a fost extinsa si renovata. Izvorul a fost mutat pe directia nord-est, la sase metri de absida bisericii. Au fost edificate alte cladiri anexe, un al doilea corp de cladire cu etaj, cu cate opt camere pe nivel si coridor, al treilea corp fiind trapeza cu bucatarie. Drumul de acces era, insa, foarte greu. Se putea urca, cand nu ploua prea mult, cu autoturisme de teren, cu masinile forestierilor sau pe jos. Cu toate acestea, oamenii veneau la Feredeu pentru a se casatori, a-si boteza copiii si pentru slujbe speciale. In 1992, la 3,5 km distanta de manastire, a fost construit un sector administrativ-gospodaresc - metocul manastirii. Din 1995 a fost ridicata o bisericuta cu hramul "Sfantul Prooroc Ilie Tesviteanul", pentru credinciosii care nu puteau ajunge la schit, la Feredeu aparand noua asezare monahala Feredeul din Vale. Din 23 februarie 2000, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a decis transformarea schitului in Manastirea Feredeu, staret fiind parintele Protos Ilarion Taucean. Sute de aradeni merg la Manastirea Feredeu, fiind vestite rugaciunile facute de calugari. La rugaciunile de la miezul noptii sau la slujbele Sfintului Vasile cel Mare vin atat localnici, ci si credinciosi din alte zone.

Liliana Brad - Romania Libera

  • FILMELE SAPTAMANII

Dacia 25 octombrie - 31 octombrie 2002  Garcea si oltenii - (ROM)
Muresul 25 octombrie - 31 octombrie 2002  Stuart Little - (SUA)
Arta 25 octombrie - 31 octombrie 2002 - Sala A  Lilo si Stitch - (SUA)
Arta 25 octombrie - 31 octombrie 2002 - Sala B  Misterul Libelulei - (SUA)

Cautare in arhiva Virtual Arad

   Search this site                 powered by FreeFind
 


Publicitate

  Imobil de vanzare


Virtual Arad a fost fondat de Draghi Puterity.
Webdesignul a fost realizat de Sorin Stancu.
Adaptare WEB realizata de Draghi Puterity si Trutiu Florin.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de Gheorghe Puterity.
Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.


O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Saptamanalul Occident, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, TV Arad, TV RCS, Pro TV Arad.


 

[Home] [Stiri] [Jurnal TVA] [Arhiva de stiri] [Agenda telefonica] [Advertising] [Multimedia] [Galeria foto] [Catedrala] [Harta orasului]
[Informatii] [Istorie] [Link-uri] [Guest book] [Message board] [Localitati din Arad] [Despre noi]