Fiind
poarta principala a Romaniei pentru calatorii din vestul
Europei, Aradul s-a facut remarcat, de-a lungul timpului,
prin arhitectra deosebita, care a atras privirile multor
turisti. Autentice monumente de arhitectura cladirile
din centrul municipiului vor sta, mereu, marturie peste
vreme a tot ce s-a intamplat bun pe aceste meleaguri.
De o mare valoare arhitecturala sunt, de asemenea, numeroasele
castele si cladiri seculare situate in localitatile
din judet. Cele mai importante sunt Cetatea Aradului,
construita intre anii 1763-1785, Castelul-cetate de
la Ineu, construit intre 1645-1652, castelele de la
Savarsin, Bulci, Capalnas, Petris, Conop, Odvos, Macea,
Fantanele, Siria. Din pacate, o mare parte dintre cladirile
vechi, devenite peste ani, adevarate monumente arhitecturale
sunt, intr-o faza avansata de degradare, devenind, datorita
timpului adevarate pericole publice pentru trecatori. Imbinare de stiluri Arhitectura de factura romantica neomedievalizanta,
desi este mai organic legata de traditia arhitecturala
locala, are mai putine prelungiri in secolul al XX-lea,
cand este mai rapid inlocuita de cautarile de tip Secession.
Pe de alta parte, se gasesc cautarile care incearca,
in spirit romantic, sa valorizeze arhitectura popular-nationala.
Daca aceasta orientare a starii romantice spre elaborarea
unei arhitecturi nationale se va maturiza mai tarziu,
abia spre sfarsitul secolului, devenind o directie de
cautari stilistice durabila si de sine statatoare, arhitectura
"importata" de factura romantica reprezinta,
alaturi de arhitectura de factura clasicizanta, un moment
incipient important in procesul de occidentalizare a
societatii romanesti, caracteristic celei de a doua
jumatati a sec. 19. Atat arhitectura clasicista cat
si cea de factura romantica au largit considerabil aria
arhitecturii aradene, scotand-o de pe fagasul restrans
al traditiei autohtone, dar in moduri diferite: daca
arhitectura clasicista a adus in arhitectura aradeana
rigoarea si ordinea rationala ale traditiei clasice
(pe teritoriul vechiului regat aceasta traditie fiind
aproape inexistenta), arhitectura de factura romantica
a adus un mare aport imaginativ si o aplecare catre
farmecul arhitecturilor trecute. Ambele directii au
dat roade mai tarziu. Iar roadele se vad si in zilele
noastre. Asa cum spuneam in randurile de mai sus, turistii
straini nu ezita sa-si scoata camerele de luat vederi
si aparatele de fotografiat din bagaje pentru a-si imortaliza
imagini cu toate cladirile din centru.
Pericol public Mare parte din cladirile vechi adapostesc asociatii
de locatari sarace. Acolo unde la parter sau in interior
au stat institutii publice, in functie de banii disponibili
in buget s-a dispus renovarea fatadelor. Astfel ca,
cel putin in centru, cladirile vechi incep sa renasca
din propria lor cenusa, aspectul lor medieval, recent
renovat, reusind sa pastreze amprentele timpului si
sa pastreze aerul si parfumul vremurilor in care ele
au fost concepute si renovate. Insa, acolo unde locuiesc
oameni, banii abia daca exista pentru traiul de zi cu
zi, astfel ca, mare parte a fatadelor au devenit adevarate
pericole publice. "In zilele cand bate vantul
mi-e si groaza sa ies pe strada. Se desprind bucati
intregi de moloz si nici nu stii cum sa te feresti sa
nu te trezesti cu ceva in cap. Apoi, in curtile acestor
case locuiesc familii cu copii. Normal ca micutii se
joaca in curte. Va dati seama la ce pericol se expun.
Ar trebui ca toate aceste cladiri sa intre intr-un program
de restaurare. E pacat sa le lasam asa in paragina.
In primul rand, ele sunt cartea noastra de vizita. Apoi,
chiar daca a trecut foarte mult timp, ele s-au pastrat
destul de bine. Era insa si timpul sa cedeze. Dar, trebuie
neaparat sa facem ceva sa le punem la punct"
– ne-a declarat Maria Popa, o locatara a unui astfel
de imobil. Moarte clinica La un scurt raid prin oras, marea majoritate a cladirilor
vechi arata ca dupa furtuna. Bucati de fatade desprinse,
tencuiala invechita de vreme, culorile decolorate de
bataia ploii si a soarelui. "Nu avem bani sa
le renovam. Stim ca arata urat. Dar noi suntem pensionari
si abia am iesit din iarna. Abia ne-am descurcat cu
banii. Nu avem bani nici sa cumparam un kilogram de
vopsea sa vopsim geamurile, ca vin sarbatorile"
– ne-a declarat Mihai Cioara, administratorul unei
asociatii de locatari, de pe strada Mihai Eminescu.
Pentru ca nici una dintre cladirile vechi ale orasului
nu a scapat de degradari datorate intemperiilor vremii,
s-ar impune ca cineva sa ia o masura de renovare a acestora.
Insa, nu am indraznit sa cerem opinia niciunui edil
al orasului, de groaza raspunsului. Care este, intotdeauna
intoxicant si acelasi: "nu avem bani".
Pana la gasirea fondurilor necesare nu ne mai ramane
decat sa ne rugam ca bucatile de moloz desprinse de
vreo boare de vant sa nu curme vreo viata…
Paula
Bulzan - Occident
La
CET ameninta pericolul disponibilizarilor
Conducerea
Sindicatului energeticienilor de la CET a sustinut,
ieri, o conferinta de presa, pentru a-si prezenta pozitia
(si parerea) despre situatia Centralei, acum, dupa ce
aceasta a trecut, oficial, in "ograda"
Consiliului local. Resemnat, liderul sindicatului, Traian
Deliman, a declarat: "Faptul este implinit!
Sperim ca
Primaria a vazut ce se poate intampla cand nu exista
fonduri". Cu toate ca a fost laudat modul in
care municipalitatea a reusit sa "lege"
protocolul de predare-primire cu Conventia (care, daca
nu va fi semnata de Guvern,
va conduce la reintoarcerea CET in administrarea Termoelectrica),
Traian Deliman a afirmat: "Noi am mai fi completat-o!
Lipseste o clauza, aceea de preluare a energiei electrice
produse de CET." Acesta a afirmat ca "exista
pericolul sa ne limitam doar la energie termica, caz
in care nu se mai motiveaza, din punct de vedere social,
atatia salariati la Centrala". In ceea ce priveste
cererea de suspendare a HG 105, care a fost inaintata
de sindicat la Curtea de Apel Timisoara, Traian Deliman
a precizat: "Ne jucam cartea pana la capat",
si informandu-ne ca urmatoarea infatisare este programata
pentru ziua de marti. Cu toate acestea, sindicalistii
sunt circumspecti: "Nu stim in ce masura avem
sanse...", a declarat Deliman, aratandu-si,
totusi, intentia de a astepta termenul de 31 mai, pentru
a vedea "ce ne ofera acea Conventie".
Simona
Mazare - Observator
Peste
reforma sanitara s-a lasat tacerea
La
sediul CAS a avut loc, vineri, o sedinta cu usile inchise,
la care au participat, alaturi de gazde, prefectul Dan
Ungureanu, conducerea Directiei de Sanatate Publica,
precum si directorii unitatilor spitalicesti din judet.
Dupa mai bine de doua ore de discutii, in care s-a pus
accent pe reforma din sistemul sanitar, ce vizeaza si
sensibila problema a privatizarii spitalelor (asupra
careia ne vom opri cu alta ocazie), cei prezenti - cu
exceptia prefectului Dan Ungureanu - au refuzat sa ne
ofere informatii oficiale, pasandu-ne pe a doua zi sau...
cine stie cand. Prin urmare, astazi ne rezumam la a
prezenta doar punctul de vedere al prefectului vizavi
de cele discutate la intrunire, sub promisiunea ca vom
reveni cu amanunte in editiile urmatoare. "Pot
lauda modul cum sa desfasurat intalnirea de astazi.
Oamenii sunt ferm hotarati sa se apuce de treaba, pentru
ca vrem sa facem o reforma in interesul cetateanului.
Societatea s-a schimbat si trebuie sa se schimbe
si formele de asistenta sanitara. Cred ca, cel mai important
e ca noi sa prezentam Ministerului Sanatati o solutie
viabila de reforma, in interesul cetitenilor"
- a precizat prefectul Dan Ungureanu, care s-a declarat
multumit de relatiile dintre CAS, DSP si spitale. "Ma
bucur ca exista un consens intre aceste institutii"
- a incheiat prefectul. Vom reveni.
Orlando
Toader - Observator
Urvisu
de Beliu - un sat triconfesional
Unul
dintre satele in care oamenii impart convingeri confesionale
diferite este
Urvisu de Beliu, apartinator comunei Hasmas. Aproape
in proportii egale, aici intalnesti ortodocsi - pe
de o parte, respectiv baptisti si adventisti de cealalta.
Anti Dronca, unul dintre cei mai varstnici sateni,
are la 79 de ani, o memorie impecabila. El cunoaste
conjunctura in care neoprotestantii au patruns la
Urvis. "Pe cand eram copil, in sat au fost
patru oameni instariti. La un moment dat au plecat
in America, de unde s-au intors cu pocainta."
Primii "pocaiti" au fost baptistii.
Ei l-au eliminat din adunare pe Ilie Dudas care, dupa
o perioada de neapartenenta religioasa, a mers pe
mana adventistilor de ziua a saptea, promovand in
sat, printre oameni, doctrina acestora. "Multi
ortodocsi au trecut de atunci la baptisti si la adventisti.
"
Apartenenta la o anumita confesiune se transmite din
tata-n fiu si situatiile in care regula este incalcata
sunt considerate exceptii. Anti Dronca isi aminteste
ca alaturi de parinti si de cei noua frati au raspuns
invitatiei de a participa la adunarea baptistilor
si mai apoi a sambatarilor. Dar atat si nimic mai
mult. "Fiecare e liber sa mearga unde crede.
Sunt multi slabi de inger si trec. Nu inteleg ce inseamna
botezul si fac pasul lepadarii de credinta ortodoxa".
La scurt timp dupa casatorie, nevasta lui Anti a cazut
bolnava. "Sambatarii i-au promis insanatosire,
daca se boteaza. Fara stirea mea s-a botezat si dem
atunci, cat am trait impreuna, pe foc au fost doua
oale: una cu porc, alta cu gasca".
Istoria s-a repetat oarecum in momentul in care nepotul
lui Anti "a fost atras de o sambatarita."
Dar si peste acest episod baci Anti a trecut usor,
pe motivul ca "nu vreau sa-l am pe constiinta".
Interesant este ca diferentele confesionale nu pun
probleme de neintelegere satenilor. Gheorghe Groza,
prezbiterul Bisericii Adventiste de Ziua a saptea
din sat spune ca la Urvis, intre localnici nu se pune
problema carei confesiuni apartii. "Se ia
in considerare omul in sine, nu credinta pe care o
impartaseste" Sambata, cand adventistii respecta
sabatul, se roaga si pentru ceilalti frati crestini
din sat. Din respect pentru semenii lor, duminica
nu lucreaza la camp. "De obicei cautam sa
evitam lucrurile care ne deosebesc. Trebuie sa-ti
faci omul prieten si sa ai o buna intelegere, indiferent
daca te rogi sau nu impreuna cu el".
T. Matica
- Adevarul
Ieri
a inceput Festivalul "Teenplay"
Ieri, de dimineata, a inceput Festivalul de Teatru Anglofon
"Teenplay", editia a IV-a. Pe scena
Teatrului de Stat au urcat in cursul zilei de ieri,
7 trupe, din tara. Seara a avut loc un concert de jazz,
cu americanul Rick Cordit, invitat la "Teenplay".
Festivalul reuneste 18 trupe din Romania (Timisoara,
Resita, Cluj, Brasov, Tg. Neamt, Alexandria, Bucuresti,
Bacau, Iasi, Oradea, Rm. Valcea). Din pacate, singura
trupa straina din program (Rusia) a anuntat in ultimul
moment ca nu va mai fi prezenta la "Teenplay".
Cele doua trupe aradene vor juca astazi, 27 aprilie,
de la orele 20,45 - Y.E.A.T.S. si maine, 28 aprilie,
de la orele 20,00 - Young Gimmicks. Presedintele juriului
la aceasta editie este actorul bucurestean Mircea Rusu.
Printre invitati se numara Marion Hughes, director la
Consiliul Britanic, Ken Wilson - autor de manuale, Daniel
Sossi - regizor britanic si jazzmanul Rick Cordit. Festivalul
se incheie, luni, 29 aprilie, cu prezentarea muncii
de la ateliere si cu festivitatea de premiere, urmata
de un cockteil.