Prezentand
cea mai buna oferta de privatizare, actionarii fabricii
de vagoane calatori vor prelua ARIS-ul
Ieri,
actionarii societatii comerciale ASTRA COMIND S.R.L.
au fost informati de Autoritatea pentru Privatizare
si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS)
ca firma lor a intrunit punctajul cel mai mare pentru
preluarea pachetului de actiuni gestionat de A.P.A.P.S.
la S.C. ARIS S.A.
Comisia de negociere a dat castig de cauza firmei
aradene, ai carei actionari sunt si actionarii societatii
Astra Vagoane Calatori, in detrimentul celorlalte
doua firme participante la egocieri: Bega Construct
S.A. in Timisoara si A2 Impex SRL Ploiesti. Astfel,
dupa 12 ani de nebuloasa, timp in care fabrica aradeana
de strunguri a acumulat circa 130 de miliarde de lei
datorii, S.C. ARIS va fi privatizata. "Urmeaza
ca in zielele urmatoare reprezentantii societatii
noastre sa negocieze si sa semneze contractul de vanzare-cumparare.
As dori sa se inteleaga ca noi nu am licitat doar
de dragul licitatiilor, ci aveam nevoie de aceasta
fabrica intrucat o mare parte din colaborari le realizam
la firme din sudul tarii si Moldova, colaborari care,
pe langa costuri mari, ne produceau mari neplaceri
in privinta calitatii si a termenelor de livrare.
Suntem bucurosi de reusita si suntem convinsi ca in
maxim o jumatate de an societatea va iesi din zona
pierderilor si, zicem noi, chiar va produce profit.
Referitor la angajati va putem spune ca numarul acestora
va creste, dar asta nu inseamna ca nu ii vom da afara
pe cei care consuma bauturi alcoolice in fabrica,
care fura sau comit acte de indisciplina. Este cunoscut
faptul ca cheia succesului intr-o intreprindere consta
in seriozitate, munca si disciplina. Noi le vom asigura
angajatilor de lucru, restul depinde de ei",
spune D. Vuscan, directoarea firmei ASTRA COMIND.
De preluarea ARIS-ului a mai fost interesata anul
trecut si firma germana WEILER, cu care colaboreaza
de mai multi ani, dar s-a retras neintelegandu-se
cu cei de la APAPS. Autoritatea pentru Privatizare
si Administrarea Participatiilor Statului a scos fabrica
aradeana de strunguri la privatizare in 14 iunie a.c..
APAPS detine (pana la semnarea contractului) un numar
de 1.712.802 actiuni, reprezentand 72,9% din pachetul
de actiuni al ARIS-ului. Ceilalti actionari sunt
SIF Banat Crisana, cu 21,52%, cuponari - 5 % si
o persoana fizica (fostul director Oprut) cu 0,01%.
La ora actuala la SC ARIS S.A. lucreaza sub 500 de
angajati.
Florin
Trut - Adevarul
O
singura firma, interesata de furnizarea laptelui pentru
elevi
In
schimb, pentru distribuirea produselor de panificatie
se bat noua firme In cadrul sedintei Comitetului Operativ Consultativ
desfasurate ieri, s-a discutat stadiul in care se
afla implementarea programului Guvernului,
de asigurare a 200 ml lapte sau produse derivate,
zilnic, si a unui corn de 80 grame (sau derivate)
pentru copiii din clasele I-IV. Dupa cum va spuneam
si saptamana trecuta, la nivelul iudetului Arad, suma
care va fi cheltuita, intr-un an de zile, pentru implementarea
programului, este de 25-30 miliarde lei. Dar pentru
ca totul sa fie in regula in 16 septembrie, cand va
incepe scoala, este nevoie ca mai multe lucruri sa
fie puse la punct. Luni a avut loc si preselectia
de oferte pentru firmele interesate. Pentru produse
de panificatie, s-au prezentat noua firme, in timp
ce de produsele lactate s-a interesat o singura firma.
"Deocamdata, nu putem sa dezvaluim numele firmelor
interesate, pentru ca nu este nimic concret. Vor cumpara
caietele de sarcini si abia apoi vor vedea daca pot
sau nu sa se incadreze in cerintele de pret, de transport
etc. Noi luam in calcul si posibilitatea zonarii judetului,
pentru a fi deservit de mai multe firme"
ne-a declarat subprefectul Florin Remetan.
Marius
Grada - Agenda zilei
Conflictul
cu "Vlaicu" poate provoca mazilirea lui
Pavel Sarbu
Conflictul
mocnit dintre
Universitatea "Aurel Vlaicu" si inspectorul
scolar general Pavel Sarbu s-a reaprins ieri, la conferinta
de presa a Partidului Social Democrat. Staff-ul lui
Coloman Edeleni a invitat-o la intalnirea cu ziaristii
pe doamna prof. univ. dr. Lizica Mihut, rectorul UAV.
Secondata de conf.univ.dr. Dorin Herlo, directorul
Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic
(DPPD) si lect.univ.drd. Anton Ilica, directorul Colegiului
Universitar Pedagogic de Institutori (CUPI), doamna
rector a readus in prim-plan aspectele defectuoase
ale colaborarii universitatii cu inspectoratul scolar. Absolventii aradeni trimisi la examene de grad
in alte judete Esenta discutiilor este ca universitatea s-a simtit
lezata de faptul ca Inspectoratul Scolar nu le-a permis
candidatilor la examenul de definitivat sa sustina
la Arad probele impuse. "Aradenii s-au dus
la Oradea, Cluj, Timisoara, cand puteam organiza noi,
Universitatea Aurel Vlaicu, acest examen, avand autorizarea
si autoritatea necesara. Costurile pentru candidati
au fost astfel mai mari decat daca ar fi fost examinati
loco."
Rectorul Lizica Mihut este suparata pentru ca inspectoratul,
desi a fost solicitat sa faca acest lucru, nu a scos
in evidenta faptul ca universitatea poate organiza
examene pentru dezvoltare profesionala (grade didactice),
astfel cei interesati s-au dus in alte orase. Au venit,
in schimb, la Arad, tineri profesori din judetele
Satu Mare, Hunedoara, Caras-Severin. "Absolventii
nostri de la Teologie sau Inginerie s-au dus la Bucuresti,
Cluj, Oradea, Iasi si Sibiu pentru ca Inspectoratul
Scolar nu le-a permis sa se inscrie la Centrul de
perfectionare al UAV. Conform uzantelor, dosarele
candidatilor puteau fi primite de UAV doar de la ISJ.
Acesta trebuia sa transmita Centrelor de perfectionare
dosarele candidatilor pana in data de 10 decembrie
2001, iar pana in data de 1 iulie 2002 raportul scris
asupra inspectiei speciale. Inspectoratul Scolar Arad
putea, deci, in beneficiul cadrelor didactice aradene,
sa mai astepte inca sapte zile, pentru ca optiunea
lor sa fie validata si sa poata sustine examenul la
Arad; va reamintesc ca DPPD a primit ordinul ministrului
la data de 3 decembrie 2001, asadar ne-am fi integrat
in grafic." Punctul de vedere al conducerii universitatii
este ca institutia condusa de prof. Pavel Sarbu s-a
prevalat de o lacuna tehnica; mai exact, pana in luna
decembrie a anului trecut, DPPD al UAV, desi dispunea
de aprobarea
Ministerului Educatiei Nationale pentru a functiona,
nu avea ordinul ministrului. Se pare ca la vremea
respectiva, Andrei Marga a omis pur si simplu semnarea
actului respectiv, in detrimentul mai multor universitati,
nu doar a celei de la Arad. "Inspectoratul Scolar indruma dosarele
candidatilor spre Timis" "Exista un calendar, un grafic elaborat
de minister, de inscriere la gradele didactice. Practic,
perioada de inscriere este intre 1 octombrie si 31
octombrie. La data respectiva, Universitatea Vlaicu
nu avea ordinul ministrului si nu se regasea pe lista
ministerului pentru organizarea examenului de grad.
Universitatea a primit acordul in ianuarie, si de
atunci a solicitat inscrierea candidatilor, lucru
pe care noi nu il mai puteam face", ne-a declarat
ieri Pavel Sarbu.
Corina Knapek, inspector in cadrul departmentului
de organizare a examenului de definitivat, a precizat
ca a fost personal convocata la Bucuresti pentru a
stabili aspectele practice ale desfasurarii examenului.
"Nu am permis inscrierea Universitatii "Aurel
Vlaicu" pe lista optiunilor viitorilor candidati,
deoarece exista pericolul ca examenul de grad sa fie
invalidat pentru ca UAV a primit ordinul de functionare
in 23 ianuarie, iar perioada de inscriere a candidatilor
era demult incheiata. Diplomele eliberate sunt verificate
la Bucuresti, iar in cazul in care se constata ca
nu au fost indeplinite toate conditiile cerute de
lege pentru eliberarea lor, Inspectoratul Scolar este
cel sanctionat. Daca diplomele sunt invalidate, Universitatea
nu pateste nimic. In schimb, noi suntem pasibili de
a raspunde atat material, cat si penal." "Colegiul se ocupa de institutori, invatatori,
educatoare. Este abilitat sa organizeze examen de
definitivat inca din anul 2000. De doi ani, Inspectoratul
Scolar indruma dosarele candidatilor spre Timis, incalcand
astfel regulamentul potrivit caruia fiecare candidat
are dreptul la optiune. Noi dorim sa existe o competitie
deschisa; daca vrea omul sa opteze pentru Arad, sa
poata opta pentru Arad!" – a spus Anton Ilica,
directorul Colegiului Universitar Pedagogic de Institutori.
El a subliniat ca universitatea nu a fost pusa aici
pe lista de optiuni, in conditiile in care alte judete
au optat pentru Arad. "Practic, noi am organizat
examenul de definitivat pentru alte judete".
Rectorul Lizica Mihut a precizat in conferinta de
presa: "atata vreme cat in randul invatatorilor
si educatorilor perfectionarea nu este continuata
de Universitatea Aurel Vlaicu (care ii formeaza in
colegiile sale), inseamna ca Inspectoratul Scolar
contesta calitatea institutiei de invatamant superior.
In ceea ce priveste diplomele eliberate de UAV, rectorul
a declarat ca domnul Sarbu trebuie sa aiba in vedere
ca acestea sunt acte ale Ministerului Educatiei si
Cercetarii, nu ale unor SRL-uri." "Nu puteam indruma aradenii spre UAV" "Noi oferim doar lista, candidatii pot alege.
Cu toate acestea precizez ca anul trecut, in toamna,
Inspetoratul Scolar a primit o lista in care Universitatea
"Aurel Vlaicu" nu se regasea. Astfel nu
puteam indruma aradenii spre UAV", se apara
Pavel Sarbu. Acesta considera ca actiunile rectorului
Lizica Mihut se indreapta in mod nemijlocit impotriva
sa: a scos studentii in strada, are o atitudine ostila.
Sarbu se simte unul dintre oamenii care a sprijinit
universitatea inca din legislatura 1992-1996. "Le-am
dat din spatiile noastre, pe perioada determinata,
pentru a putea fi acreditati. Din pacate, in ultima
perioada, s-a profitat de bunavointa noastra de a-i
sprijini si ne-au luat definitiv spatiile, fara ca
macar sa fim consultati. Am ajutat institutia universitatii
si am pretins aceeasi intelegere din partea ei."
De cealalta parte, rectorul a subliniat ca pentru
Lizica Mihut Inspectoratul Scolar nu inseamna Pavel
Sarbu. "E drept ca inspectorul general este
numit de minister, dar relatia dintre noi este defectuoasa.
Am vorbit de foarte multe ori cu domnul Sarbu, am
aparut impreuna si la emisiuni televizate. Nu am nimic
personal cu domnia sa, dar am ajuns la exasperare.
Noi avem aici, la Arad, un Colegiu de institutori
si un seminar pedagogic, iar ei au vrut sa aduca in
oras colegiul de la Timisoara. Am intervenit la domnul
prefect, care ne-a inteles si s-a opus. De ce am fost
impotriva? Pentru ca, odata functionand colegiul timisorean
la Arad, asta insemna ca si specializarea sa se faca
tot la Timisoara, nu la structurile noastre special
create in oras". Prestatia lui Pavel Sarbu este trecuta prin filtru
politic Dupa ce conferinta judeteana a insemnat pentru
el un esec total, Pavel Sarbu, fostul presedinte al
organizatiei municipale PSD,
este tot mai atacat in interiorul structurii pe care
a condus-o pana in luna martie. Consilierul local
Rodica Borza, unul dintre pilonii cei mai importanti
ai partidului de guvernamant la Arad, a subliniat
ca Inspectoratul Scolar nu este alaturi de PSD si
administratia locala, desi ar trebui sa faca informari
referitoare la soarta invatamantului. "Problemele
ridicate de Universitatea Aurel Vlaicu ne-au fost
cunoscute inca din primavara anului trecut. Ne facem
mea culpa: PSD Arad nu a putut determina ISJ sa aiba
o atitudine in favoarea cadrelor didactice aradene.
Asta reprezinta, implicit, si o pierdere pentru bugetul
local. Vom avea pierderi mari din cauza atitudinii
ISJ. Vom pierde, in scurt timp, gradinita Alfar (care
peste cateva zile va fi lichidata) si PP2 (revendicata
de comunitatea evreilor). Inspectoratul nu a facut
deloc demersuri sa intre in proprietatea acestor gradinite,
desi o lege speciala l-ar fi indreptatit sa actioneze".
La randul sau, presedintele organizatiei municipale
a partidului de guvernamant, Edeleni Coloman, a precizat
ca, in sedinta Delegatiei Permanente de vinerea viitoare,
se va decide daca PSD va retrage sau nu sprijinul
politic de care se bucura Pavel Sarbu. "Relatia
dintre PSD si Universitatea Aurel Vlaicu va ramane
cel putin la fel de buna ca si pana acum. Domnul Sarbu
ne-a spus ca ne-am permis cam mult, punand in discutie
si prezentandu-i aspectele despre care am discutat
si cu dumneavoastra. Problemele Inspectoratului Scolar
devin tot mai deranjante si sunt impotriva Aradului."
Inspectorul general nu pare prea afectat de declaratiile
care il vizeaza: "Aceste aspecte au mai fost
discutate in cadrul unei delegatii permanente. Si
atunci am intrebat, si acum intreb: care sunt nemultumirile
legate de mine? PSD stie ce reprezinta Sarbu in PSD,
ce a facut pentru partid si consider ca va lua deciziile
care vor fi cele mai bune. Daca lupta pentru schimbarea
unui om, cu atat mai rau, deoarece trebuie sa existe
abateri pentru a pune in practica o asemenea masura.
Oricum, la minister situatia mea nu este pusa sub
semnul indoielii. Consider ca daca vrea sa ma schimbe,
PSD nu are nevoie de ajutorul si sprijinul Universitatii
Aurel Vlaicu."
Mihaela
Iancu & Andrei Ando - Observator
Pentru
ca nu au fost lasati sa iasa din tara, sute de tigani au
luat cu asalt Gara CFR Arad
Peste
doua sute de rromi au luat cu asalt, ieri, statia CFR
Arad, dupa ce, in urma cu trei zile, au fost respinsi
la iesirea din tara, transmite Mediafax. Rromii, care
provin din judetele Covasna, Harghita si Alba, dorm
in gara, pe terasele si in parcurile din imprejurimi,
deranjand locuitorii prin scandaluri si mizerie. In
urma cu trei zile, rromii s-au intalnit la Arad, de
unde au luat mai multe autobuze spre granita. Dupa ce
au fost respinsi, initial, la Nadlac, pe motiv ca nu
indeplineau conditiile de iesire din tara, rromii si-au
incercat norocul si la Varsand, insa rezultatele au
fost aceleasi. "Avem zilnic grupuri de zeci
de rromi care vor sa iasa din tara, insa, ca si acest
grup, oamenii nu indeplinesc conditiile privind asigurarile
sau sumele necesare de bani", a declarat purtatorul
de cuvint al Inspectoratului Judetean al Politiei de
Frontiera Arad, Dan Ovidiu.
Desi au fost sanctionati de mai multe ori, rromii nu
vor sa se intoarca in judetele din care au venit, fiind
revoltati de faptul ca politistii de frontiera i-au
intors de la granita. Ei sustin ca voiau sa ajunga in
Ungaria, unde ii asteptau rudele sau unde si-au gasit
locuri de munca si neaga ca ar fi vrut sa mearga la
cersit sau la furat. Doar din 28 august pana ieri, conform
datelor oficiale comunicate de politia de frontiera
aradeana, peste o mie de cetateni romani au fost returnati
de la vamile aradene pentru ca nu indeplineau toate
cerintele legii. Mare parte dintre ei au ramas in statia
CFR Arad, unii pana la primul tren spre casa, altii
pana la o noua ocazie de a trece in Ungaria. Cateva
zeci dintre ei se aflau inca, ieri la amiaza, in preajma
garii aradene. Politia TF nu are probleme cu tiganii Tiganii stau la terase, pe iarba si asteapta. Ei
se simt ca-n satra, se cearta, mananca pe ziare, copiii
isi fac nevoile pe cladirea garii. Inspectorul principal
de la Politia TF din statia CFR Arad, Romulus Balc,
se declara linistit. Tiganii nu i-au produs probleme
deosebite.
De fapt, pentru politisti, invazia de tigani de ieri
nu se deosebeste cu nimic fata de cea din alte zile.
"Mai fac ei mizerie, dar asta se intampla si
cu alti calatori care trec prin gara Arad", spune
politistul TF.
Cum din vama li s-a spus sa se reintoarca la domiciliu,
returnatii vor fi indrumati spre casa. Politia aradeana
de frontiera priveste situatia cu mult calm. "Nu
facem nici o discriminare pentru cei care doresc sa
iasa din tara", declara inspector principal
Dan Ovidiu, purtator de cuvant al IJPF Arad.
Politia de frontiera doar verifica indeplinirea, cumulativa,
a tuturor prevederilor legii pentru toti cetatenii romani
care se prezinta in vama pentru a iesi din tara si ii
returneaza doar pe cei care nu indeplinesc prevederile
reglementarilor in vigoare. "De vineri stam aici" Un grup de rromi s-a instalat in dreapta
garii, pe niste conducte.
Un barbat cu parul alb, Body Miklos, corpolent, incepe
sa se planga cu vehementa. Miklos are o fata maritata
de trei ani in localitatea maghiara Gyor, care i-a facut
si nepoti.
Acum si-a luat sotia si, spune el, au pornit sa-si ajute
rudele la culesul roadelor. "Nu am mai avut
curaj sa mergem la vama pentru ca pe altii i-au intors.
Am bani la mine, am vize in pasaport, am vrut sa mergem
la ginere, sa lucram la struguri. Noi nu cersim si nu
furam. Stam aici de doua zile" - isi varsa
el naduful.
Grupul se anima. Dorel Miristean, un tanar de 27 ani
din judetul Alba, intervine: "De vineri stam
aici. Am mers cu autobuzul la Nadlac, am platit 300.000
lei, dar ne-au dat jos pe toti cei care am fost mai
bruneti. Banii nu i-am mai primit inapoi, dar a trebuit
sa mai platim in plus 100.000 lei pentru a ajunge la
Arad cu alt microbuz. Am bani la mine".
Alt tanar, tot din Alba, spune ca si el are bani. "Nu am dat in cap la nimeni" Un barbat mai in varsta, imbracat destul de
ingrijit, intervine in discutie: "Mai bine spuneau
de la inceput ca tiganii nu au voie sa iasa din tara,
decat sa-si bata joc de noi. Daca aia din Franta, sau
de nu stiu unde fura sau cersesc de ce sa suferim noi
aici? Nu am dat in cap la nimeni, vrem doar sa castigam
un ban in Ungaria. Aici nu avem de lucru si nu vrem
sa ajungem sa furam".
Un tanar blond, care evident nu este rrom, intervine
si el: "Am fost opt persoane din Botosani, cu
un microbuz, avem bani la noi, dar ne-au intors si la
Nadlac si la Varsand. Am vazut cum din autocare erau
coborati 30-40 de tigani si li se spunea ca nu au ce
sa caute in vama".
Tiganul mai in varsta intervine din nou: "Am
auzit ca s-ar fi revenit si ca azi ar fi trecut, de
la ora 12.00, cam 18 persoane. Nu doar aici, la Arad,
este asa. Nici la Petea sau la Oradea nu ne lasa sa
trecem".
Sorin
Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
Imbunatatiri
funciare. Firme romanesti din Arad in faliment si apa vanduta
Ungariei
Unica
firma care se ocupa de constructiile in domeniile
imbunatatirilor funciare in judetul Arad se afla in
lichidare. In timp ce in Arad aceasta firma se afla
in lichidare, apa pentru irigatii este "exportata"
in Ungaria. Lucrarile de imbunatatiri funciare care
vor mai fi efectuate pe raza judetului Arad vor fi
mult mai costisitoare, firme din alte colturi ale
tarii urmand sa le execute. Unica solutie: lichidarea Consifar a devenit, in anul 1990, unica firma
din judetul Arad care s-a ocupat de lucrarile de imbunatatiri
funciare. Insa, din cauza faptului ca statul nu a
alocat fonduri pentru executarea lucrarilor, firma
a ajuns sa acumuleze datorii exorbitante. Lucrarile
executate erau tot mai putine, iar banii erau recuperati
tot mai greu. Neincasand bani, nu puteau fi platiti
nici furnizorii.
Capitalul social al firmei era de 2,6 miliarde lei.
Datoriile acumulate au ajuns la 21 miliarde lei, cele
mai multe fiind catre bugetul de stat, iar cea mai
mare parte a acestora o reprezentau majorarile si
penalitatile de intarziere. In aceste conditii, exista
o singura solutie: lichidarea. APAPS a hotarat ca
nu se mai poate face nimic, cerand la sfarsitul anului
2002 dizolvarea prin lichidare. Pana acum s-a vandut
aproape totul. Consifar nu mai exista, iar lucrarile
de imbunatatiri funciare din judetul Arad se vor executa
de catre firme din alte colturi ale tarii. Pentru
acest an, sunt alocati 10 miliarde de lei pentru asemenea
lucrari, iar in viitorul apropiat vor fi inca doua
lucrari mari de executat, a caror valoare va depasi
30 miliarde lei: desecare la Nadlac si modernizarea
sistemului de desecare Teuz. Romania da apa pentru irigatii la export Daca apa nu prea mai este folosita pentru irigarea
pamanturilor romanesti, ea este solicitata la "export".
Ungaria, tara care are granita comuna cu judetul Arad
doreste sa preia apa pe bani frumosi, pentru a-si
iriga terenurile.
De ani de zile, judetele din Ungaria situate in zona
granitei cu Romania folosesc apa romaneasca pentru
irigarea culturilor agricole. Apa este pompata cu
ajutorul unor pompe amplasate in Arad si distribuita
prin canalul Muresel. Apa romaneasca este "importata"
contra cost in Ungaria. Spre deosebire de culturile
romanesti, care in acest an nu au prea fost irigate,
partea maghiara a solicitat un necesar de apa mult
mai mare. Astfel, de la un debit de 0,45 mc/s s-a
cerut suplimetarea la 1,0 mc/s. Prefectul judetului
Arad, Vasile Dan Ungureanu, a vizitat centrul de irigatii
Apatfalva-Marosvis, care are o raza de activitate
de 4.000 de hectare in judetele Csongrad si Bekes.
Partea maghiara a solicitat cu aceasta ocazie dublarea
debitului de apa. Astfel, Romania face bani si din...
apa.