Miercuri, 31 iulie 2002

Stirile TVA se gasesc aici

• Seiful lui Adrian Mateas a fost gasit langa localitatea Soimos

Cativa copii au descoperit casa de bani in apa Muresului Dupa cum stiti, ziua de miercuri, 17 iulie, a fost una nefasta pentru cunoscutul halterofil aradean Adrian Mateas. In acea zi, locuinta sa a fost "vizitata" de hoti, care nu au plecat cu mana goala: au furat seiful din dormitorul familiei Mateas, in care se afla o suma importanta de bani, si s-au facut nevazuti. Imediat dupa descoperirea furtului, Politia a inceput cercetarile.  In cursul zilei de luni, 29 iulie, ajutorul primit de politistii care se ocupa de acest caz a venit din partea unui grup de copii. Iesiti la joaca in apropierea localitatii Soimos, pe malul raului Mures, copiii au vazut in apa ceva ce, la prima vedere, li s-a parut a fi un dulap mai ciudat. Dupa ce s-au uitat curiosi la acel obiect, copiii si-au dat seama ca este ceva in neregula cu el si s-au decis sa anunte Politia. In urma sesizarii primite de la unul dintre copii, oamenii legii s-au deplasat la fata locului si au constatat ca in apa Muresului se afla un seif. Cercetandu-l indeaproape au ajuns la concluzia ca este vorba despre seiful disparut din dormitorul familiei Mateas, in data de 17 iulie. Seiful abandonat in Mures era deschis si gol, banii depozitati de omul de afaceri Adrian Mateas fiind disparuti. Politistii au constatat ca sistemul de inchidere al seifului este deteriorat, hotii fortandu-l pentru a scoate banii din el. Casa de bani a fost ridicata de la locul unde a fost gasita si a fost transportata la sediul Inspectoratului Judetean de Politie Arad, unde este acum examinata de ofiterii Serviciului Criminalistic. In raport de concluziile acestora se vor continua cercetarile pentru identificarea autorilor furtului. Imediat dupa ce a fost alertata Politia despre spargerea locuintei sale si disparitia seifului, Adrian Mateas a declarat ca este convins ca hotii au executat, de fapt, o comanda, ei mergand la sigur. Va reamintim ca pe una dintre noptierele din dormitorul sotilor Mateas se afla si o bratara din aur, cu 25 de diamante incrustate, pe care hotii "au iertat-o", plecand din apartament doar cu seiful in brate. Mihaela Cerna - Agenda zilei

• In al zecelea an de constructie, nimeni nu poate sti cand va fi gata noua Catedrala Ortodoxa

Ortodocsii aradenii aveau nevoie de o Catedrala. Timpul a trecut atat de repede incat nu ne vine sa credem ca inaltarea ei poate deveni o realitate. O realitate care creste lent spre cer in fiecare zi. O inaltare care cere timp si profesionalism. Nu e un santier oarecare, pentru ca o asemenea constructie nu poate fi comparata cu nici una ridicata in Arad. Duminica de duminica si in toate celelalte zile credinciosii inalta rugi catre Dumnezeu pentru binecuvantarea celor care lucreaza pe acest santier. Iar peste ani, doar zidurile vor mai "povesti" despre eforturile facute pentru ridicarea noii Catedrale si despre toti aceia care prin contributiile lor, fie ele cat de mici, au pus o mica piatra de temelie la inaltarea celui mai mare edificiu spiritual pe care aradenii si l-au dorit. Lucrarile pentru construirea Catedralei Ortodoxe din Arad au inceput acum zece ani de zile. Privirea ne este parca obisnuita cu albastrul gardului care imprejmuieste locul in care se ridica incet-incet acest sfant lacas. Multa lume este curioasa sa vada in ce stadiu au ajuns lucrarile de constructie. Din pacate, mai avem mult de asteptat pana cand lucrarile de constructie vor fi gata. Multe termene de executie au fost decalate. Pana cand se vor strange banii necesari pentru finalizarea lucrarilor de constructie, credinciosii ortodocsi pot pasi in incinta pentru a aprinde o lumanare si pot participa la slujbele care se tin in paraclisul de la demisolul cladirii. Marturie a biruintei crucii Noua Catedrala ortodoxa va purta hramul Sfintei Treimi, sarbatoare ce cheama credinciosii la rugaciune, in fiecare an, pe data de patru iunie. Anul trecut a fost unul foarte important pentru toti cei ce traiesc si spera in ridicarea maretului templu, iar evenimentul a fost marcat cum se cuvine de toata suflarea ortodoxa: s-a asezat crucea pe "cupola icoana" a cerului. Astfel, s-a pecetluit rascrucea anilor, veacurilor si mileniilor crestine de la noi cu semnul biruintei vietii, luminii si binelui. Inaintasii au visat o Catedrala Dorinta construirii unei Catedrale ortodoxe romane, in peisajul central al Aradului - pe masura importantei institutiei eparhiale si a nevoilor de cult ale credinciosilor a fost si a ramas un deziderat major al slujitorilor sfintelor altare si al enoriasilor lor. Ea a fost insusita de catre militantii unionisti. Mai tarziu, prin anii 1930-1934, episcopul Grigorie Gh. Comsa a initiat si sustinut actiunea construirii noii catedrale pe terenul unde in prezent se afla hotelul Astoria, atribuit Episcopiei Aradului prin decret regal. Decesul prematur al ierarhului a sistat actiunea. In perioada deceniului al optulea, initiativa a fost reluata de catre episcopul Visarion si sustinuta de arhitectul Milos Cristea - care a intocmit o schita de proiect si amplasament. Aradul merita aceasta catedrala pentru ca a fost orasul de resedinta triseculara a Episcopiei Ortodoxe Romane sub a carei autoritate spirituala s-au aflat pana la Marea Unire de la 1 decembrie 1918 teritoriile aradene, bihorene si timisene ale romanitatii vestice. Un proiect, o opera Situata in Piata Tricolorul, la extremitatea nordica a Bulevardului Revolutiei, Catedrala ortodoxa noua, lucrare de proportii monumentale, cu o arhitectura reprezentativa pentru obiectele de cult, de inspiratie bizantina, vine sa intregeasca zestrea arhitecturala a municipiului. Catedrala este proiectata pe plan trilobat, cu o lungime de 57 de metri si o latime cuprinsa intre 25 de metri, la intrare si 35 de metri, in dreptul absidelor laterale. Inaltimea - marcata printr-o cupola centrala - se situeaza la 50 de metri de la nivelul solului. Corpul constructiei este compus dintr-o succesiune de volume paralelipipedice, cilindrice si sferice, care, prin intersectiile lor, creeaza un spatiu interior specific de biserica a carei volumetrie este marcata la exterior de o cupola centrala cu un diametru de 15 metri si doua turle-clopotnita de dimensiuni mai reduse. Sala mare a catedralei, in care intrarea se face pe sub o colonada care delimiteaza spatiul interior de cel exterior, cuprinde un vestibul cu doua camere pentru ars lumanari, pronaos, naos, altar (cu solee, diaconicon, proscomidier) si cer. Sub sala mare a Catedralei sunt rezolvate un paraclis pentru servicii religioase ocazionale, un spatiu de expunere pentru obiecte cu caracter religios, patru chilii pentru calugarii ce vor deservi Catedrala, o biblioteca, spatii pentru catehizare, precum si pentru spatiile tehnice de deservire a tuturor functiunilor. Toate functiunile sunt cuprinse intr-un volum de 43 000 metri patrati si au o arie de desfasurare de 3 450 metri patrati. Donatiile, de mare ajutor Episcopia pune mare accent si acum pe donatiile care vor sosi de la credinciosi, donatii care au ajutat foarte mult la ridicarea acestui important edificiu. Pentru toti credinciosii care nu au intrat inca in posesia carnetului de donator, sunt deschise urmatoarele conturi: cont virament: 25.11.00.99.60.61.008 in lei - Banca Romana de Dezvoltare, cont virament : 25.11.00.29.60.6l.008 in valuta - la Banca Romana de Dezvoltare, cont virament: 45.96.86.71.00 - in lei la Banca Agricola-Reiffeinsen Arad, cont virament 45.36.02.91 - la Banca Comerciala, cont virament: 25.11.05.112020010.197.001 la Banc Post Arad. Se cuvine, in incheiere, sa-i amintim si pe cei mai darnici dintre donatori, Corneliu si Rucsandra de Botta, stabiliti in SUA, care la indemnul preotului Viorel Sasu din Florida au donat suma de 210.000 dolari, suma care a acoperit importante cheltuieli de la inceputul lucrarii. In semn de recunostinta eterna ei vor fi pomeniti, in fiecare an, la data trecerii in vesnicie a defunctei, printr-un serviciu divin oficiat in paraclisul catedralei. Paula Bulzan & Florin Tomuta - Occident

• La Arad, o noua taxa in spital

Spitalul Judetean Arad a hotarat introducerea unei noi taxe: taxa pentru apartinatorii bolnavilor internati in spital, care raman alaturi de acestia peste noapte. Multi apartinatori raman alaturi de rudele lor pentru a le ingriji deoarece personalul existent este adesea insuficient fata de numarul de bolnavi.  Pe langa faptul ca-si ingrijesc bolnavul, ei trebuie sa plateasca cate 25.000 lei pe zi. Pentru aceasta suma vor primi un halat si permisiunea de a sta langa bolnav.  Cei care au hotarat introducerea taxei spun ca astfel va inceta circulatia masiva de pe culoarele spitalului si din saloane, provocata de prea multe persoane care viziteaza bolnavii. Insa apartinatorii sunt de alta parere, spunand ca nu deranjeaza personalul medical, ci dimpotriva, il inlocuiesc.  In numeroase cazuri, noaptea apartinatorii inlocuiesc infirmierele, in conditiile in care personalul medical este mult prea solicitat si insuficient.  De multe ori, apartinatorii au grija si de bolnavii internati in acelasi salon, dar care nu au familii. Majoritatea bolnavilor consuma hrana adusa de acasa de apartinatori, pentru ca este mult mai buna decat cea gatita in spital, unde bugetul este mereu redus. Liliana Brad - Romania Libera

• Tabara de cercetare etnologica la Troas

Complexul Muzeal Arad a organizat, in perioada 20 - 28 iulie, o tabara de cercetare etnologica la Troas (com. Savarsin). La derularea proiectului au participat muzeografi din Bucuresti (Muzeul Satului), Timisoara (Muzeul Satului Banatean) si Arad, precum si psihologi, profesori de istorie, studenti. Cercetarea a avut un caracter interdisciplinar urmarind o serie de aspecte ale vietii satenilor: trecutul istoric al localitatii, obiceiurile si traditiile, ocupatiile etc. Dintre problemele actuale ale comunitatii se detaseaza lipsa locurilor de munca, accentuarea izolarii satului, datorata starii proaste a cailor de comunicatie, elemente care au conditionat plecarea tinerilor din localitate. Situatia a fost documentata prin interviuri, inregistrari audio-video si imagini foto. Rezultatele cercetarii vor fi publicate in numarul 3 al revistei de etnologie "Zarandul", editata de catre Complexul Muzeal Arad. Proiectul face parte din programul de investigare etnologica a Tarii Zarandului, coordonat de catre muzeograful-etnograf Sorin Sabau de la muzeul aradean si finantat de catre Consiliul Judetean prin Centrul Cultural Judetean Arad. Investigarea zonei Savarsin-Troas a inceput anul trecut.

• Din cauza drumului neasfaltat, Peregu Mare este comuna la care se ajunge (doar) cu viteza a doua

Alexandru Nagy, primarul comunei Peregul Mare, se chinuie de ani intregi sa determine cumva "Judetul" sa-si plece ochii si asupra localitatii dumisale. Nu de alta, dar Peregu Mare ramane, pe mai departe, singura comuna din judetul Arad la care se ajunge pe un drum neasfaltat. Si este vorba de o comuna odinioara bogata. amplasata "strategic" intr-o "punga" de 12 kilometri dincolo de care se afla Ungaria, pe scurt, este o comuna careia nu i se potriveste deloc starea de uitare in care a fost lasata, "Mai sunt doi kilometri si doua sute de metri de drum nemodernizat" - spune primarul Nagy - "care trebuie strabatut doar cu mari sacrificii, pentru a se ajunge la Peregu Mare. Este vorba de drumul judetean 709 J, Pecica - Peregu Mare. Mai exact, discutam de distanta dintre Pecica (de langa fosta Casa a Agricultorului) si Peregu Mare. Sunt 15 kilometri de drum, in total, din care 11,3 km nu au fost modernizati deloc pana la revolutie. Ca atare, in programul initial a ramas sa se modernizeze si acei 11,3 kilometri ignorati. Actiunea a inceput in '95. Pana in '96 s-au facut doar 300 de metri. In vechiul mandat s-au mai facut doi kilometri, iar in actuatul mandat s-au realizat aproape sapte kilometri. E bine, dar nu-i pana la capat..." Din drumul a carui stare deplorabila necajeste amamic pereganii, a mai ramas de modernizat vreo doi kilometri, pentru care nu se mai gasesc bani cu nici un chip. Alexandru Nagy explica: "Mai avem in pregatire circa 700- 800 de metri de drum, dar lucram, hai sa spun, timid, deoarece in bugetul initial, din fondurile speciale ale drumurilor, s-au alocat pentru acest an cinci miliarde de lei, cu care s-au facut doar 1,6 kilometri. Impreuna cu lucrarea de pregatire a celer cateva sute de metri de care am pomenit, banii s-au terminat." Tot din cele cinci miliarde alocate s-au mai platit si in jur de 500 de milioane de lei ramase neachitate, ca restanta, de anul trecut. Ca intotdeauna, pereganii sunt in faza de asteptare a baniior care sa-i aduca in randul lumii. Drumul despre care este vorba, fiind drum judetean, se afla in administrarea si patrimoniul Consiliului Judetean, iar de modernizarea lui se ocupa Directia Judeteana de Drumuri si Poduri Comuna Peregu Mare, ca atare, este doar beneficiara bucatii de drum (aproape) impracticabil. Iar zbaterile sustinute ale primarului Alexandru, Nagy de a se face auzit, incepand cu fruntea judetului si terminand cu Ministerul de resort au ramas fara vreun rezultat. "Din informatiile mele, chiar daca am fost sprijinit, constant, inclusiv de prefectul judetului - reiese ca nu vom mai primi bani in vitorul apropiat, ca sa ne terminam, lucrarile. Este mare pacat si ma doare ca acest drum nefericit nu constituie, undeva, sus, o prioritate..." incheie Alexandru Nagy. Peregu Mare ramane, astfel, singura comuna din judet la care se ajunge doar cu viteza a doua. Eugenia Bardas - Adevarul

Publicitate

  Imobil de vanzare

Virtual Arad a fost fondat de Draghi Puterity.
Webdesignul a fost realizat de Sorin Stancu.
Adaptare WEB realizata de Draghi Puterity si Trutiu Florin.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de Gheorghe Puterity.
Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Saptamanalul Occident, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, TV Arad, TV RCS, Pro TV Arad.