31
mai: Ziua Mondiala fara Tutun. Doi din zece elevi
sunt fumatori
"Tutunul
si saracia - un cerc vicios", aceasta este
tema aleasa de Organizatia Mondiala a Sanatatii pentru
Ziua Mondiala fara Tutun, sarbatorita, ieri, in intreaga
lume. "S-a spus foarte putin, pana acum, despre
relatia dintre tutun si saracie. De fapt, nu numai
saracii sunt consumatori de tutun, dar tabagismul
este un factor care agraveaza saracia datorita cheltuielilor
pe care le determina, datorita morbiditatii si mortalitatii
de care este responsabil. Astfel, tutunul si saracia
formeaza un cerc vicios din care, cel mai adesea,
este foarte greu sa iesi" - explica dr. Calin
Ardelean, consilier superior in cadrul Directiei de
Sanatate Publica (DSP) Arad.
Compartimentul de promovare a sanatatii din cadrul
DSP a realizat un studiu asupra consumului de tutun,
la nivelul claselor a VIII-a si a XII-a din municipiul
Arad.
S-a constatat, astfel, ca parintii predau zilnic si,
ca atare, consecvent lectia despre fumat: aproape
unul din doi tatici si una din cinci mame demonstreaza
ca se poate trai si chiar avea satisfactii si placeri
din fumat!
In ceea ce-i priveste pe tinerii fumatori, numarul
celor din clasele a XII-a a crescut progresiv din
1997 (18,1%) pana in 2001 (23,8%), apoi a scazut pana
la 23,2%, in 2004.
Acestui procent i se adauga inca 10,3% fumatori ocazionali.
19,4% din elevii claselor a VIII-a s-au declarat,
la randul lor, consumatori de tutun. "S-ar parea ca tendinta de crestere a numarului
de fumatori tinde sa se stabilizeze in jurul cifrei
22% si ca lucrurile par satisfacatoare raportate la
media pe tara. Fetele tind sa fumeze in aceeasi proportie
ca si baietii, despartindu-i doar cinci procente"
- precizeaza dr. Calin Ardelean.
Cei mai multi tineri consuma intre 10 si 20 tigari
pe zi, cheltuind 20.000-30.000 de lei.
Raportat la bugetul lunar propriu al fiecarui elev,
suma cheltuita pentru fumat reprezinta 10-14% din
banii de buzunar, in cazul bacalaureatilor, si mai
mult de 20% din bugetul zilnic al elevilor de clasa
aVIII-a. "Bacalaureatii au experimentat prima tigara
in anul 2000, deci in clasa a VIII-a, ceea ce inseamna
ca grupul tinta de adoptat in campaniile viitoare
trebuie sa fie constituit din elevii claselor a VIII-a"
- sublineaza sociologul George Radulescu.
El a mai adaugat ca lunile in care are loc prima experienta
a fumatului sunt cele de vara pentru elevii dintr-a
VIII-a, iar pentru cei de-a XII-a, lunile mai si septembrie.
Desi pe fiecare pachet de tigari este inscriptionat
avertismentul "tutunul dauneaza grav sanatatii",
tinerii continua sa fumeze.
Multi dintre ei, pentru ca asa se-ntampla in grupul
din care fac parte.
Chiar daca stiu riscurile la care se expun fumand,
nu le iau in seama.
Diana
Dutu - Adevarul
Grav
accident intre Deva si Arad
Doua
persoane au fost ranite intr-un grav accident de circulatie
care a avut loc, ieri dimineata, in jurul orei cinci
in localitatea Capruta.
Motivul producerii tragediei a fost neatentia la volan. Luni dimineata, un autotren inmatriculat in Bulgaria
se deplasa dinspre Deva spre Arad. "Din cercetarile efectuate pana acum reiese
ca tirul cu numar de Bulgaria nu avea o viteza mai
mare de 60 km/ora. Pe raza localitatii Capruta, la
una dintre curbe, soferul a pierdut controlul masinii
din cauza neatentiei. A intrat pe contrasens, acrosand
un alt autotren cu numar de Alba, care circula in
mod regulamentar. In urma coliziunii ambele masini
s-au rasturnat, una in partea dreapta a carosabilului
iar cealalta pe liniile de cale ferata",
a declarat Adrian Lile, purtator de cuvant Politia
Rutiera.
Timp de cateva ore, traficul pe ruta Deva – Arad a
fost ingreunat, circulandu-se doar pe un singur sens.
Cei doi soferi au fost resuscitati de echipele medicale
care au ajuns la fata locului, dupa care au fost dusi
la spital. Avand in vedere starea grava in care se
afla, conducatorul tirului inmatriculat in Bulgaria
a fost transferat la clinica de neurochirurgie din
Timisoara.
Diana
Rotar - Observator
Presedintele
Bancii Phoenix considera ca acuzatiile impotriva lui sunt
nefondate
Ancheta
continua pentru luarea la raspundere a celor implicati
Acum cateva zile intr-un comunicat de presa al Inspectoratului
Judetean de Politie Arad, scria cumc caconducerea
Bancii Phoenix este cercetata pentru inselaciune.
Politistii sustin ca au fost depuse plangeri cu privire
la faptul ca presedintele bancii, Mike Olari si directorul,
Dorel Zbarcea au primit sume de bani de la mai multe
persoane din judetul Bihor pentru a fi si acestia
trecuti pe listele de actionari, insa banii nu au
mai ajuns in contul bancii.
Unde au disparut, nimeni nu stie momentan, iar ancheta
continua pentru descoperirea persoanelor care au facut
ca banii sa nu mai ajunga in conturile bancii.
La o discutie cu conducerea bancii acestia au luat
la cunostinta cu surprindere afirmatiile care au aparut
in mass-media, afirmatii care aduc grave prejudicii
institutiei.
Acestia considera ca afirmatiile sunt neadevarate
si ca impotriva conducatorilor Bancii Phoenix nu a
fost inceputa nici o urmarire penala, fiind depusa
o simpla plangere penala, care cica, nu a fost indreptata
impotriva societatiiincauza.
In momentul de fata banca isi desrasoara in conditii
normale activitatea,- cu respectarea dispozitiilor
legale. "Eu sunt o persoana cinstita, nu am inselat
niciodata pe nimeni si nici nu am fugit din tara.
Sunt foarte surprins de aceste acuzatii, eu nu am
stiu nimic, plus ca politia nu m-a contactat nici
pana astazi. Cei care au depus aceste reclamatii nu
mai sunt actionari la noi din anul 2001, potrivit
legii cooperativelor de credit, care nu mai permite
ca societatea sa aiba si alte filiale, decat pe raza
judetului unde este sediul stabil.
Nu va pot spune cine sunt acestia care ma acuza pe
mine si pe director, daca este necesar eu detin toate
contractele si actele legale pe care le-am intreprins
cu actionarii, pe care le voi arata doar politistilor
cand acestia se gandesc sa ma interogheze sau sa le
dau declaratii.
Daca pana maine nu ma vor contacta, voi merge personal
la politiepentru a lamuri aceasta situatie",
a declarat Mike Olari, presedintele Bancii Phoenix.
Acum ramane de vazut unde va duce ancheta inceputa
de politistii aradeni.
Cert este faptul ca orice cercetare in stare de liberate
sau anchetare se face in baza unor dovezi precisesi sigure, nu doar in urma unor supozitii.
Acum ramane ca politistii sa-si faca treaba.
Monica
Gaicean - Agenda zilei
Bac
cu manivela la granita cu UE
Din
Banat in Ardeal, cu pluta pe Mures Ca sa ajunga in Ardeal, banatenii din zona Sannicolau
Mare o iau pe scurtatura si trec Muresul cu bacul.
Este vorba despre un fel de poduri plutitoare folosite
inca de acum aproape o suta de ani.
Si astazi functioneaza la fel ca la inceput: o pluta
din lemn intarita de o tabla din fier care se deplaseaza,
datorita curentilor, de-a lungul unei sarme intinse
intre cele doua maluri.
Astfel de "instalatii" functioneaza
in mai multe localitati de la marginea judetelor Timis
si Arad.
Pentru locuitorii satelor de la granita Banatului,
podul plutitor aflat la cativa kilometri de Uniunea
Europeana este o necesitate si, practic, singura
modalitate de a-si duce copiii la scoala, legumele
la piata, sau chiar de a ajunge sa-si munceasca pamanturile.
Autoritatile locale si judetene spun ca nu au bani
pentru poduri adevarate peste Mures si ca, ori de
cate ori cate o pluta rustica se scufunda, oamenii
fac zeci de kilometri ca sa ocoleasca Muresul si sa
ajunga pe malul din Ardeal al raului.
Periam Port e o localitate cunoscuta mai ales pentru
satul de vacanta de pe malul Timisului.
Faptul ca aici exista o pluta cu care se traversa
raul a dat numele localitatii. De cateva zile, Periamul
e insa un port fara ambarcatiuni. "Bacu’ s-a scufundat saptamana trecuta. Au
incercat sa treaca un camion cu sare, si cand au ajuns
pe malul celalalt s-a dus cu botu’ in apa, cu sare
cu tot. A stat aici vreo doua zile pana au venit cu
macaraua sa scoata camionul. Pluta s-a prapadit. Acum
trebuie sa facem un ocol de 12 kilometri ca sa ajungem
peste mal", ne spune Grigore Lupu, un localnic
care lua apa din Mures ca sa-si ude rosiile. Ocolul
de 12 km inseamna cateva sate in aval de Mures. "Viteza e in functie de vant" In aval de Periam, la Igris, exista un bac
functionabil, lung de sase metri si cam tot la fel
de lat. "Capitanul" ambarcatiunii, un barbat
ars de soare, are o ghereta in care se adaposteste
in caz de ploaie. Il cheama Viorel Popovici.
In jurul lui, cateva scaune de plastic pentru calatorii
mai obositi. "Marinarul" de la Igris
da aceleasi indicatii tuturor pasagerilor: "Cand ajungem la mijlocul raului, va rog sa
dati masinile mai in fata ca sa se lase greutatea
si sa se infiga pluta mai bine in mal. Aveti grija
sa nu accelerati prea tare".
Tehnica e simpla. Dupa ce desface acorda de la mal,
Popovici da la o manivela. "E un scripete aici,
dam drumul la cablu si curentii ne imping pe malul
celalalt. Tata mi-a spus ca sistemul asta e vechi
de o suta de ani. Si bunicul l-a mai prins. Ducea
si mai mult, dar de la ultima reparatie nu ne mai
lasa sa ducem mai mult de sapte tone", povesteste
Popovici. "Viteza e in functie de vant si de debitul
apei. Cand e seceta, nu putem merge. Cand sunt inundatii,
e periculos, mai bine stam la mal. Iarna, ne rugam
sa nu inghete", mai explica "marinarul". Obiectiv turistic pentru grupuri de copii Bacul de la Igris are clienti permanenti. "Capitanul"
Popovici, care e fratele primarului din localitate
si care si-ar dori sa faca din toata povestea o afacere
proprie, ii cunoaste foarte bine. Cei mai multi sunt
copii din localitate care merg la liceu peste Mures.
Pentru ei, cursa cu bacul e 10.000 de lei. Cei care
trec cu masinile platesc cate 30.000 de lei. "Joia e cel mai aglomerat, ca trec oamenii
care se duc cu legume la piata in Arad. Am trecut
si carute cu cai, dar incidente nu am prea avut. Uneori
e distractiv, ca vin in excursie copii de la Nadlac
la Igris, si asta e unul din obiectivele turistice",
mai spune Popovici. Cu laptopul pe pluta Odata ajunsi pe malul timisean, patru soferi de
Dacii cu numere de Arad rasufla usurati. Recunosc
ca au ales un drum mai prost, plin de praf si o traversare
arhaica a raului, dar sunt multumiti; au scurtat aproape
40 de kilometri. "Pe sosea, de la Nadlac la Timisoara (n.r.
- cea mai mare vama a Romaniei cu Ungaria) sunt o
suta de kilometri. Pe aici e mult mai scurt. De la
Nadlac pina la Mures sunt cinci kilometri, doar de
la Igris pana la Timisoara sunt 60 km. Economisim
70 de kilometri dus-intors", calculeaza unul
dintre pasageri. Una dintre masini e a unei firme
de calculatoare. "Ducem niste componente PC si am auzit ca
pe aici se scurteaza drumul", spune soferul
firmei IT, uimit de aventura la care a luat parte. Titu Bojin: "Astia tin de Arad, nu ma bag" La Directia judeteana de Drumuri si Poduri Timis
plutele de pe Mures fac parte din peisaj.
Nici un reprezentant al directiei nu a stiut sa explice
cat ar putea costa un pod adevarat din loc in loc
peste rau.
Seful Apelor Romane Banat, Titu Bojin, spune ca nu
se baga pentru ca nu e in zona lui, desi ar vrea sa
fie "stapan" si peste Mures. "Astia tin de Arad, nu ma bag. Fac demersuri
sa-i iau la noi. Acum am luat Portile de Fier I. Stiu
ca s-a stricat un pod din asta si nu mai gasesc. Le
faceau genistii de la armata, dar la noi s-a desfiintat
batalionul si i-au mutat la Deva. Cica ar mai fi niste
poduri dintr-astea pe la Bucuresti. Am zis sa le luam
la pret de fier vechi. Le-or distrus astia de la armata,
le-or vandut, naiba stie ce-o mai fii cu ele. Dar
nici cu provizoratele astea nu se mai poate. Tragem
mita de coada cu plutele astea, dar nu e o solutie.
Aia de la poduri ar trebui sa se implice. Daca iau
Muresu’ la mine ma implic. Daca nu, nu e treaba mea",
ne-a spus Titu Bojin.
Bianca
Toma - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
Doua
firme romanesti vor UTA Arad
Firmele
Codlea Arctic SRL din Arad si Begacom SA din Timisoara
au depus oferte pentru achizitionarea societatii UTA
Arad.
Potrivit unui comunicat al Autoritatii pentru Valorificarea
Activelor Statului (AVAS), una dintre conditiile impuse
potentialilor investitori a fost depunerea unui proiect
privind realizarea unui parc industrial pe platforma
UTA.
De asemenea, AVAS a acceptat numai ofertele depuse
de companii cu o cifra de afaceri de cel putin cinci
milioane de euro.
UTA are un capital social de peste 27 de miliarde
de lei, detinut de AVAS in proportie de 99,25%.