Luni, 2 februarie 2004

• Zonele Libere functioneaza si dupa intrarea Romaniei in UE

In Romania sunt 5 Zone Libere unde s-au investit zeci de milioane de dolari. O mare parte a investitorilor sunt straini.  Directorii acestor zone spun ca au un mare dusman: zvonurile. Ei sustin ca nici o investitie nu este in pericol, iar firmele isi vor pastra aceleasi avantaje ca si pana acum.  Toti directorii sustin ca zvonurile referitoare la desfiintarea zonelor sperie o serie de firme care doresc sa deschida noi societati in zonele libere.  Firmele care au investit in Zonele Libere peste 1 milion de dolari beneficiaza de scutire la impozitul pe profit, iar ceilalti de o scutire de numai 20% Firmele mai sunt scutite de plata garantiilor pentru marfurile aduse din import si nu platesc taxe vamale.  Directorii Zonelor Libere au vizitat mai multe firme care au investit la Zona Libera Curtici Arad.  Aici, majoritatea firmelor au capital strain si au investit in ultimii ani peste 50 de milioane de dolari. L. Barcauan - Buletinul de Arad

• "Am salvat de la topit o carte de-a lui Murgu..."

Afirmatia apartine profesorului Gheorghe Capitan (presedinte fondator al Despartamantului "Vasile Goldis" Astra Arad) si face referire la un volum din "scrierile" lui Eftimie Murgu revolutionar roman de la 1848 care trebuia sa ia calea topitului.  "Prin bunavointa domnului presedinte de sindicat Ionel Rus s-a facut o donatie importanta de carti, 1000 de exemplare, catre biblioteca Despartamantului "Vasile Goldis" Astra Arad. Am gasit aceasta carte intre cele 32.000 de volume ale bibliotecii sindicale de la Astra Vagoane", ne-a declarat profesorul Capitan.  In prezent, biblioteca Despartamantului "Vasile Goldis" Astra Arad este in curs de refacere, dupa ce in 1949, in intreaga tara toate bibliotecile Despartamantului au fost nationalizate, epurate si, in mare masura, topite. Astfel s-au pierdut nenumarate carti, multe dintre ele fiind considerate "pierderi irecuperabile". "Unele volume sunt parte componenta a Bibliotecii Judetene "A.D.Xenopol", ne-a mai declarat Gheorghe Capitan. Gestul sindicatului de la Astra Vagoane acela de a dona cartile aflate in custodie este unul singular, in timp ce foarte multe biblioteci de intreprindere si-au trimis cartile la topit, ori acestea s-au "topit" prin biblioteci particulare.  "Si la Astra Vagoane s-au risipit foarte multe volume, a mai completat Gheorghe Capitan, dar s-au salvat, de asemenea, foarte multe".  De asemenea, Despartamantul "Vasile Goldis" Astra Arad cauta un sediu pentru biblioteca sa.  "Am avut biblioteca in incinta Palatului Cultural, dar dupa razboi s-a desfiintat", a mai declarat prof. Capitan. Teofil Gradinaru - Ziarul Transilvania

• Aradul va avea centre de documentare si informare

Reviste si Internet gratuit in sase scoli din judet Incepand din 1 martie pecicanii vor avea posibilitatea sa navigheze nestingheriti pe Internet, fara sa scoata un ban din buzunar, vizitand Centrul de documentare si informare care va functiona in incinta Grupului scolar "Gheorghe Lazar". Potrivit unui proiect demarat la nivelul Ministerului Educatiei inca din 2000, mai multe scoli din tara gazduiesc asa-numite "Centre de documentare si informare", unde vor avea acces nelimitat si gratuit la Internet nu numai elevii si cadrele didactice, ci toti locuitorii.  In cadrul centrelor vizitatorii vor putea gasi cartile cele mai cautate in randul tinerilor, ofertele liceelor, respectiv universitatilor, dar si reviste de cultura generala.  In ceea ce priveste partea tehnica, centrele sunt dotate cu  patru calculatoare, o imprimanta, un laptop cu retroproiector, echipament audio-video (televizor, video, CD-Player). In judetul Arad vor functiona sase astfel de centre, dintre care unul la Pecica.  Directoarea Grupului scolar "Gheorghe Lazar" care va gazdui unul dintre centre, Elisabeta Andronie, ne spune ca vor fi disponibile 16 locuri, la mese, unde cei interesati vor putea studia materialele disponibile, dar, la cerere, pot veni si grupuri pentru a viziona diferite materiale audio-vizuale. Activitatea va fi coordonata de bibliotecara scolii si de un profesor documentarist (care a participat la cursuri organizate in acest sens la Cluj Napoca) si se va desfasura si dupa-masa. Deschiderea oficiala va avea loc la 1 martie. Directoarea Andronie spune ca Centrul de documentare si informare va fi atractiv pentru pecicani, avand un mobilier modern si viu colorat. Culorile predominante vor fi albastrul si portocaliul.  Desi programul a fost lansat de la Bucuresti, fondurile necesare dotarii Centrului au venit de la bugetul comunei, cheltuielile urmand a fi achitate esalonat. Doua popoare par a locui Romania. Unul, la prima vedere obisnuit, care este harnic, muncind cat poate sau cat are chef, ospitalier, inteligent (si se mai pot adauga clisee), care isi face planuri de viitor (de regula, pe termen scurt), face copii si sufera de o boala ciudata: da nastere, din patru in patru ani, prin alegeri din randurile sale, celui de-a doilea popor locuitor al tarii. Ca intr-o fabula pe dos, acesta se trezeste in postura capului razvratit impotriva membrelor care ii asigura exzistenta: uitand de unde (si mai ales pentru ce) au plecat, parlamentarii, cu o minte prea odihnita (unii), se pun pe facut proiecte legislative pe care nu stii cum sa le consideri, sinucigase sau iresponsabile. Bunaoara, ideea de a putea intra in forul legislativ si dupa pronuntarea unei condamnari, urmand ca ea sa fie executata dupa exercitarea mandatului. si daca, pe timpul acestui mandat fapta se prescrie? si daca, tot pe timpul acestui mandat, se gasesc resurese (trafic de influenta, mita etc. – sau, mai pe limba lor, pile, spagi etc.) pentru un nou mandat? si daca, de asemenea, in timpul aceluiasi mandat, apare un providential recurs in anulare? si daca un tilhar, sau ucigas, sau violator (si lista ramine deschisa) ajunge in parlament?  Nici macar nu se mai poate vorbi de prezumtie de nevinovatie, o data ce condamnarea a fost pronuntata.  Nu se simte el de doua ori deasupra legii – o data prin amanarea (sine die, am putea spune) executarii pedepsei, si o data prin imunitatea parlamentara (faptele pentru care a fost condamnat fiind de fapt expresia unor opinii politice – asupra proprietatii, vietii, libertatii s. a. m. d.)? Incat, pana la urma, ce respect fata de lege poate avea cetateanul, vazand ca aceasta e conceputa si votata de niste indivizi, care, in fond, oricum e legea, si indiferent a cui opera ar fi, nu dau doi bani pe ea, considerand-o buna doar pentru fraieri?  Dar cui ii pasa, atunci cand planul e, probabil, cel din romanul Erewhon al lui Samuel Butler: infractorii la spital, bolnavii la puscarie si, in caz de recidiva (a bolii), pasibili de pedeapsa capitala. Al unui popor de serbi (sau rumani, in terminologie istorica) si al unui popor de baroni privilegiati. Care, nemaicucerindu-si feuda prin forta armelor, si-o cumpara sau si-o fac prin forta jafului.  Europa, lumea civilizata? A se slabi! Pavel Sinka - Observator

• Liber la cainii cu stapan din Arad

Consilierii locali au amanat la propunerea prirnarului Dorel Popa - discutarea si votarea proiectului privind aprobarea regulamentului privind intretinerea si circulatia cainilor cu stapan pe teritoriul municipiului. Regulamentul care va fi supus modificarilor si imbunatatirilor inainte de adoptare - cataloga cainii, dupa apartenenta, in caini de rasa cu stapan, caini fara rasa cu stapan si caini fara stapan, iar dupa temperament, in caini cu temperament normal si caini agresivi.  Stabilirea unei circulatii stricte a cainilor cu stapan a fost motivata de cresterea numarului acestora si de scaderea sigurantei cetatenilor din municipiu. Potrivit regulamentului, cainii cu stapan trebuie obligatoriu supusi vaccinarii antirabice si a rapelurilor de catre un medic veterinar cu atestat, in timp ce deparazitarea, tatuarea si sterilizarea intrau ca activitati optionale.  Vaccinarea impotriva turbarii devenea si ea obligatorie pentru toti cainii de pana la un an. Regulamentul impunea si cateva norme strice cum ar fi interzicerea cresterii cainilor in partile comune ale imobilelor sau in curti comune, interzicerea accesului si stationarii cainilor in curtile de folosinta comuna, fara ca acestia sa fie adapostiti atat ziua cat si noaptea la o distanta de cel putin 10 metri fata de cea mai apropiata locuinta invecinata, interzicerea circulatiei fara lesa si zgarda a cainilor, si fara botnita pentru cainii mai grei de 15 kg.  Cainii proprietarilor care stau in blocuri ar putea avea de suferit daca prevederea din regulament - prin care detinerea lor in cladiri colective nu este permisa decat daca starea de sanatate a ciinelui este atestata prin carnet de sanatate, iar stapanul a primit avizul adunarii generale a asociatiei a proprietarilor cu acordul membrilor direct afectati din imobil- va intra in vigoare.  Proprietarii de caini vor avea, insa, cu siguranta obligatia de a ridica imediat dejectiile solide ale acestora de pe domeniul public, obligatie impusa si respectata in Occident.  Proiectul a stabilit si o serie intreaga de amenzi care este posibil a se regasi si in regulamentul imbunatatit: pentru neluarea masurilor de prevenire a atacului canin, in cazul in care fapta s-a soldat cu ranirea sau uciderea unui animal domestic, stapanul va plati o amenda intre 500 de mii si un milion de lei; daca proprietarul provoaca o suferinta nejustificata cainelui va putea plati o amenda de pana la 20 de milioane de lei etc.  Noul regulament de circulatie a cainilor ar putea fi supus votului in sedinta CLM din aceasta luna.  Adriana - Barbu - Agenda zilei

• Evolutia unei asezari: Santana - de la comuna, la oras

Scurt istoric Asezata in Campia Tisei, la 28 km de municipiul Arad si la 22 km de Chisineu-Cris, localitatea Santana - impreuna cu satul apartinator Caporal-Alexa - se intinde pe o suprafata de 10.714 hectare. Urmele unor asezari omenesti pe teritoriul actualului oras Santana dateaza inca din zorii societatii omenesti, la nici zece kilometri pe drumul catre Curtici fiind descoperite vetre ale asezarilor omenesti din epoca neolitica, avand o vechime de peste 4000 de ani.  Mergand mai departe pe firul istoriei, in anul 1334 gasim prima atestare documentara a localitatii Comlaus - astazi un cartier al orasului Santana - pe o lista de zeciuiala papala, Comlausul facand parte la acea vreme din Arhidiaconatul catolic Pancota.  In 1566, Comlausul a fost pustiit de turci, impreuna cu tot comitatul Zarandului.  Apoi, a fost cucerit de Imperiul Habsburgic, care a colonizat svabi la S-E de Comlaus, fiind infiintata astfel asezarea Sfanta Ana - actualul oras Santana. Prima atestare cu acest nume (Sannktana) o gasim la 26 iulie 1742, intr-un decret al imparatesei Maria Tereza.  Si, pentru ca uneori istoria este deosebit de hazlie, pomenim si despre un aveniment petrecut pe 17 ianuarie 1899, despre care barbatii din Santana cam evita sa vorbeasca.  Despre ce este vorba. La acea vreme, taranii bogati au inceput sa achizitioneze pasunile comunale si sa le transforme in terenuri arabile, spre disperarea crescatorilor de animale.  Conflictul izbucneste tocmai de ziua Sfantului Anton (17 ianuarie), cand femeile aflate in acea zi de marti la piata pun mana de la mana si ... ataca Primaria.  In comuna se declara stare de asediu si doar interventia fortelor de ordine restabileste pacea.  In "Razboiul lui Anton" - cum este cunoscut acest conflict inceput de femei - mor trei oameni si unsprezece sunt condamnati intre doua si patru luni de puscarie. In 1926, Santana devine resedinta de plasa, cuprinzand localitatile Comlaus, Caporal-Alexa, Sintea Mica, Zarand, Simand, Macea, Sanmartin, Zimand si Andrei Saguna. Perioada inbterbelica este caracterizata printr-o puternica dezvoltare economica, Santana si Comlausul avand 11.000 ha de teren arabil, majoritatea proprietatilor taranesti dispunand de cate 25-50 ha.  La momentul 1940, in Santana existau 70 de tractoare. De-a lungul timpului si pana in prezent, localitatea Santana a reprezentat un model de convietuire interetnica, In perioada de dinainte de 1989, localitatea a cunoscut o dezvoltare agricola fara precedent, harnicia celor de aici concurand cu succes cu cea a locuitorilor din Pecica, Curtici sau Seleus.  Dupa 1989, majoritatea svabilor s-au stabilit in tara de origine, insa legaturile nu s-au stins. Svabii care au mai ramas la Santana pastreaza cu onoare si cu pasiune obiceiurile comunitatii, iar cei care au plecat se reintorc cu placere ori de cate ori au ocazia sa o faca. Uneori se reintorc ca investitori, ridicand nivelul economic al localitatii.  Ca o paranteza, toti svabii cu care am stat de vorba s-au aratat incantati si au sustinut ideea ridicarii comunei Santana la rangul administrativ de oras. Populatia orasului Santana In prezent, la Santana traiesc 13.949 locuitori. 4.253 lucreaza in agricultura, 1.457 in sectoare neagricole (industrie, comert, servicii, administratie, invatamant, sanatate, etc.), 2.747 sunt pensionari, 519 sunt copii de varsta prescolara, iar 2.560 sunt elevi si studenti. Ceilalti, 2.413 persoane, sunt someri si asistati social. Perspective economice Majoritatea societatilor comerciale care functioneaza astazi in orasul Santana apartin sectorului privat.  La Fabrica de mobila si la cea de parchet lucreaza 132 de angajati, iar la "Electrokontakt" (firma germana specializata in produse electrocasnice) 457 de oameni.  Zona industriei alimentare este deservita de doua mori, sapte brutarii si o fabrica de produse lactate. Mai exista o uzina electrica, o statie PECO si un depozit de combustibili, cateva ateliere de reparatii auto, societati de constructii etc. Orasul Santana are un spital cu o capacitate de 95 de paturi, un camin de batrani cu 42 de locuri, doua farmacii si mai multe cabinete medicale individuale.  Sanatatea locuitorilor este asigurata de 33 de medici, doua farmaciste si 53 de asistenti si tehnicieni medicali. Zona financiar-bancara este acoperita de o Trezorerie, o sucursala Reifeisen Bank, trei Cooperative de Credit si o Agentie CEC. Din punct de vedere educational, in orasul Santana functioneaza un Liceu Agroindustrial, unde invata 352 de elevi si predau 174 de profesori, opt scoli primare si gimnaziale, la care predau 92 de cadre didactice si invata 1816 elevi si sase gradinite. Dotari edilitar - gospodaresti Pana in prezent, reteaua de gaz metan din Santana se intinde pe 78 kilometrii, fiind racordati 1255 de consumatori casnici si 62 de agenti economici. Uzina de apa deserveste un procent de 58% dintre gospodarii, iar 1562 de posturi telefonice digitale deservesc tot atatia abonati.  Televiunea prin cablu este instalata la Santana inca din anul 1999. Din punct de vedere cultural, orasul Santana dispune de patru camine culturale, cu o capacitate de 1000 de locuri, cinci biblioteci scolare cu 35.000 de volume si o biblioteca publica, cu 20.000 de carti. Activitatea culturala este vie, Ansamblul folcloric "Cununita" fiind cunoscut atat in tara, cat si in strainatate. Cei care doresc sa practice sportul au la dispozitie un Stadion cu o capacitate de 800 de locuri, fiecare scoala fiind dotata cu cate o sala de sport si un teren de handbal. Exuista si patru parcuri de agrement (Noris-Banatoris, Katharina Achermann, Comlaus si Caporal-Alexa), insumand cinci hectare de spatii verzi. Doru Sinaci - Adevarul

 

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.