Fata
de prima jumatate a anului trecut: Numarul vizitatorilor
la Expo Arad s-a dublat
Prima
jumatate a anului s-a incheiat si odata cu aceasta
sezonul de targuri a intrat, pana la toamna, intr-o
pauza. Asa ca a sosit timpul bilantului. Camera
de Comert Industrie si Agricultura Arad, prin
Departamentul de Targuri si Expozitii a facut o evaluare
rezultatelor celor opt manifestari expozitionale care
s-au desfasurat pana acum.
Cu prilejul acestor evenimente, 35.000 de vizitatori
au trecut poarta Complexului Expo Arad International.
Un numar de 346 de firme din tara si strainatate au
expus pe o suprafata interioara de 5.161 de metri
patrati si 9.282 de metri patrati suprafata exterioara.
Pe primul semestru al anului trecut, au expus 220
de companii si au fost 18.000 de vizitatori.
Cifrele sunt edificatoare si arata ca numarul vizitatorilor
s-a dublat, iar cel al firmelor expozante a crescut
cu peste 50%.
Sunt semnale ca Aradul devine un nume de luat in seama
de catre companii in ce priveste evenimentele expozitionale.
Oficialii Camerei se asteapta ca si sezonul de toamna
sa aduca rezultate de acelasi nivel in ce priveste
targurile care se vor desfasura la Expo Arad International.
G.
Constantinescu - Adevarul
Moarte
pentru o mie de kilometri de linii de tren
Peste
400 de ceferisti aradeni, sub semnul intrebarii Desi politicienii aradeni par sa se fi
linistit in ceea ce priveste desfiintarea liniilor
de tren aradene, subiect care a fost extrem de fierbinte
inainte de demararea campaniei electorale (cand autoritatile
locale si-au dat mai multe intalniri in incercarea
de a salva ce mai era de salvat si s-a creat si un
birou parlamentar in tren), subiectul revine in actualitate.
Aceasta, in conditiile in care Compania Nationala
de Transport nu a reusit sa inchirieze nici jumatate
din liniile scoase la mezat.
Au fost organizate, in acest scop, la Bursa Romana
de Marfuri, trei licitatii, unde din cei trei mii
de km de linii neinteroperabile au fost inchiriati
doar 1.169, valoarea inchirierii fiind de peste 12,5
miliarde de lei.
Mai mult, putinii operatori privati interesati sa
aiba de a face cu liniile de tren si-au manifestat
interesul doar pentru calea ferata de marfa si mai
putin pentru cea de calatori, in conditiile in care
Aradul avea de licitat sase trasee de circulate pentru
calatori.
Asa cum se anuntase din prima, cei peste 1.700 km
ramasi nelicitati vor fi inchisi, in cazul in care
nu se va decide aprobarea unei noi hotarari de Guvern
care sa vizeze schimbarea sortii tronsganelor de cale
ferata neinchiriate.
In cazul in care aceasta soarta va fi imbratisata
si de traseele aradene, atunci autoritatile locale
vor primi in grija liniile de cale ferata (vor trebui
sa le ingrijeasca) si, de asemenea, vor fi nevoite
sa gaseasca o alta modalitate de transport pentru
navetistii care au ramas fara trenuri.
Primi care vor avea de suferit de pe urma acestor
licitatii ratate, in cazul in care aradenii nu vor
trezi interesul nici unui operator, sunt cei peste
11 mii de calatori care circula zilnic pe cele noua
rute licitate, in plus, in trecut, la discutiile despre
liniile de tren nerentabile se vorbea si de faptul
ca, in cazul in care acestea vor fi inchise, un numar
de 418 ceferisti aradeni, care lucreaza in traficul
de calatori si de marfa, si alti 60 de angajati ce
merg pe traseele aradene vor fi disponibilizati.
Adriana
Barbu - Agenda zilei
De
la ITM
Obiectivul
campaniei de controale a constat in cresterea gradului
de constientizare a angajatorilor si a angajatilor
in ceea ce priveste necesitatea respectarii prevederilor
legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Dintre deficientele constatate de inspectorii de munca
amintim: neefectuarea examenului medical la angajare
si periodic; lipsa instructiunilor proprii privind
normele de protectia muncii la locurile de munca;
neautorizarea electricienilor conform normelor specifice
de securitate in munca; lipsa trusei medicale standard;
neintocmirea in forma scrisa a contractelor individuale
de munca; lipsa unei evidente a orelor de munca prestate
de fiecare salariat; nedepunerea actelor de incetare
a contractelor individuale de munca etc.
De asemenea din analiza dinamicii accidentelor de
munca inregistrate in perioada 01.09.2003 - 31.03.2004,
se evidentiaza faptul ca in domeniul constructiilor
civile si industriale nivelul acestora se mentine
ridicat comparativ cu alte domenii de activitate.
Aceste constatari au condus la necesitatea organizarii
unei noi campanii care sa vizeze si verificarea indeplinirii
masurilor dispuse in campania anterioara desfasurata
la nivel national in perioada 18-25 august 2003.
Munca fara forme legale reprezinta, practic, o caracteristica
a perioadei de tranzitie si a devenit, prin consecintele
sale sociale si economice, un fenomen extrem de nociv.
Munca fara forme legale are repercusiuni atat asupra
lucratorului, cat si asupra angajatorului: persoana
care presteaza munca fara forme legale este lipsita
de protectie sociala; sustragerea de la plata impozitelor
si a contributiilor sociale; angajatorul este lipsit
de posibilitatea legala de a responsabiliza pe lucrator
pentru eventualele pagube produse de acesta.
Munca fara forme legale se manifesta sub urmatoarele
aspecte: intelegerea dintre angajator si angajat in
urma careia angajatul presteaza munca in lipsa unui
contract individual de munca, lipsindu-l de drepturile
si obligatiile ce decurg din acestea; sustragerea
angajatorului de la obligatia de a inregistra contractele
individuale de munca incheiate cu angajatii, la inspectoratele
teritoriale de munca; neintocmirea formelor legale
de angajare pentru perioada de proba; utilizarea de
catre persoanele fizice de personal casnic pentru
efectuarea unor servicii si lucrari in gospodariile
individuale, fara incheierea unei forme de angajare;
folosirea in mod ilegal a fortei de munca ziliera
sau sezoniera.
In consecinta, Inspectia Muncii va declansa noi actiuni
de control in domeniul constructiilor care sa conduca
la diminuarea consecintelor juridice, sociale si economice
ce decurg din nerespectarea prevederilor legale privind
sanatatea si securitatea in munca.
Buletinul
de Arad
Strandul,
in top
Vacantele
in Arad, leac impotriva plictiselii Vara are, la Arad, o paleta diversa de oferte
pentru cei care isi petrec vacantele departe de preturile
piperate ale statiunilor de pe litoral sau din strainatate.
Pentru aradeni, strandul detine intaetate cand vine
vorba de plaja, alaturi de o baie buna, un mic si
o bere rece.
Cei care prefera linistea au la dispozitiile bazinele
acoperite sau in aer liber, insa aici pretul este
mult mai mare.
Amatorii de drumetii aleg Padurea Ceala, zona Trei
Insule, de pe raul Mures, lacul si padurea de la Vladimirescu
sau Ghioroc, prea putin amenajate in comparatie cu
ultimii ani.
Curajosii se scalda si in Mures, desi tablitele cu
inscriptia "scaldatul interzis" avertizeaza
despre tributul pe care raul, si-l ia in fiecare an.
Cu 20.000 de lei intri pe strand dimineata si poti
sa stai toata ziua.
Consumatia pe plaja nu e obligatorie, iar lumea isi
aduce sandviciuri sau fructe de acasa.
O halba de bere costa minimum 11.000 de lei, un suc,
15.000, un mic, intre 9.000 si 14.000, o felie de
pizza, 22.000, iar un kebap este 50.000 de lei.
Astfel, cateva ore de plaja nu scad foarte mult bugetul
unei familii.
In cele trei bazine, apa se schimba la doua-trei zile,
astfel ca riscul contactarii unei nedorite ciuperci
scade.
In plus, dusul este obligatoriu, atat la intrarea,
cat si la iesirea din bazin.
Noaptea, scaldatul este interzis, dar cei mai indrazneti
incearca totusi vigilenta gardienilor publici.
Amatorii de sport au la dispozitie terenul de tenis
de camp, care costa 120.000 de lei pe ora, cu rachete
si mingi asigurate.
Ei platesc 60.000 de lei pentru o ora de ping pong
sau minigolf si 300.000 de lei pentru terenul de fotbal
pe ciment.
Dupa amiaza, dupa ora 18, intrarea e libera, iar destinatia
o reprezinta acum terasele.
In
timpul Campionatului European de Fotbal, amatorii
de pariuri au avut posibilitatea de a paria live,
in fata unui ecran urias.
Milioane de lei s-au evaporat in cateva minute, iar
castigatorii, au obtinut banii imediat dupa meci. Alternative pentru inotatori La bazinul olimpic descoperit Astra, din
zona Padurice, se poate inota numai pe baza unui abonament,
care costa 1,6 milioane de lei pe sezon.
"Pentru abonament sunt necesare un certificat
medical de la medicul de familie, pentru depistarea
eventualelor probleme cardiologice, si o fotografie.
Cursurile de inot costa 750.000 si se intinde pe durata
a zece sedinte", ne-a spus Gheorghe Biris, antrenor
emerit si presedintele CS Astra.
Apa este improspatata permanent. Exista un loc de
plaja si cateva gherete, de unde se poate cumpara
cate ceva de mancare sau bauturi racoritoare.
Sala Polivalenta aradeana ofera inotatorilor posibilitatea
de a folosi bazinul acoperit intre orele 10 si 14
sau 17 si 22.
Biletul zilnic costa 60.000 de lei, abonamentul saptamanal
este 160.000, iar unul lunar, 390.000 lei, cu posibilitatea
de a face sauna.
Pentru zece ore, cat dureaza aici un curs de inot,
se plateste 575.000 de lei, ora de ping-pong costa
70.000, insa mesele sunt "profi". Abonamentul
de gimnastica aerobica este 340.000 de lei, iar o
sedinta de aquafitness costa 80.000 de lei.
Culturistii scot din buzunar 460.000 lei pentru 30
de zile de antrenament, mult mai avantajos fata de
230.000 pe saptamana sau 100.000 de sedinta.
Bogdan
Cioara - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
Pagina
pe Internet. - Primaria Pancota stie sa-si vanda "marfa"
Autoritatile
din Pancota
au tinut cont de oportunitatile oferite de progresul
tehnologic, astfel incat acum se pot lauda ca au una
dintre cele mai bine realizate pagini de Internet.
Gheorghe Rusa, referent in cadrul Consiliului Local,
ne-a declarat ca ideea le-a venit autoritatilor in
urma cu mai bine de un an de zile.
Primarul Iosif Retter a discutat cu unul dintre profesorii
din localitate, Ladislau Gyulas, care s-a oferit sa
inceapa lucrarile.
Accesand
http://www.artelecom.net/primariapancota/, vizitatorii,
vorbitori de romana, engleza, maghiara si germana,
pot afla amanunte interesante despre istoria localitatii,
aici fiind prezentate si doua dintre posibilele variante
ale etimologiei cuvantului Pancota.
O alta sectiune este dedicata bisericii ortodoxe din
localitate, dar nici satul Maderat, situat la trei
kilometri de oras si care apartine din punct de vedere
administrativ de acesta, nu este uitat.
Gheorghe Rusa ne-a declarat ca una dintre preocupari
este si prezentarea unor ample pagini din ziarul local, "Foaia de Pancota", care a ajuns
in prezent la numarul 12. "Ne-am gandit ca putem astfel sa tinem legatura
si cu cei care sunt plecati in strainatate si turistii
pot afla date despre noi. De regula, intervenim ca
o data pe luna pentru a actualiza si a pune la curent
informatiile, iar in curand vom angaja si o persoana
specializata pentru a lucra aici".