Primul
ministru Adrian Nastase, candidatul PSD+PUR pentru
presedintie, s-a aflat ieri si alaltaieri la Arad.
Domnia sa s-a intalnit cu colegii de partid, cu oamenii
de afaceri si cu presa. El a vizitat si galeria de
arta din Zerind, finantata din fonduri guvernamentale.
Adrian Nastase a vorbit despre raportarea sa fata
de Arad, efectele campaniei electorale asupra integrarii
europene si despre modul in care isi va gestiona campania
in turul doi. "Nu am afaceri la Arad!" Adrian Nastase a afisat pe tot parcursul vizitei
sale la Arad o tinuta lejera, o mina linistita, echilibrata
si asezata.
Primul ministru a tinut sa faca o serie de precizari
cu privire la zvonurile care circula prin oras la
adresa sa: "se spune ca am afaceri, actiuni
la IAS-uri, pescarii, fabrici, firme de taximetrie.
Nu este adevarat, sunt simple minciuni! Nu am interese
specifice la Arad, doar interesul general de a dezvolta
economia!".
Referitor la faptul ca a fost intrecut net de Traian
Basescu in judet, Nastase a recunoscut ca are o problema. "La Arad am avut o problema de organizare.
Pe de alta parte, din anumite ratiuni nici nu am fost
in judet in campania electorala. Apoi, stiu ca ansamblul
statuar din Parcul Reconcilierii a creat destula nervozitate,
s-a intors impotriva mea, dar eu cred ca normalitatea
se va impune peste tot. Cred ca in turul doi voi reduce
din aceasta diferenta, sau chiar voi intoarce rezultatul."
Primul ministru a precizat in schimb ca va sprijini
realizarea Monumentului Marii Uniri la Arad. Guvernare fara PRM Adrian Nastase a afisat siguranta cand a venit
vorba despre formarea guvernului: "Vom forma guvernul in cel mai scurt timp.
Reprezentantii Uniunii Europene au luat act de alegerile
din Romania si asteapta un partener de dialog, cu
atat mai mult cu cat negocierile se afla intr-o faza
finala."
El a explicat faptul ca impreuna cu UDMR si cu reprezentantii
minoritatilor nationale se poate forma o majoritate,
"dar nu este singura varianta posibila."
Pe de alta parte, Nastase a precizat cu PRM nu este
un partener acceptat de UE si SUA, cel putin "nu
intr-o forma directa."
Nastase a contracarat declaratiile concurentului sau,
Traian Basescu, care spunea ca presedintele va numi
primul ministru. "Presedintele desemneaza doar un candidat
pentru functia de premier. Daca nu respecta uzantele,
presedintele poate fi suspendat din functie de Parlament!" Inaugurare
la Zerind Primul ministru a participat la inaugurarea
"Galeriei de arta" a comunei Zerind.
Domnia sa revine astfel la Zerind dupa ce in data
de 28 august a.c., a vizitat comuna si "Galeria
de arta" a acesteia.
Apreciind operele expuse si initiativa iubitorilor
de arta din comuna, a decis sa sprijine modernizarea
institutiei si a dispus alocarea sumei de 500 de milioane
de lei din fonduri guvernamentale.
Dupa ce a fost intampinat de catre primarul comunei
Zerind, domnul Alexandru Simandi, cu traditionala
paine si sare, premierul Adrian Nastase a trecut la
taierea panglicii de inaugurare si s-a semnat in cartea
de onoare a comunei.
Impresionat de cum au fost efectuate lucrarile de
modernizare la noua "Galerie de arta",
utilata cu geamuri termopan, podele laminate, sistem
de iluminare performant, domnia sa a tinut sa adreseze
cateva cuvinte localnicilor si celor prezenti la eveniment:
"aceasta Galerie de arta este un exemplu de ceea
ce inseamna vointa comuna, iata exista o sansa, o
speranta pentru cei talentati de la sate".
Adrian Nastase a discutat pret de cateva minute cu
oamenii prezenti la eveniment si apoi si-a continuat
drumul spre Bihor.
Primarul comunei Zerind, Alexandru Simandi, ne-a declarat
ca la fondurile guvernamentale s-au mai adaugat
inca 10 milioane de lei din partea Consiliului local
Zerind, bani cu care s-au montat doua placute comemorative
din marmura pentru a marca evenimentul.
Flavius
Ghender & Adrian Oniga - Observator
Ziua
persoanelor cu handicap
Ziua
persoanelor cu handicap este sarbatorita in toata
lumea astazi, trei decembrie.
Asociatia handicapatilor neuromotor doreste sa marcheze
acest moment prin omagierea personalitatii dr. Corneliu
Barsan, care toata viata si-a dedicat-o recuperarii
celor cu afectiuni locomotorii.
Doctorul Corneliu Barsan a fost cel care a infiintat
centrul de recuperare de la Dezna,
iar acum, la 4 luni de la moartea sa, pacientii pe
care i-a tratat cer ca institutia sa poarte numele
acestuia.
Centrul de recuperare neuromotorie Dezna este cunoscut
in toata tara, dar si in strainatate.
El a fost infiintat cu peste 20 de ani in urma, si
zeci de mii de oameni au venit aici pentru tratament
si recuperare.
Fostii pacienti ai doctorului Barsan au adresat pana
acum mai multe memorii Ministerului Sanatatii si Colegiului
medicilor prin care propun ca centrul de la Dezna
sa poarte numele acestuia, dar pana acum nu au primit
nici un raspuns.
Conducerea asociatiei handicapatilor neuromotor face
un ultim apel, la autoritatilor locale pe care le
considera in masura sa rezolve doleantele celor care
au fost ajutati de doctorul Corneliu Barsan.
Nicoleta
Belean - Televiziunea Arad
Politistii
de frontiera vor primi asistenta psiho-sociala
Compartiment
de combatere a traficului de droguri infiintat la
Politia de Frontiera Arad Politia de Frontiera Romana isi creeaza structuri
specializate de combatere a traficului de droguri
si analiza riscului.
Incepand cu data de 1 decembrie, in structura Inspectoratului
Judetean de Politie de Frontiera Arad s-au produs
anumite modificari menite a corespunde standardelor
Uniunii Europene si sarcinilor ce revin pentru securizarea
frontierelor si combaterea cu eficienta a infractionalitatii
transfrontaliere.
Aceasta schimbare vine odata cu Raportul de tara al
Comisiei Europene si in Raportul de audit al delegatiei
de experti UE.
Prin intrarea in vigoare aceasta structura are mai
multe obiective, printre care putem mentiona eliminarea
unor inaderenje organizatorice care s-au mentinut
dupa restructurarile anterioare.
Totodata, aceasta noua structura urmareste realizarea
unei depline compatibilitati cu structurile similare
din tarile membre UE, cresterea capacitatii de actiune
la nivelul structurilor teritoriale si, implicit,
intarirea componentei operative a Politiei de Frontiera.
De asemenea, se doreste cresterea capacitatii structurilor
de resurse umane pentru selectionarea, recrutarea,
formarea si pregatirea personalului care va completa
deficitul existent la nivelul Inspectoratului Judetean
de Politie de Frontiera Arad.
Infiinfarea acestei structuri aduce si unele modificari
la nivelul Inspectoratului Judetean de Politie de
Frontiera.
La nivelul inspectoratului se vor infiinta trei noi
compartimente.
Un compartiment de Combatere a traficului de substance
interzise, care va avea in competenta ofiteri specializati
in combaterea traficului de droguri, armament, munitii,
materiale explozive si arme de distrugere in masa,
care vor intreprinde masuri pentru contracararea acestor
fenomene la frontiera tarii, inclusiv prin relationarea
directa cu structurile similare din cadrul Politiei,
Parchetelor si din alte state.
Al doilea compartiment infiintat este cel de analiza
de risc, care a fost creata pornind de la considerentul
ca estimarea probabilitatii producerii unei actiuni
ilegale si intreprinderea din timp a masurilor de
combatere a acesteia.
Iar ultimul, este compartimentul de asitenta psiho-sociala
care va avea ca atributie principal consi-lierea personalului
PF si prevenirea inregistrarii unor eventuale evenimente
negative la nivelul structurilor, datorate comportamentului
uman in familie, societate, serviciu sau a unor deficiente
psiho-sociale.
O alta noutate este faptul ca incepand cu data de
1 decembrie au fost ocupate prin concurs mai mult
functii la nivelul structurilor teritoriale ale IPJ
Arad.
Trei puncte de trecere a frontierei au noi sefi, la
Nadlac, Turnu si Varsand.
Optimizarea structurii s-a realizat in conditiile
in care numarul politistilor de frontiera ramane neschimbat
prin redistribuire de posturi scopul fiind crearea
une institutii functionale, moderne si compatibile
custructurile similare din UE.
Monica
I. Gaicean - Agenda zilei
Drama
copiilor bolnavi de SIDA: Casa Izvor - o insula de normalitate
intr-o mare de prejudecati
La
inceputul lunii in curs s-a sarbatorit Ziua Mondiala
de lupta impotriva SIDA.
O boala nemiloasa care afecteaza cu fiecare an ce
trece un numar tot mai mare de persoane.
Din pacate, ea nu tine cont nici de varsta, nici de
categorie sociala a individului dar care, prin educatie,
poate fi tinuta la distanta.
Spunem asta pentru ca ea nu este contagioasa decat
prin act sexual sau prin transfuzii de sange.
In Arad, statisticile arata o crestere a acestei boli
atingand cifra de 200.
Ea nu poate fi insa foarte exacta, specialistii considerand
ca numarul bolnavilor neidentificati fiind mult mai
mare.
Depistarea din timp a bolii poate avea rezultate in
privinta sociabilizarii bolnavilor, elocvent in acest
sens fiind cazul celor 22 de copii infestati cu HIV
care traiesc in Casa Izvor din Arad. Ce s-a intamplat? Anul 1989... Nimeni nu poate spune cu certitudine
ce s-a intamplat atunci. Unii spun ca a fost vorba
despre un import de sange, altii spun ca de vina au
fost seringile nesterilizate...
Indiferent de aceste ipoteze, rezultatul este dezastruos.
Zeci de copii de doar cateva luni au fost infectati
cu virusul HIV.
Asa s-a intamplat si in cazul celor 22 de tineri,
adolescenti acum, in varsta de aproximativ 15 ani,
ce traiesc in Casa Izvor.
Majoritatea lor provin din familii dezorganizate sau
din orfelinate.
In anul 1998 au fost preluati in aceasta "casa",
aflata sub obladuirea Consiliului Local Arad. "Am inceput cu cinci copii. Nu a fost deloc
usor. Nu stiam la ce ne inhamam. Erau copii relativ
mici, de zece ani... Proveneau din familii dezorganizate.
Era ceva nou si pentru noi si pentru ei... Intre noi,
ne-am acomodat in timp. Mai greu a fost cu mentalitatea
celor din jurul nostru...", afirma d.na Marcela
Moisa, directorul Casei Izvor.
Cu
mentalitatea au avut de luptat in toate planurile.
Incepand de la copiii de pe strada care strigau dupa
ei in fel si chip, pana la autoritatile locale. "Am trecut prin momente dureroase pentru ei.
Cresteau si nu ii puteam integra intr-un mediu, intr-o
unitate de invatamant normala.
Profesorii ii refuzau... Nu am avut nici macar posibilitatea
de a aduce cadre didactice in casa pentru a le preda
macar materiile de baza. Ne-am bucurat doar de sprijinul
unei doamne invatatoare care ii ajuta. In rest, ne
imparteam cum puteam. Daca unul era mai bun la limba
romana, le "preda" gramatica, altul chimia...In
timp, cu foarte multe incercari, am reusit. Avem copii
care invata alaturi de elevii din scolile din Arad.
Pe de alta parte, acum avem cadre calificate care
vin si predau copiilor chiar aici. Dar asta dupa nenumarate
discutii si interventii. Nu inteleg de ce oamenii
nu incearca macar sa depaseasca aceasta bariera si
sa-i vada ca pe niste oameni normali. Va asigur ca
duc o viata normala si sunt chiar mai vioi decat unii
dintre copiii sanatosi. Lumea trebuie sa inteleaga
ca nu are de ce sa se teama sa le vorbeasca, sa-si
lase copilul sa se joace cu un coleg infectat. Nu
exista nici un pericol. Dovada este faptul ca acesti
tineri au trait pana la varsta de zece ani in colectivitate,
fie in familii, fie in orfelinate. Si nimeni nu s-a
infestat de la ei. Si noi traim zilnic alaturi de
ei si nu avem nimic. Cu siguranta exista si copii,
considerati sanatosi, care invata in scolile aradene.
Au avut insa norocul de a se naste in familii organizate,
care ii ingrijesc asa cum trebuie si care nu-i declara
ca fiind bolnavi", relateaza d-na Moisa.
Bineinteles ca viata nu este intotdeauna "roza".
Mai
sunt si zile proaste cand tinerii sufera, lasandu-se
afectati de rautatea celor din jur care tin cu orice
pret sa le reaminteasca acelasi lucru: ca sunt bolnavi
de SIDA.
Dar cu bunatate, intelegere si rabdare, specialistii
care-i supravegheaza reusesc sa stearga rautatile
celor din jur.
In rest, sunt ca o familie. Se cearta, ies in oras,
dar trebuie sa spuna exact ora la care se intorc...
D-na Marcela Moisa este ca o mama protectoare. Ea
insasi recunoaste ca ii dadaceste prea mult, dar in
fond nu le vrea decat binele.
Acum sunt chiar prieteni, confidenti... Dorinta celor
din "casa" este aceea de a deveni
independenti. Cu pasi marunti dar siguri, specialistii
le pregatesc intrarea in viata.
Fiecare isi urmeaza propriul drum, avand cate un hobby:
dansul, teatrul, pictura, gatitul, mecanica...
Zilele nu se aseamana deloc intre ele in Casa Izvor.
Se organizeaza dezbateri pe diverse teme alese fie
la intamplare fie la solicitarea tinerilor.
Se discuta impreuna sau impartiti in functie de sexe,
daca subiectul dezbatut este mai sensibil.
Ies in oras, cutreiera parcurile, strazile... Frecventeaza
teatrul, filarmonica. Adevarul e insa ca cel mai mult
sunt atrasi de Mc Donald’s.
Pleaca in tot felul de excursii sau tabere, sarbatoresc
impreuna zilele de nastere, sarbatorile religioase...
Acum asteapta cu nerabdare Craciunul. Se pare ca nu-l
vor petrece acasa, ci intr-o excursie la munte.
***
Sunt suflete care nu au nici o vina pentru ca inconstienta
unora le-a schimbat cursul vietii.
Nu trebuie sa-i condamnam, pentru ca sunt nevinovati.
Nu fac nici un rau. Ba dimpotriva. Cunoscand suferinta,
stiu sa pretuiasca fiecare zambet, fiecare vorba buna,
fiecare mangaiere pe care o primesc de la cei din
jur.
Sa nu aruncam in ei "cu pietre".
Nu trebuie sa ne ferim copiii de ei. Toti sunt la
fel, doar ca unii au o "cruce" mai
grea, pe care o poarta insa cu putere.
Madiana Popescu - Adevarul
Tara
Halmagiului musteste de istorie. Craiul Motilor, omagiat
in Halmagiu
Localitatea
Halmagiu
din Arad reprezinta o adevarata pagina de istorie
a judetului si a tarii.
Oameni, evenimente, intamplari si documente de seama
au fost evocate de scriitorul Vasile Buta in lucrarea
"Halmagiu pe treptele timpului",
publicata in 1999 la Editura Sophia.
Localitatea abunda in monumente care reprezinta un
omagiu eroilor morti pe aceste meleaguri.
Dominatia Austro-Ungara a reprezentat o pagina ampla
in evolutia comunitatii.
Abuzurile, persecutiile si lipsurile materiale provocate
de cei patru ani de razboi, de autoritatile locale,
notarii comunali si jandarmii duc la izbucnirea unei
rascoale in ziua de targ din 3 noiembrie 1918.
In satul Banesti, taranii de la targul din Halmagiu
au atacat cancelaria notariala impartindusi faina,
zaharul si petrolul, apoi au spart casa de fier imprastiind
actele si titlurile imprumutului de razboi.
La fel au procedat si cei din Halmagel.
Intrezarind apropierea mult asteptatului moment de
eliberare nationala, un grup de oameni inimosi din
Halmagiu isi aduna arme, bani si provizii si sub comanda
lui Traian Mager se organizeaza militareste.
Astfel iau nastere garzile nationale din tinutul Halmagiului,
in ziua de 4 noiembrie 1918, cu sediul in localul
Birtul Mare.
Ele aveau misiunea de a mentine ordinea si siguranta,
de a apara persoanele si avutul lor, fiind in acelasi
timp importante detasamente pentru sustinerea propagandei
nationale desfasurata in numele Consiliului National,
caruia ii erau subordonate, si de unirea poporului
roman.
Alaturi de garzile nationale, pentru unirea Transilvaniei
cu Romania, milita tot tinutul Halmagiului.
Astfel, doi delegati oficiali si un grup de cinci
persoane au participat la Marea Adunare Nationala
de la Alba Iulia.
La reintoarcerea delegatiei, in localitate s-a convocat
o mare adunare populara, unde protopopul Cornel Lazar
a facut o dare de seama asupra celor petrecute la
Alba Iulia.
Invatatorul Mihail Vidu, instruindu-si corul in numai
doua zile, a cantat, printre alte marsuri, si cantecul: "Sosit-a ceasul eliberarii/ De atatea veacuri
mult dorit" invatat la Alba Iulia de la fratele
sau.
Bucuria unirii a fost asa de mare incat oamenii in
loc de "buna ziua" se salutau cu
urarea "Traiasca Romania Mare" la
care se raspundea, din adancul inimii: "Traiasca".
Reformele administrative s-au succedat cu repeziciune.
Prin legea nr. 5/9 septembrie 1951 teritoriul tarii
a fost impartit in raioane si regiuni.
Din plasele Halmagiu, Gurahont si Sebis s-a format
raionul Gurahont apartinand regiunii Arad.
In anul 1956, prin legea nr. 12/7 ianuarie a fost
desfiintata regiunea Arad iar raioanele Gurahont,
Ineu si Cris au fost incluse in regiunea Oradea (mai
tarziu numele ei a fost schimbat in "Crisana").
In fine, prin legea nr. 2/1968 au fost desfiintate
raioanele si regiunile, revenindu-se la impartirea
teritoriului tarii in judete.
De la acea data Halmagiul apartine judetului Arad. Monumente
istorice
Pe teritoriul Halmagiului se afla mai multe monumente
istorice din piatra si un bust de bronz, in amintirea
suferintelor dar si a gloriei fiilor acestor locuri.
Iata aceste monumente: Piatra chinzaiului (a chinului) Pe malul stang al valicutei, in fata vechii biserici,
dainuie de peste doua veacuri o piatra, fara nici
o inscriptie, loc de suferinta a celor ce se opuneau
cu darzenie nedreptelor oranduiri.
Pentru orice fel de "greseli" oamenii
erau intinsi pe piatra adusa si pusa in fata bisericii,
aplicanduse pedepse corporale prin lovirea corpului
gol cu bete.
Lacrimile acelor chinuiti se amestecau cu sangele
ce tasnea din ranile produse, dar nici unul n-a pierdut
nadejdea ca lupta pentru o cauza mareata.
De atunci aceasta piatra, de dimensiunile unui om,
s-a numit "Piatra chinzaiului", adica
a chinurilor. Troita Eroilor din Cimitirul ortodox La intrarea in vechiul cimitirul ortodox, in partea
dreapta, se afla o cruce inalta avand doua trepte
cu inaltimea de circa 30 cm, pe care s-a ridicat un
soclu inalt de 120 cm si lat de 55 cm.
Capiteluri la partea superioara iar deasupra lui este
o coloana rotunda de circa 2 m inaltime peste care
s-a pus o cruce inalta de 50 cm.
Este primul moment inchinat eroilor acestor locuri
cazuti in primul razboi mondial (1914-1918).
La aceasta troita- monument istoric- se faceau procesiuni
de ziua eroilor pana la ridicarea monumentului eroilor
din mijlocul comunei.
De o parte si de alta a crucii sunt inmormantati Hantiu
Gheorghe si sotia.
In fata crucii se afla o piatra de moara fixata pe
un stalp, cu banci imprejur, pe care se serveste pomana
pentru preot si cantareti dupa inmormantari. Troita
de la podul vaii Banestilor La iesirea din Halmagiu, langa podul de peste
valea Banestilor, privirea calatorului este atrasa
de o troita din piatra ridicata in anul 1936 pe locul
de martiraj, prin spanzuratoarea in furci, a cinci
preoti romani, a tribunului Alexandru Chendi si a
multor halmageni in anii 1848/49.
Ea face parte din cele 10 "Troite - Monumente"
ce s-au ridicat, din initiativa profesorilor de la
Liceul Avram Iancu din Brad, cu ocazia comemorarii
a 150 ani de la rascoala lui Horea, Closca si Crisan,
pe locurile unde s-au petrecut cele mai importante
evenimente istorice.
A fost dezvelita la 1 septembrie 1936, pentru eternizarea
memoriei celor martirizati in revolutia anilor 1848/49,
in partile Halmagiului. Monumentul Eroilor Este asezat in centrul comunei si eternizeaza
amintirea eroilor si a martirilor acestor locuri.
A fost dezvelit la 10 septembrie 1933 de catre sectia
aradeana a "Cultului Eroilor" si
consta dintr-un impozant soclu de granit, executat
artistic de catre arhitectul Silvestru Rafiroiu din
Arad.
Peste soclu a fost asezata o troita. Bustul lui Avram Iancu Revolutia din anul 1848 si personalitatea marcanta
a lui Avram Iancu, precum si legaturile Craiului cu
halmagenii, impreuna cu cele doua decenii de viata
petrecuta aici, au lasat urme adanci.
Figura Craiului Muntilor, trecuta in legenda, se cerea
imortalizata.
Astfel in anul 1974, din initiativa primarului Stefea
Iosif si cu concursul autoritatilor din Arad si al
halmagenilor s-a executat si turnat in bronz bustul
lui Avram Iancu.
Dezvelirea bustului a avut loc in ziua de 20 octombrie
1974 in prezenta a peste 5.000 de oameni.
Serbarea a fost inaugurata de un grup de calareti
imbracati in costume nationale locale, simbolizand
luptatori localnici din revolutia anilor 1848/49.
Bustul are in partea dreapta un tun din lemn, executat
de mesterii satului Brusturi.
Bustul lui Avram Iancu, ridicat la 150 ani de la nasterea
sa, pe locul odioasei sale arestari din 15 decembrie
1849, va ramane o permanenta marturie a stimei halmagenilor
fata de Craiul Muntilor.