Prefectura
acuza Politia de Frontiera ca nu si-a facut treaba Cozile din vami (precum cele de la Nadlac,
sau Bors) vor fi, pe mai departe, la fel de lungi,
iar timpul de asteptare la frontiera va ramane acelasi,
cel putin in urmatoarele luni, pentru simplul fapt
ca autoritatile romane si maghiare nu pot ajunge la
nici o intelegere cu privire la deschiderea vamii
Turnu traficului greu. Vinovatii par a fi nu numai
autoritatile maghiare (care si-au manifestat scepticismul
in aceasta problema), ci si Ministerul de Interne
sau Politia de Frontiera, care nu au depus nici o
diligenta in acest sens. Stadiul in care se afla negocierile pentru vama
Turnu a fost ieri prezentat de subprefectul Florin
Remetan, care a avut cuvinte grele de zis la adresa
celor care ar trebui, intr-un fel sau altul, sa reglementeze
situatia. Desi deschiderea traficului de pana la 7,5
tone pe vama Turnu ar duce la descongestionarea traficului,
pe Nadlac sau Bors, si ar face ca legaturile cu Ungaria
sa fie mai directe, eforturile depuse in acest sens
au fost, in multe cazuri, minime, in pofida faptului
ca o hotarare de Guvern ofera aceasta sansa aradenilor.
Principala problema, potrivit spuselor subprefectului,
nu are insa legatura directa cu autoritatile romane,
ci - mai degraba - cu cele maghiare, caci ungurii
au manifestat o serie de rezerve vizavi de deschiderea
frontierei Turnu pentru traficul greu.
Totusi, autoritatile locale ar fi putut schimba situatia,
daca ar fi dus la indeplinire clauzele impuse pentru
deschiderea vamii: asigurarea personalului necesar
in acest caz, a infrastructurii, a aparaturii impuse
traficului greu etc.
Conditiile impuse vamii, care i-ar fi putut imblanzi
pe maghiari, nu sunt indeplinite la Turnu, iar vina
apartine, in mare, si Politiei de Frontiera. "Politia de Frontiera nu si-a facut treaba,
desigur, in lipsa banilor necesari. Totusi, in aceasta
problema, nu s-a facut nici macar un program calendaristic
pentru rezolvarea problemelor. Trebuia sa incepem
acum sa lucram la acest proiect", a sustinut
Florin Remetan.
Vama Turnu are nevoie, pentru aceasta modificare de
greutate, de inca 15 angajati, de aparatura moderna
si de cateva artere de circulatie in plus. Oficialii
aradeni au decis totusi sa ceara mai marilor Ministerului
de Interne sa-si precizeze pozitia vizavi de "ce
vor sa se faca cu vama Turnu".
Adriana
Barbu - Agenda zilei
Cad
colibele din caramidarie.Clinica
de oncologie se va ridica pe teren… social
Despre
soarta familiilor "caz-social" din
caramidarie, nimeni nu poate spune inca nimic.
Sunt categoria cea mai defavorizata si mai nebagata
in seama de pe raza municipiului Arad.
Astfel, oamenii au venit pe acest teren plin de gropi
si gunoaie, ridicandu-si colibe din resturi de caramizi,
cartoane si pefeleuri.
Din discutii, aflam ca terenul este deja cumparat
de cativa ani de catre Universitatea "V.
Goldis" si ca aici se va ridica o constructie
uriasa.
Oamenii sunt ingroziti ca-si vor pierde pana si acel
nenorocit de acoperis. "Unde sa ne ducem cu copiii? – plange Florica
Brasovan. Aici suntem o familie mare, toti nenorocitii
Aradului. Nimeni nu ne baga in seama, Politia nu ne
face buletin sau flotant, iar primaria nu ne baga
in seama, tocmai din cauza actelor".
Ne informam despre situatia terenului care constituie,
la ora actuala, pamantul pe care se sprijina dezradacinatii
soartei.
Rectorul Universitatii “V. Goldis" Aurel Ardelean
spune ca "acel teren a fost cumparat de universitatea
noastra in urma cu cativa ani. In toamna se vor demara
lucrarile in vederea ridicarii unei clinici
oncologice, pe o suprafata de 6 hectare. Va fi baza
de tratament si locuinte pentru persoanele bolnave,
dupa model american. In primul stadiu, urmeaza sa
gasim firmele pentru antepriza".
La primarie, vorbim cu seful departamentului Social,
Cezar Janca: "Deocamdata nu se poate lua nici o masura
pentru oamenii care nu sunt in ordine cu actele. Cand
se vor porni lucrarile, primaria va trebui sa ia o
decizie cu privire la soarta familiilor din Caramidarie.
Tot ce putem face acum se leaga de anchetele sociale".
Pentru colibele din gropi, au inceput numaratoarea
inversa. S-ar putea sa fie spre norocul lor, spun
unii mai optimisti, s-ar putea sa nu.
Felicia
R.Gheorghe - Observator
Armata,
sacrificiu sau datorie
Armata,
o etapa de referinta in viata fiecarui tanar, nu mai
are conotatia de odinioara, cand, spuneau batranii,
numai dupa ce ai fost ostas, poti fi numit barbat.
Livretul militar constituie, inca, un element obligatoriu
in vederea angajarii.
Multi spun ca este bine sa o faci cat mai repede,
pentru a nu-ti rapi ulterior sase sau doisprezece
luni, dupa caz, din timpul dedicat familiei ori pentru
a-ti intrerupe slujba.
Altii sunt de parere ca trebuie amanata cat mai mult,
pana la integrarea in structurile europene sau nord-atlantice.
Locotent colonelul Gheorghe Istrate, seful de Stat
Major de la Centrul Militar Judetean Arad, spune ca
lucrurile sunt destul de clare: "Exista specializari
care, in cadrul Armatei sau Politiei, necesita stagiul
militar obligatoriu. Un medic sau un programator pe
calculator nu poate profesa intr-o astfel de unitate
daca nu a facut armata. Nimeni nu isi va asuma raspunderea,
pe viitor, sa angajeze un jandarm sau macar un gardian
public, care poarta o arma, daca nu a trecut prin
aceasta perioada de instruire".
Imediat dupa revolutie, cand varsta pentru incorporari
a trecut de la 18 la 20 de ani, iar armata obisnuita
a scazut de la 16 la 12 luni, a avut loc o schimbare
a mentalitatii tinerilor in ce priveste uniforma militara. "Perioada de unu sau doi ani intre recrutare
si incorporare reprezinta pierderi in cursul firesc
al omului. Multi au inteles gresit ce s-a transmis
la televizor privind Constitutia si scoaterea obligativitatii
armatei", considera Istrate. "Cei cu studii superioare se grabesc sa faca
armata. Militarii cu termen redus au la dispozitie
centre de instructie speciale, sau program si pregatire
separata", spune seful CMJ. Cine scapa Cazurile celor care "scapa" de
armata sunt rare. Analfabetii si infractorii sint
considerati inapti sau periculosi pentru o instruire
in colectivitate, la fel ca si cei cu probleme medicale
grave. "Sunt persoane care au trei sau patru clase
primare, dar le lipseste un nivel minim, o baza de
cunostinte necesara si nu intra in criteriile pentru
unitati militare. Cei cu condamnari sint restrictionati,
pentru siguranta celorlalti", a declarat
colonelul. Cine amana Pentru tinerii plecati la munca, in vacanta sau
concedii in strainatate in momentul chemarii la incorporare,
armata se amana.
Cineva din familie anunta pe propria raspundere la
CMJ situatia celui in cauza.
O noua facultate amana perioada stagiului militar.
Pe durata studiilor, tanarul se va prezenta anual
cu o adeverinta prin care sa dovedeasca faptul ca
este student.
Bogdan
Cioara - Evenimentul Zilei - Editia de Vest
Asistentele
din Arad sunt la mare cautare
In
cadrul unei vizite in Italia, rectorul Universitatii
"Vasile Goldis" a semnat un protocol
cu universitatea din Udine in urma caruia, cei care
frecventeaza cursurile Colegiului Sanitar isi vor
efectua stagiile de practica (cate o luna in fiecare
an) la Spitalul Universitar din Udine.
Viitorii asistenti medicali vor beneficia de masa
si cazare gratuite si in plus vor primi o indemnizatie
de 500 de euro. "Cei care se afla acum in ultimul an vor pleca
in decembrie in Italia si vor efectua un stagiu cumulat
de trei luni. In zona pe care am vizitat-o este nevoie
de aproximativ 4.000 de asistenti medicali. Toti cursantii
vor sustine un examen de limba, cei care vor pleca
trebuie sa aiba un nivel mediu", afirma Aurel
Ardelean.
Conducerea Spitalului din Udine a promis ca ii va
angaja pe toti cei care vor participa la aceste stagii
de practica, cu un salar de 2.000 de euro pe luna.
Diana
Rotar - Observator
Muzeul
Pompierilor din Lipova a ajuns in strada -
Fostul primar, acuzat ca a vandut imobilul
La
Lipova
mocneste un nou scandal, dupa ce fostul primar Petru
Gherman a vandut un imobil din centrul orasului.
La redactie ne-a contactat seful formatiunii civile
de pompieri Lipova, Antoniu Barth, disperat de faptul
ca Muzeul Pompierilor din localitate a pierdut spatiul
in care se afla. "Fostul primar a vandut cladirea in care functiona
Muzeul Pompierilor. La Lipova, exista cea mai veche
formatie de pompieri din tara, datand din 1867. Noi
ne mandrim cu aceasta formatie, am amenajat si o camera,
sub forma de muzeu, dar fostul primar a reusit sa
ne-o ia. Spatiul a fost al Primariei, dar cat a fost
domnul Gherman, nimeni nu ne-a ajutat sa o intretinem.
Acum, spatiul a fost cumparat, pentru extindere, de
o firma din Lipova. Chiar camera asta trebuia sa se
vanda ? Noi ce facem, aruncam muzeul in strada ? Cine
are putere sa faca ce vrea, sa vanda si un muzeu ?",
ni s-a plans Antoniu Barth.
Spatiul respectiv a fost cumparat in urma unui proces,
iar Antoniu Barth sustine ca Primaria nu s-a implicat,
sub fosta conducere, cum trebuie si de aceea s-a pierdut
procesul.
Camera a fost cumparata de firma Service Prest SRL,
care mai detinea un alt spatiu comercial in acel imobil. "Acolo a existat un spatiu, impartit in doua.
Eu am cumparat jumatate din spatiu, la Legea 550/2001.
Cealalta jumatate nu fost scoasa la vanzare. Ca sa
pot cumpara si cealalta parte, unde functiona acel
asa-zis muzeu, dar care avea destinatie de spatiu
comercial, m-am adresat justitiei. Trebuia sa fac
acest lucru pentru a putea investi in imobil, sa amenajez
cladirea. In cele din urma, am castigat in justitie.
Vrand-nevrand, Primaria tot trebuia sa-l vanda, conform
Legii 550. Greseala a fost cand s-a lasat sa se faca
acolo muzeu. Pompierii au cladirea lor, se putea face
acolo muzeul. De fapt, este vorba de o simpla camera,
de vreo 30 de metri patrati", sustine patronul
firme Service Prest SRL.
Seful formatiunii de pompieri Lipova nu vrea sa se
lase si este hotarat sa lupte pentru a-si pastra spatiul. "Chiar acum (n.r. ieri) ma duc la cel mai
bun avocat din zona, sa vedem cum putem obtine o alta
hotarare judecatoreasca", mai spune Antoniu
Barth.