Luni, 5 ianuarie 2004

• Aradul in 2004: teatru de zbateri si framantari

Anul 2004 va oferi aradenilor un spectacol de zbateri si framantari.  Va fi un an in care administratia se va chinui sa-si onoreze promisiunile sau sa caute scuze pentru cele fara sanse de materializare.  Va fi un an in care opozitia din administratie (indeosebi din cadrul Consiliului Local Municipal) va lupta - in goana dupa capital electoral si mai hotarat impotriva proiectelor primarului Popa si a echipei sale de consilieri PSD-UDMR.  Primarul si echipa sa vor avea, asadar, o misiune destul de grea in ceea ce priveste promovarea unor obiective de interes pentru urbe.  O misiune nu imposibila, dar grea. Daca pana acum primarul si echipa sa si-au facut jocurile, problemele adunate in cei trei ani care s-au scurs de la alegerile precedente, ameninta sa atarne greu in luarea unor decizii la nivel de CLM.  Opozitia va incerca sa zadarniceasca orice proiect care ar putea aduce actualei administratii un plus de imagine la cea creata deja prin unele realizari care nu pot fi contestate.  Ar fi de mentionat aici pasajul din Micalaca, refacerea din temelii a strazii Cocorilor, darea in folosinta - impreuna cu ANL - a blocurilor pentru tineri, dar si alte obiective de mai mica anvergura.  Tot printre realizarile actualei administratii se numara si groapa de gunoi ecologica, cu o rezerva, vizavi de contractul incheiat cu firma care a construit-o.  Desigur, exista si motive de insatisfactie, cum ar fi problema CET sau cea a Casarom, ramase oarecum in coada de peste.  Anul 2004 va aduce, daca totul merge bine, o instalatie de nocturna la stadionul UTA, pe care o va construi Luxten, firma care a castigat licitatia pentru iluminatul stradal.  Cum licitatia a fost contestata in instanta de catre Elba Philips, exista riscul ca lucrurile sa ia o intorsatura neasteptata.  Anul acesta va aduce si licitatia pentru concesionarea salubrizarii menajere.  Favorite in cursa pentru castigarea licitatiei sunt ASA (societatea care a realizat si deponeul ecologic) si Polaris M Holding (societatea care se ocupa de salubrizarea stradala a Aradului) - ambele pe gustul actualei administratii.  Daca vizavi de prima exista, o rezerva (nu vom insista acum asupra detailiilor), cea de a doua a dovedit ca stie cum se face curatenie.  Desigur, nu trebuie exclusa nici SC Salubritate SA, insa posibilitatile sale par mai reduse.  Ca sa nu ne referim doar la municipiu, sa spunem ca anul 2004 va aduce si finalizarea salilor de sport construite in mai multe localitati, in baza unui program guvernamental.  Din pacate insa, in orasele judetului, n-au rasarit inca si blocurile ANL, desi consiliile locale au pus la dispozitie terenul aferent...  Si in Arad, Consiliul Local a mai pus la dispozitie si alte terenuri pentru construirea de locuinte prin intermediul ANL.  Ramane de vazut daca Guvernul va mai gasi resurse si pentru acestea.  Iesind putin din planul strict al administratiei, in 2004 va trebui ca institutiile de control ale statului cu reprezentativitate la Arad sa se dovedeasca mai ferme, mai ales ca vor intra si faptic, nu doar scriptic, sub bratul "de fier" al Autoritatii Nationale de Control.  De asemenea, prefectul Dan Ungureanu va trage linie dupa ce, in prealabil, va avea de rezolvat destule probleme stringente, dintre care daca o amintim doar pe cea a retrocedarilor credem ca este suficient.  Nu in ultimul rand, 2004 poate aduce si rezolvarea problemei amplasarii Grupului Statuar al Libertatii (sau Monumentul celor 13 Generali), avand in vedere nevoia de aliati pe care o are PSD in perspectiva pre sau post electorala. Desigur ar mai fi multe de spus, despre Catedrala Ortodoxa, despre gara, despre Monumentul Marii Uniri sau despra Cetatea Aradului (ca sa amintim doar cateva obiective) dar spatiul nu ne-o permite Orlando Toader - Ziarul Transilvania

• Din 2004: Pasapoartele la Prefectura, evidenta populatiei la consiliile locale, iar problemele auto revin la Politie!

Interviu cu dl. comisar-sef, Ion Ganda, seful Serviciului de evidenta informatizata a persoanei - Mai intai, La Multi Ani! d-le colonel. Sau, mai corect, d-le comisar-sef. Apropo de ani. Cum il apreciati, in doua cuvinte, pe cel care a trecut?  - Eu zic ca a fost unul bun. Pe toate liniile: incepand cu evidenta populatiei, pasapoarte si terminand cu inmatricularile si radierile auto. Aceasta in conditiile in care, cu toate ca volumul activitatilor a crescut foarte mult, schema de personal acopera doar 81% din necesar.  - Fara indoiala ca serviciul dv. este unul dintre cele mai complexe: el se ocupa si cu probleme de evidenta a populatiei, si cu probleme de pasapoarte, si cu inmatriculari auto, si eliberari de permise auto, si cu... Si cu mai ce?  - Si cu problemele cu strainii...  - Cazierul judiciar - un alt cui al lui Pepelea - la cine este?  - La Politie.  - Oricum, si asa aveti destule pe cap...  - Avem, dar ne descurcam, infiintarea acestui serviciu, in anul 2000, avand la baza ideea de ghiseu unic, respectiv de comasare in acelasi loc a mai multor activitati de larg interes. De ce? Evident, pentru a scurta alergaturile de tot felul, la care era supus cel interesat.  De pilda, cel care locuieste la Sebis si vrea sa-si schimbe buletinul nu mai trebuie de-acum sa vina pentru acest lucru la Arad, el depunand toate actele la Politia din Sebis, de unde va primi si buletinul. La fel si in cazul pasapoartelor.  - Ca veni vorba despre pasapoarte, spuneti-ne, d-le Ganda, in cat timp dupa depunerea actelor necesare pot primi pasaportul?  - Termenul legal este de 20 de zile, dar, in general, noi am scurtat acest termen la 8-10 zile.  - Stiu ca exista insa si unele asa-zise cazuri de urgenta, cand poti primi pasaportul in doar trei zile...  - Da, exista, cazurile fiind cele prevazute in lege, si, in general, ele privesc situatii precum o delegatie iminenta in strainatate la o manifestare internationala, un deces al unei rude din strainatate, o operatie la o clinica de dincolo si altele asemenea, in toate cazurile insa solicitantul de pasaport in regim de urgenta trebuind sa prezinte acte doveditoare.  - Asa, pentru aducere aminte, cati lei costa la ora actuala obtinerea unui pasaport?  - 925.000 de lei, in acest pret fiind inclus tot, inclusiv fotografiile pentru pasaport, fotografii care se fac in laboratorul nostru.  - Dar pentru cazuri de urgenta cat se plateste in plus?  - 100.000 de lei, pasaportul putand fi eliberat in astfel de cazuri in trei zile.  - Judetul Arad are circa 487.000 de locuitori. Cati dintre acestia au pasaport?  - Aproximativ 100.000, dar numarul nu reflecta intocmai situatia reala, deoarece el cuprinde si pe cei care au un singur pasaport, dar si pe cei care si-au preschimbat de-a lungul celor 14 ani scursi de la Revolutie trei, cinci si chiar zece pasapoarte.  - Este limpede. Mai putin limpede pentru multi este ce sunteti dv. acum: functionari de stat sau politisti?  - Incepand din vara trecuta noi suntem, conform legii, functionari publici cu statut special de politist.  - S-a retinut. O alta problema: se aude ca incepand din acest an, Serviciul dv. va suferi unele modificari.  - Intr-adevar, din 2004, Politia Rutiera urmeaza sa primeasca inapoi biroul de inmatriculari si radieri auto, precum si cel de eliberare a permiselor de conducere, considerandu-se ca aceasta activitate este mai aproape de specificul Politiei Rutiere. De asemenea, se preconizeaza transferarea Serviciului de pasapoarte la Prefectura, in acest sens prefecturile primind deja o organigrama corespunzatoare. In aceeasi idee, Biroul pentru straini va trece la Politie...  - Un moment, va rog. Ce deosebire exista intre biroul pentru pasapoarte si cel pentru straini, ele parand - la prima vedere - cam asemanatoare?  - Ce se intampla? Biroul pentru pasapoarte are ca atributii principale eliberarea de pasapoarte simple, pentru cetatenii romani, in vreme ce Biroul pentru straini se ocupa de evidenta strainilor, de prelungirea dreptului de sedere al acestora in Romania, ca si de combaterea imigratiei ilegale a strainilor. In acest sens, la nivel central exista deja un organism special, denumit Autoritatea pentru straini, iar la judete se vor infiinta, in cadrul Inspectoratelor judetene de politie, Birouri pentru straini.  - A mai ramas Evidenta populatiei. Ce se va intampla cu ea?  - Va spun imediat, dar pentru aceasta trebuie sa reamintesc ca in sistemul actual avem la nivelul judetului un birou de evidenta a populatiei care coordoneaza activitatea de evidenta a populatiei si de stare civila, in paralel existand si functionand formatiuni similare la nivelul municipiului Arad si al celor sapte orase. Ce se intentioneaza? Simpul: ca acest Birou judetean de evidenta a populatiei si de stare civila sa treaca la consilul judetean, iar birourile orasenesti de evidenta a populatiei si de stare civila sa intre in subordinea consiliilor orasenesti respective.  - Si ce mai ramane din actualul serviciu de evidenta informatizata?  - Practic, nimic, dar, sa speram ca spiritul sau de ghiseu unic nu va disparea.  - Greu de inchipuit cum se va mai pastra ideea de ghiseu unic cu o asa disipare a serviciilor si, mai ales, cu atatea "soacre"! Inca o dovada ca la noi orice minune nu tine mai mult de trei zile! Nu este pacat de cei trei ani aruncati in vant?  - Eu cred ca nu vor fi aruncati in vant, daca se va reusi pastrarea tuturor servicilor in acelasi loc, ca si pana acum.  - Bine, bine, dar cum, daca pasapoartele se vor muta la Prefectura, de inmatricularile auto se va ocupa Politia, iar evidenta populatiei va trece la Consiliul Judetean?  - Stiu eu, prin - de pilda - comasarea lor in aceeasi cladire.  - Ar fi o idee, dar, de unde acea cladire: si incapatoare, si situata central pentru usurarea accesului populatiei? Poate daca s-ar lua de la partide pentru ca prea se lafaie unele in spatii de lux - situate toate pe centru! -, fara nici o justificare!  - Nu eu sunt cel care decide, stiu insa ca dl. prefect este preocupat de acest lucru si ca una dintre variante ar fi cladirea in care functioneaza in prezent Banca Nationala.  - Sarind de la una la alta, se vorbeste ca in acest an va aparea un nou tip de carte de identitate avand incorporat si nu stiu ce fel de cip...  - Da, este, intr-adevar, in pregatire o noua carte electronica de identitate, mult mai complexa decat cea actuala, de fapt un card care va contine si un cip cuprinzand o gama mai larga de informatii, avand chiar si o amprenta digitala. In paranteza fie spus, conform Legii nr. 285/2003, aceasta carte de identitate trebuie sa se introduca incepand cu data de 1 ianuarie 2004, dar, din informatii de ultima ora, se pare ca ea va aparea abia din 1 ianuarie 2006.  - Domnule comisar-sef va multumim pentru interesantele lucruri comunicate. Mircea Dorgosan - Adevarul

• Peste 25 de mii de copii incep azi semestrul al doilea

Peste 25 de mii de copii aradeni incep astazi al doilea semestru al anului scolar 2003-2004. Desi mai sunt cateva probleme privind transportul elevilor in mediul rural si cu primirea avansurilor (marite) la salariile profesorilor tot de la scolile din judet, ele palesc in fata plusurilor aduse, in acest an, invatamantului aradean. "Pentru anul trecut au fost destule fonduri alocate pentru invatamantul aradean. Ramane de vazut, dupa aprobarea bugetului, care este situatia din acest an" a declarat inspector scolar general Zoea Rotaru. Gradinite inchise … la cerere Tot astazi isi redeschid portile si gradinitele care pe perioada sarbatorilor au fost inchise. Inspectorul scolar general, Zoea Rotaru, ne-a declarat ca nu toate institutiile au primit aprobarea de inchidere din partea ISJ, doar cele care aveau acordul parintilor de a nu-si duce copiii la gradinita de sarbatori. Investitii cu incalzirea, in 13 scoli Pana acum, din miliardele alocate de Guvern, a fost introdusa incalzirea pe gaz in noua unitati de invatamant. Acestora li se adauga doua, la Pancota si Pecica, unde s-a investit in centrale termice proprii, si inca doua, pentru care s-a realizat instalatia de incalzire in cadrul programului de reabilitare a scolilor. Scoala de rromi de la Curtici, unitatea in care au inceput cel mai de curand lucrarile de introducere a incalzirii centrale, nu are probleme cu incalzirea. Zoea Rotaru ne spune: "Incalzirea se face cu aeroterma, in unele sali de clasa, iar in altele, printr-un acord comun cu primaria, se face incalzire pe lemne". Cat despre stocul de lemne, el va fi suficient pentru a asigura caldura in salile de clasa pe durata intregului sezon rece. Incurcaturi cu salariile profesorilor Gaselnita din cateva scoli de la sat de a se plati salariile profesorilor o singura data pe luna a generat o serie de incurcaturi. Inspectoratul a fost sesizat, la sfarsit de an, de catre sindicate si de profesorii din Graniceri, Varadia, Gurahont, Halmagiu, ca nu vor primi bani de sarbatori cadrele didactice care nu au drept la avans (pentru ca isi iau tot salariul odata). Astfel, Trezoreria Arad si Consiliul judetean au actionat impreuna pentru a se gasi o modalitate de acordare a drepturilor profesorilor din scolile in cauza. Pentru a nu se mai inregistra probleme, in urmatoarea sedinta cu directorii inspectorul scolar general va propune ca si in localitatile din mediul rural sa se ia salariile de doua ori pe luna, ca si la scolile din orase. Simona Mazare - Observator

• Mancarea si romanul, frati de-a pururi...

Aradenii duc in strainatate varza la butoi, rahat si slanina Romanii stabiliti peste hotare sau aflati acolo temporar la munca au parasit tara cu tot felul de alimente autohtone, mai mult sau mai putin obisnuite.  Fara nici o jena fata de vamesii occidentali, conationalii nostri au plecat cu pungi de rahat, slanina la pachet sau varza la butoi.  Enumerarea nu este exhaustiva si suporta o multime de ajustari.  Gina Venturini s-a intors imediat dupa revelion in Italia, tara unde locuieste de peste 20 de ani.  Inainte de a face calatoria spre patria adoptiva, s-a aprovizionat din magazinele romanesti cu kilograme intregi de rahat, ca sa aiba tot anul.  Placerea sa este de a pregati cornulete cu rahat, o prajitura al carei ingredient principal, spune ea, lipseste din magazinele peninsulare.  Venturini a marturisit reporterului ZIUA de Vest ca n-a avut niciodata probleme la aeroport din cauza rahatului.  "Doar o data a ras de mine o stewardesa, cand i-am spus ca sunt inarmata pana-n dinti cu rahat", isi aminteste Gina.  Prietena sa, Adriana D., a plecat in bagaj cu putina slanina. "Asa, ca sa mai imi astampar pofta uneori", declara ea.  Isi aminteste cum, in urma cu 2-3 ani, pe vremea in care era gravida, isi ruga mama sa trimita prin curier special slanina si o supa speciala, "ca acasa". "Aveam pofte de genul acesta, iar sotul meu, care e italian, nu mai stia ce sa faca ca sa ma multumeasca. In final, am gasit o modalitate ca sa primesc mancarea dorita direct de la mama. A alergat cam mult saraca de ea pentru ca sa ma ajute. Era nevoie de recipiente speciale si, in plus, neobisnuitul colet costa si foarte mult", a povestit Adriana.  In categoria romanilor ce se aprovizioneaza cu mancare din spatiul mioritic intra si Adela Aslau, din Elvetia.  Aceasta s-a prezentat la vama Nadlac cu un butoias de varza in portbagaj.  "Mie nu mi-a reusit niciodata varza la butoi si nici nu prea am rabdare sa o prepar. Asa ca o iau de la o ruda din Arad, care o pregateste fara cusur. Imi surprind prietenii elvetieni cu sarmale gustoase si, de aceea, merita sa imi incarc masina cu micul butoi", a declarat dna Aslau.  In aceste zile, zeci de aradeni pleaca spre Europa si America, dupa ce si-au petrecut sarbatorile in tara, unii dintre ei avand bagaje din care nu lipsesc amintirile culinare. Cosmin Lungu - Ziua de Vest

• Sase din noua la Nadlac

Politistii de frontiera aradeni au dat ieri asigurari ca vama Nadlac este gata sa faca fata unui nou asalt al occidentalilor sau romanilor care lucreaza in strainatate si care se vor intoarce dupa ce au petrecut sarbatorile in tara.  Dupa ce inainte de Craciun Nadlacul a cunoscut cel mai mare aflux de turisti din istoria acestui punct vamal, se aspteapta ca presiunea asupra vamii sa fie mai redusa.  Incepand de sambata traficul prin vamile din vestul tarii s-a intensificat, majoriatea cetatenilor avand ca destinatie Germania si Austria.  Este vorba in special de cei care au domiciliul in strainatate ori romani care muncesc peste hotare si care au venit sa-si petreaca Revelionul si Craciunul in tara.  Pentru ca ei incep sa se intoarca, Politia de frontiera din Arad a luat o serie de masuri pentru a usura derularea formalitatilor in cazul celor ce vor dori sa paraseasca Romania in aceste zile.  Spre deosebire de apropierea Craciunului, cand zeci de mii de oameni au vrut sa intre in Romania in doar doua trei zile, vamesii si politistii au apreciat ca fluxul iesirilor va fi mai relaxat acum pentru ca vacanta de iarna in tarile Uniunii Europene se incheie in jurul datei de 10 ianuarie.  Totusi, cei de la Nadlac, punctul de frontiera cel mai solicitat din vestul tarii au pregatit la nevoie noua benzi pe sensul de iesire din tara si au personal de rezerva consemnat la domiciliu, care poate veni urgent in vama pentru a rezolva orice potential blocaj.  Desi au fost informati ca mai exisa si alte posibilitati de a iesi din Romania, pe la Turnu sau Varsand, multi occidentali prefera tot drumul pe care il cunosc de ani de zile, pe la Nadlac.  Ieri si alataieri la vama Nadlac au fost deschise doar sase piste pentru iesirea din tara spre Ungaria apreciindu-se ca acestea fac fata solicitarilor. Sorin Trocan - Evenimentul Zilei - Editia de Vest

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.