Se
anunta haos organizatoric in privinta situatiilor de urgenta
Statul
schimba 18 legi de dragul fuziunii Pompierilor cu
Protectia civila Organizati pana nu de mult in baza unui cumul
de legi, Protectia Civila si Grupul de Pompieri din
Arad adunau un sac de probleme ce le-ar fi dorit rezolvate
in cel mai scurt timp.
Autoritatile centrale au hotarat insa sa le puna in
carca noi probleme, cerandu-le acestora sa se organizeze
sub tutela unei singure institutii si sa uite in mare
de individualitatea pe care tocmai si-au conturat-o.
Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta,
caci aceasta esteformula sub care se
vor regasi institutiile de mai sus, va urma sa intervina
in toate situatiile delicate, in baza unui act normativ
care schimba alte 18 acte, votate sau adoptate in
decursul anilor.
Fara prea multe explicatii, cele doua institutii trebuie
sa treaca de urgenta la reorganizare si sa devina
din nou viabile in formula data.
Este, ca atare, indicat ca pe parcursul reorganizarii,
judetul sa nu se confrunte cu nici o situatie grea
caci, in haosul organizatoric care se prefigureaza,
este aproape sigur ca interventiile vor lasa de dorit
la capitolul promptitudine. Trei institutii (si alte comisii) intr-una
singura Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta
va inghiti ca atare, atributiile comisiei de aparare
impotriva dezastrelor, a celei de protectie civila
si a comisiei de evacuare si va grupa sub steagul
sau si Grupul de Pompieri Vasile Goldis.
Autoritatile locale vor fi puse si ele sa se reorganizeze
si sa formeze, la nivel de localitati, subunitati
de interventie pe componenta situatiilor de urgenta.
Daca situatia nu pare atat de complicata din cele
prezentate mai sus, atunci ar trebui amintit sifaptul ca cele 18 acte care vor fi in tot sau
in parte anulate de noua lege de organizare vor trebui
sa fie modificate in termen de180 de zile. Estimari in privinta modalitatii de lucru In rest, sefii institutiilor locale nu pot decat
sa estimeze noul mod de lucru pe care il vor pune
in practica, fara a putea vorbi acum de certitudini.
Ioan Sechel, seful Grupului de Pompieri Vasile Goldis,
sustine ca pe partea lor de competenta s-a trecut
deja la cateva modificari si ca se gandeste ca
"probabil unitatile noastre vor ramane operative,
dar se vor adauga la acestea probabil si cativa specialisti
care vor fi pregatiti pentru interventii de protectie
civila, ori poate vor primi oameni de la aceasta institute".
Marcel Lucaciu, seful Protectiei Civile sussine doar
ca fiecare va ramane cu atributiile din prezent. Cum
vor arata cu adevarat cele doua institutii dupa fuziune,
ramane insa de vazut caci, daca fiecare ramane sa
faca ce a facut si inainte, atunci fuziunea nu si-ar
avea sensul. Vise transfrontaliere in mijlocul haosului Desi totul pare alambicat, cel putin pentru moment,
aradenii sustin ca sunt date si principiile in baza
carora noul inspectorat va functiona si chiar ca se
va pune accentul pe colaborarea cu institutii similare
- pompieri si protectie civila - din Ungaria si alte
tari.
Se vorbeste si de colaborarea cu Crucea Rosie, Armata
sau serviciile de voluntariat, dar este cert ca, cel
putin la inceput, in breasla celor care asigura interventiile
in situatii de urgenta va domni haosul. Pompierii
militari au zilele numarate Urmare a fuziunii pompierilor cu protectia civila
si a crearii unui nou inspectorat, va avea loc si
o mutare a personalului din vechile structuri in cea
noua.
Solutia aplicata in acest caz va fi transferarea personalului
angajat in cele doua servicii spre inspectorat.
Daca pentru Protectia civila acest lucru pare a fi
unui destul de simplu - in conditiile in care institutia
are doar noua angajati (!) - pentru grupul de pompieri
transferul se va dovedi, daca nu acum, cel putin pe
viitor, foarte complicat. Aceasta, in conditiile in
care o idee vehiculata mai demult, dar nepusa in practica
datorita costurilor exorbitante pe care le-ar fi implicat,
pare ca va fi transformata in realitate nu peste mult
timp.
Este vorba de renuntarea grupului de pompieri la serviciile
militarilor in termen, in fapt cea mai mare parte
din personalul institutiei, si angajarea de civili
pentru aceasta indeletnicire.
Masura va veni ca urmare a necesitatii ca Romania
sa se alinieze la standardele occidentale, in perspectiva
integrarii in Uniunea Europeans, unde pompierii sunt
o categorie aparte care nu are mai nimic de a face
cu armata.
Aceasta masura, ce se va impune cel mai probabil de
la anul, va avea repercusiuni asupra bugetului institutiei
nou create, care se va vedea nevoita sa plateasca
la greu salariile pompierilor civili. Bugetul inspectoratului sau spaima autoritatilor
locale Banii cu care institutia va trebui sa supravietuiasca
- atat din punct de vedere organizatoric, cat si logistic
si material (prin plata angajatilor) - a declansat
cateva spaime in randul autoritatilor locale, caci
in marea majoritate a cazurilor in care institutiile
se reorganizeaza, bugetul localitatilor are de suferit,
ele fiind puse sa sustina o parte din activitate.
In cazul inspectoratului judetean pentru situatii
de urgenta, sumele necesare pentru buna desfasurare
a activitatii vor veni atat de la bugetul de stat
cat si de la cel judetean, dar din calcul nu vor fi
uitate nici bugetele localitatilor care au organizate
subunitati.
Este mai mult ca sigur ca in cativa ani, Guvernul
isi va lua mana de pe aceste institutii si le va lasa
in grija autoritatilor locale.
Alte cateva schimbari vor opera si ele incepand din
acest an: drapelul de lupta al serviciilor va fi inlocuit
de unul al traditiei, vor fi create legitimatii noi
pentru angajatii institutiilor, iar acestea vor avea
clar stabilite drepturile si obligatiile.
Activitatea noului inspectorat va fi coordonata de
reprezentantul Guvernului in teritoriu.
Adriana
Barbu - Agenda zilei
Cercetatoare
de ucigasi in serie, distinsa la Arad
Universitatea
de Vest "Vasile Goldis" pune
pret pe criminologie
* O timisoreanca 100% a patruns in FBI
* Somajul, saracia si esecul scolar nu produc intotdeauna
infractionalitate Un profesor universitar parizian, originar din
Timisoara, a primit titlul de Doctor Honoris Causa
al Universitatii de Vest "Vasile Goldis"
din Arad.
Lygia Négrier Dormont a parasit Romania ocupata de
comunism, in urma casatoriei cu un diplomat francez,
devenind peste hotare o specialista de marca in Criminologie
si Victimologie.
A publicat pana acum, in Franta si in alte tari, un
numar de 20 de carti de specialitate si a fost implicata
in numeroase cercetari de natura juridica.
E membra activa a mai multor asociatii stiintifice
in intreaga lume si profesor asociat la Universitatea
Americana din Washington D.C. si la Universitatea
"Gong An", din Peking, China.
Vorbind despre Lygia Négrier Dormont, rectorul institutiei
de invatamant superior aradene, prof. univ. dr. Aurel
Ardelean, a declarat ca "in lucrarile sale,
cercetatoarea a tratat aspecte desprinse din experientele
acumulate de statele cu democratie avansata care,
confruntate cu un potential criminogen ridicat, au
implementat social masuri de prevenire si reprimare
a criminalitatii si delincventei".
Lygia Négrier Dormont a studiat Dreptul la Bucuresti,
iar dupa cativa ani de practica in tribunalul timisorean,
ca judecator, paraseste Romania si se stabileste la
Paris.
Isi ia doctoratul in criminologie la Universitatea
Panthéon-Assas, acolo unde a predat si reputatul profesor
Jacques Léauté, autorul unui celebru tratat de Criminologie.
In studiile sale, cercetatoarea de origine romana
a analizat notiunea de cauzalitate.
In opinia sa, exista situatii denumite in mod eronat
cauze, care nu produc intotdeauna si peste tot acelasi
efect, ca de exemplu somajul, saracia si esecul scolar.
Lygia Négrier Dormont a publicat studii despre Conventia
Europeana a Drepturilor Omului si despre terorism.
Intre anii 1993-1997, se specializeaza in studiul
ucigasilor in serie, urmand stagii de perfectionare
la FBI in statul Virginia, SUA.
In acelasi timp, se deplaseaza in Europa si mai ales
la Bruxelles, in calitate de expert international,
secretar general si coordonator de comisii in cadrul
Asociatiei Expertilor Europeni Agreati. "Pentru Universitatea de Vest «Vasile Godis»
din Arad, desemnarea ca Doctor Honoris Causa a doamnei
Lygia Négrier Dormont reprezinta mandrie, cinste si
onoare. Domnia sa, un remarcabil cercetator stiintific,
dascal universitar si post-universitar, este o dovada
vie ca munca serioasa si responsabila da intotdeauna
rezultate de calitate", a declarat prof.
univ. dr. Aurel Ardelean, rectorul Universitatii de
Vest "Vasile Goldis" din Arad.
Cosmin
Lungu - Ziua de Vest
Castelul
din Bulci - o comoara insuficient valorificata
La
marginea satului Bulci,
la doi pasi de Mures, in vecinatatea Bisericii romano
catolice, intre copaci seculari din specii rare ce
impanzesc aproape zece hectare de teren, se inalta
semeata inca, fosta resedinta a bogatului clan Mocioni.
Devenit peste ani spital de psihiatrie si mai apoi
unul de tuberculoza, imobilul isi impune parca sa
reziste timpului si saraciei. * * * Legenda spune ca familia Mocioni a venit pe meleaguri
romanesti din Macedonia.
Erau crescatori de oi, foarte bogati, care atunci
cand s-au mutat aici au adus cu ei kilograme de aur
ascuns in butoaie cu miere.
Prima resedinta si-au stabilit-o la Foienii de Banat,
dar fiind 16 frati si-au extins proprietatile.
Asa au fost ridicate si castelele de la Bulci, Birchis,
Capalnas...
In anii 50, castelul din Bulci a devenit spital de
tuberculoza, fiind transformat cativa ani mai tarziu
in unul de psihiatrie.
Dupa alti multi ani in care portile i-au fost ferecate,
in 1995 imobilul a redevenit functional, aici deschizandu-se
o sectie TBC externa Spitalului Municipal Arad. In cautarea vindecarii si a linistii Unitatea avea 60 de paturi, asta pana anul trecut
cand, odata cu reforma sanitara, numarul lor s-a redus
la 36.
In acest colt de lume, departe de forfota orasului,
intr-o adevarata oaza de liniste isi cauta vindecarea
bolnavii TBC care necesita un tratament mai indelungat.
Majoritatea sunt napastuiti de soarta, fara familie,
fara un acoperis deasupra capului care au dus o viata
dezorganizata muncind pe santiere sau in mine.
Unii dintre ei vin, stau cateva saptamani si pleaca.
Dar se reintorc dupa numai cateva zile pentru ca aici
gasesc intotdeauna o bucata de paine si o perna pe
care sa-si aseze capul.
Traiesc ca intr-o familie mare, in care se regasesc
mai multe generatii, asa incat Bulciul a devenit un
camin pentru acesti oameni.
ACASĂ a ajuns sa fie acest spital si pentru cel
care a luat in maini "carma" unitatii
in 1995, dr. Petru Dobra.
De la deschiderea sectiei, dr. Dobra locuieste la
Bulci. Nu este usor sa stai departe de familia stabilita
la Arad, dar alinarea suferintelor umane reprezinta
notiunea sa de a fi.
Aici si-a inchegat o adevarata gospodarie cu rate,
gaini, gaste...
Bulciul este o a doua casa si pentru cei 24 de angajati
ai spitalului.
Cu bucurii si lipsuri materiale, cu satisfactie profesionala
si sufleteasca atunci cand starea unui bolnav se amelioreaza...
asa se scurg zilele la spitalul din Bulci. "A trecut iarna. Acum am scapat de greutati.
E bine," spune dr. Dobra.
Zambetul din coltul gurii si privirea trista releva
insa o alta realitate. Una cruda, aceea cu care se
confrunta intregul sistem sanitar romanesc - lipsa
banilor!
Cu sprijinul primit de la Spitalul Municipal si cu
spiritul gospodaresc al directorului Dobra, spitalul
functioneaza, e drept, cu greu.
Localnicii si autoritatile locale nu pot insa sa nu
se gandeasca la momentul cand dr. Dobra nu va mai
fi la Bulci, domnia sa avand 65 de ani, urmand a se
pensiona.
Cine va mai accepta un post de conducere la Bulci,
o pozitie care cere atatea sacrificii si este recompensata
atat de nesemnificativ?! Vechiul castel - abandonat in saracie De anul trecut, sectia care functiona in partea
centrala a castelului a fost mutata intr-o aripa a
acestuia, pe vremuri fost sediu administrativ.
Spatiul a fost igienizat, o fundatie germana l-a dotat
cu mobilier acceptabil...
Castelul propriu-zis ramane insa uitat. Imobilul a
fost preluat de Consiliul Local Municipal, care nu
isi permite sa il amenajeze.
Astfel, din cauza banilor si poate a dezinteresului
fata de aceste aspecte, o valoare este pe cale sa
se piarda.
Constructia solida impune inca admiratie: incaperi
imense cu ferestre inalte, terase largi...
Timpul scurs isi lasa insa amprenta pe ici pe colo:
tencuiala a inceput sa se desprinda de pe pereti,
geamurile sunt scorojite, pasarelele si-au facut cuiburi
pe la colturi.
Posibilitatile de relansare a zonei sunt multiple.
Profitand de istoricul asezarii, de frumusetile locului,
de Muresul care este la o aruncatura de bat, castelul
si-ar putea recapata valoarea de altadata. Un sanatoriu,
o zona de agrement, un centru turistic... variantele
sunt multe.
Ceea ce lipseste este insa interesul sau priceperea
de a face cunoscut acest taram mirific!
Madiana
Popescu - Adevarul
Banii
de la Guvern ajung pentru vreo trei kilometri de drum!
Reteaua
de drumuri judetene a fost construita intre anii 1965
si 1977.
Pe atunci, drumurile au fost calculate pentru masini
de tonaj mai mic si, mai ales, pentru un trafic mult
mai redus decat cel din prezent.
Din pacate, de atunci traficul a crescut, precum si
numarul masinilor de mare tonaj care circula pe ele.
In paralel, drumurile au avut parte numai de carpeli,
astfel ca in prezent mai bine de 80 la suta dintre
acestea au durata de serviciu expirata. Administratia Domeniului Public si Privat, din
subordinea Consiliului
Judetean Arad, a demarat de ceva vreme o campanie
de reparare a drumurilor judetene, pe care dupa trecerea
iernii circulatia devenise aproape insuportabila.
Rezultatele reparatiilor se vad, pe unele rute din
judet circulandu-se deja in conditii acceptabile.
Din pacate, din cauza lipsei de fonduri, Administratia
Domeniului Public si Privat a judetului Arad nu poate
scoate la licitatie decat lucrari de plombare sitratament bituminos.
In
cazul celor dintai insa, garantia este de numai sase
luni, iar in cazul tratamentului bituminos, de trei
ani.
Pentru refacerea din temelii a drumurilor judetene,
cu covoare asfaltice, ar fi nevoie de aproximativ
1200 de miliarde de lei, in timp ce Aradul primeste,
de obicei, aproximativ 80 de miliarde de lei pe an
pentru drumuri.
In fine, ultima transa de bani primita recent de la
Guvern pentru drumurile judetene aradene ar ajunge
pentru numai vreo trei kilometri de covor asfaltic... "Nu ne putem permite decat lucrari de reparatii,
adica plombari si tratament bituminos. Vom face, anul
asta, 200 de kilometri de tratament bituminos "
-a precizat, ieri, Gheorghe Campan, directorul
Administratiiei Domeniului Public si Privat.
Acesta a mai declarat ca ritmul lucrarilor este dictat
de utilajele firmei care a concesionat prestarea serviciului,
adica SC ICIM SA, care nu are decat o masina de frezat
asfalt.
In aceste conditii, este de la sine inteles ca lucrarile
nu vor putea capata un ritm nebunesc, desi directorul
Administratiei Domeniului Public si Privat ar dori
ca reparatiile sa fie finalizate in cel mai, scurt
timp posibil.
In acesta ordine de idei, trebuie spus ca astazi Tncepe
lucrul si la tronsoanele Pancota - Tarnova si Tarnova
- Buteni, urmand ca mai apoi sa se treaca si la Tarnova
- Taut, Sicula - Cermei, Cermei - Sintea Mare.
Orlando
Toader - Ziarul Transilvania
Alte
14 tramvaie nemtesti ajung la Arad
In
cursul lunii viitoare, Compania de Transport Public
va aduce la Arad alte 14 tramvaie nemtesti. Este vorba de vagoane de tip Tatra, care au fost
scoase din circulatie in orasul Halle, dar care sunt
inca in stare de functionare si arata oricum mai bine
decat cele care ruleaza de peste un sfert de secol
prin municipiu.
Spre deosebire de tramvaiele aduse la finele anului
trecut, CTP va plati bani frumosi pe transportul tramvaielor
pana in tara.
Lotul adus cel mai recent la Arad s-a bucurat de sprijinul
guvernului german. Pe langa faptul ca vagoanele au
fost achizitionate la preturi modice, si transportul
lor a fost finantat de catre nemti.
Directorul tehnic al CTP, Petru Cuvineanu, si-a aratat
ieri speranta de a se incadra costurile in cele 2,5
miliarde de lei primite de la bugetul local. Microbuze noi la Lipova si Gurahont Desi nu s-a stabilit inca cu exactitate zonele
in care vor fi distribuite microbuzele nou-noute cumparate
cu obligatiuni judetene, cel mai probabil ele vor
rula pe trasee unde nu este foarte mare aglomeratie.
Directorul Cuvineanu preconizeaza ca microbuzele,
imediat ce vor fi livrate, vor intra pe rute ca Arad-Lipova
si Arad-Gurahont.