Stirile Zilei
VIRTUAL ARAD
Suntem pe locul
Pozitia Virtual Arad in Romanian Top 100
Votati-ne zilnic!
Votati Aradul !

Marti, 5 octombrie 2004

Stirile TVA aici

  • Angajatii din sistemul sanitar se pregatesc de greva generala

Liderul sindicatului Sanitas - Delia Bonca anunta iminenta unei actiuni de protestDupa modelul profesorilor, care au inceput noul an scolar cu o greva de avertisment, personalul din sistemul sanitar este hotarat sa recurga la acelasi gen de protest pentru a-si rezolva problemele.
Una dintre cele mai importante revendicari ale cadrelor medicale a ramas tot nivelul scazut al salarizarii. 
Membrii Sanitas atrag atentia autoritatilor ca mentinerea actualului nivel de salarizare a personalului din Sanatate va determina blocarea sistemului sanitar national in cursul lunii octombrie. 
Din cele declarate de reprezentantii Federatiei, proiectul de buget nu prevede sumele necesare promovarii unui sistem propriu de salarizare care sa includa cresteri substantiale ale veniturilor, acordarea bonurilor de masa sau a facilitatilor specifice domeniului sanitar si nici modernizarea infrastructurii retelei sanitare.
"Am fost la Bucuresti si am stabilit ca in cursul acestei luni sa trecem la fapte. Maine, toti  membrii sindicatului din judetul nostru vor participa la o sedinta. Vom analiza situatia, va trebui sa vedem cum stam cu semnaturile, cati sunt pentru greva si cati nu. In momentul in care se deschide conflictul la nivel national, cu siguranta vom actiona si noi aici, la Arad", afirma Delia Bonca, liderul Sanitas Arad.

Diana Rotar - Observator

  • La drept vorbind, istoria...: Inceput de octombrie, la Arad

Istoricul Adrian Cioroianu a participat in Arad si la targul dedicat zeului Eros - Virtual Arad News (c)2004Vinerea trecuta, 1 octombrie, pe seara, Aradul respira pace. 
La un capat al orasului, un targ cu totul special dedicat zeului Eros atrasese zeci de masini din zona si sute de persoane ce ieseau deja sau doar se pregateau sa intre in perimetrul expozitional. 
Mai aproape de centru, pe cateva terase inca se mai aflau tineri la o bere, ciocnind in amintirea verii iremediabil disparute. 
La fel in bistroul "Time to Time" unde, in treacat fiind, eu si cei cativa prieteni pe care-i aveam alaturi am cerut cea mai inofensiva bautura disponibila la acea ora si am primit un pahar cu fructe mixate in lapte.
Tine de farmecul acestei tari ca, in centrele urbane ale regiunilor istorice principale, sa regasesti istoria inscrisa, practic, in ziduri si cladiri in respiratia strazii, cum s-ar spune. Aradul nu face exceptie.
Cetate libera a Ungariei spre mijlocul secolului XIX, mai apoi nucleu al revolutiei pasoptiste maghiare si, in fine, spatiu al renasterii nationale romanesti, Aradul strange in centrul sau istoric, cu modestie, urmele fragile ale unui trecut maret. 
Trecutul urbei noastre a marcat numeroase momente in istorie Sa ne pastram optimismul si sa speram ca, odata ce situatia de ansamblu se va ameliora, vom arata mai mult respect si fata de aceste urme. Deocamdata suntem multumiti ca, fata de acum un deceniu, este mai multa lumina si culoare pe strazi. 
Este doar primul pas. Vom intelege, in cele din urma, ca lumina nu vine numai de la soare sau de la becurile inserarii cotidiene, ci si dinspre trecut un trecut pe care, respectandu-l, ne respectam pe noi insine.
Un exemplu: in 2005, in anul care se apropie incet dar sigur, Aradul va aniversa 300 de ani de cand episcopul ortodox Isaia Diaconovici isi muta aici resedinta, iar orasul devenea centru al unei vieti spirituale in care ortodoxia se impunea alaturi de celelalte religii ale spatiului imperial habsburgic. 
Era anul 1705. Diaconovici, in cautare de protectie, inchina apoi dioceza sa bisericii ortodoxe sarbesti, sub a carui obladuire va ramane mai bine de un secol si jumatate. 
Totusi, lucrurile nu au gasit curand o curgere neteda. Urmasul lui Diaconovici, Ioanichie Martinovici, a preluat pe la 1710 eparhia si, in secret pentru a se feri de razvratirea membrilor , a decis trei ani mai tarziu unirea cu Roma. 
Cum se stie azi, trecerea ortodocsilor din Ardeal catre greco-catolicism nu a fost ferita de impasuri. 
Aradul contemporan pastreaza inca arhitectura vremurilor de odinioara - Virtual Arad News (c)2004 In ciuda avantajelor pe care le capatau clericii si enoriasii, au existat comunitati intregi care s-au opus, in spiritul respectului fata de o credinta pe care o mostenisera de la parinti si se considerau datori sa o duca mai departe. 
Azi putem sa judecam in liniste: ortodoxia a fost unul dintre pilonii esentiali ai pastrarii romanitatii, in toate zonele istorice ale tarii; pe de alta parte, este la fel de adevarat ca greco-catolicii (sau unitii) au reprezentat acel mediu in care ideea nationala ardeleana s-a structurat cel mai solid, conducand, in secolul al XVIII-lea, la o adevarata renastere culturala a elementului romanesc.
Aradul de azi, cum spuneam, pastreaza azi doar ecouri ale acestui trecut, ascunse in carti, in documente de arhiva si in aspectul, schimbat intre timp, al unor zone din oras. 
Acum 300 de ani incepea acest capitol din povestea ortodoxiei locale, al carui fir nu s-a depanat cu totul nici pana azi. 
Dar intre timp s-a mai castigat ceva: acea ingaduinta fata de alteritate, acea toleranta fata de crestinul care, in numele aceluiasi Dumnezeu, are alte repere ale credintei sale. 
Ortodocsi si uniti, catolici sau protestanti, cetatenii acestei zone de granita au deprins intre timp alte prioritati, in ton cu modernitatea. 
In spatele lor, trecutul ramane insa, ca o zestre comuna.

Adrian Cioroianu - Adevarul

  • Primaria face control la deseuri

Nu toate intreprinderile isi trimit deseurile la deponeul ecologicA disparut gunoiul firmelor din Arad!
Veniturile pe care Municipalitatea le aduna depe urma taxelor de salubrizare au scazut vertiginos in ultimele luni, iar faptul a atras acum atentia Primariei. 
Potrivit lui Gheorghe Falca, Primaria va dispune o ancheta pe tema, in care vor fi implicati atat angajatii institutiei, cat si cei din APL, cei de la Protectia Mediului, Garda de mediu si gardienii publici, control in urma caruia Primaria ar putea afla unde se ascund in Arad deseurile industriale produse de firme. 
Nu mai putin de 2435 de metri cubi de deseuri produse pe luna de catre firme sunt de negasit, in prezent, la groapa ecologica de gunoi a municipalitatii.
De 30 de ori mai putin gunoi la Takata Petri si Leoni
Primele verificari facute de Municipalitate au indicat faptul ca, din ianuarie pana in prezent, cantitatea de deseuri industriale produse de firme mari a scazut vertiginos, desi e clar ca activitatea de la aceste societati nu a avut in acest interval de timp prea multe de suferit. 
Primele societati in dreptul carora Primaria a pus semnul intrebarii sunt Takata Petri si Leoni, care in ianuarie produceau fiecare 300 de metri cubi de gunoi pe luna, iar acum produc 10 respectiv 0,1 (!) mc de deseuri. 
"Inseamna ca Leoni sau Takata au facut contract si cu alta societate de salubritate. Altfel, cum se explica ca din ianuarie si pana in septembrie exista o diferenta de 2435 de metri cubi de gunoi adunat de la societati", a punctat Gheorghe Falca. 
Situatia nu e de loc de neglijat in conditiile in care taxele pentru gunoi sunt o sursa importanta de venituri la bugetul local, insa problema este una mai veche, in conditiile in care, in trecut, cei de la Directia Fiscala au punctat faptul ca firmele declara mai putin gunoi decat produc pentru a scapa de taxare.
Salubritatea, acuzata ca depoziteaza ilegal gunoiul
Acuzele primarului nu s-au oprit insa aici. Acesta sustine ca parte din gunoiul adunat de salubritate firmele pentru salubritatea menajera, este dus la gropile de gunoi neautorizate, scapand astfel de taxele de depozitare. 
"Cei de la Protectia mediului sustin ca Salubritatea depoziteaza gunoi adunat de la firme in alta parte, decat la rampa ecologica. 
Nu in gropile mici de gunoi neautorizate, caci este vorba de cantitati mari, ci - probabil - la groapa de gunoi din Vladimirescu".
Activitate fara autorizatii
Acesta nu a fost insa singurul atac al Executivului local la adresa Salubritatii, in conditiile in care primarul sustine ca a fost ieri informat de cei de la mediu de faptul ca societatea (care apartine Primariei) nu are acord de mediu, nici pentru activitatea de salubritate stradala si nici pentru cea menajera. "Vom analiza ce inseamna faptul ca societatea nu are acord de mediu nici intr-un caz. Vom invita conducerea la discutii sa vedem ce termen ii vom da ca sa intre in legalitate", a punctat Falca.
Ramane insa de vazut cum de Primaria nu a aflat pana acum de faptul ca societatea din subordine nu este in regula cu avizele sau ca depoziteaza gunoi in gropi neautorizate, in timp ce municipalitatea se lupta pentru eliminarea acestora.

Adriana Barbu - Agenda zilei

  • Batranii si cabina de vot

Partidele politice ii curteaza pe pensionari in vederea alegerilorPensionarii sunt curtati de toate partidele politice, fara exceptie, motivul fiind unul cat se poate de simplu: acest segment al populatiei are constiinta votului. 
Pesedistii au hotarat sa mareasca pensiile nu de la 1 ianuarie 2005, cum era prevazut initial, ci de la 1 octombrie 2004. 
Asta inseamna ca maicutele si mosii de la tara, vazandu-se cu inca vreo 80 de mii in buzunar, au toate sansele sa se bucure si in noiembrie sa voteze cu actualul partid de guvernamant. 
Ce pot pricepe oamenii sarmani, obisnuiti cu sapa si ogorul, din aceasta manevra politica? 
Ce pot intelege batranii oraselor din gestul indecent al guvernantilor care se straduiesc doar formal sa le imbunatateasca ultimele zile ale vietii nu se poate sti decat in urma alegerilor din noiembrie.
Adrian Nastase zice ca biletele de tratament pentru pensionari vor costa cu 50% mai putin, medicamentele sunt compensate, cuantumul ajutorului de incalzire va fi corelat in functie de evolutia preturilor etc. 
Mai bine de asa nu se poate, o majorare cu 8,3% a pensiilor din agricultura si cu 9,5% a celorlalte aducand satisfactii care se vor refula in cabina de vot.

Dan Ioja - Buletinul de Arad

  • Obstacolele vietii se pot trece si cu calul !

Caii - fiinte sensibile si inteligenteUnul dintre marii iubitori de cai - putem afirma linistiti, nu numai din Arad - este Gheorghe Selejan. 
Multi dintre cei care-l cunosc si apreciaza ne-au spus ca "Gyuri" poate fi cunoscut cel mai bine din comportamentul sau fata de cai. 
Desi pare si chiar este un om deosebit de dur, in fata frumoaselor cabaline pe care le alege de fiecare data cu grija, se transforma intr-un...miel. 
Cum despre un astfel de om nu pot circula decat legende, ne-am hotarat sa cunoastem legenda "live", adica sa-l vedem pe Gyuri in cel mai curat si iubit loc: grajdul cailor.
Acasa la Gheorghe Selejan inseamna o casa deosebit de spatioasa, luminoasa, curata si.. .dotata. 
Caii sunt prezenti peste tot: poze, figurine din ceramica, ceasuri in care, alaturi de clasicul cadran se afla un calut gata de trap.. .
La o cafea, incercam un dialog cu un om solid, cu voce aspra, poruncitoare, cu ochi de un albastru otelit. 
Il intrebam despre viata sa, despre momentul cand s-a apropiat de cai.
" Nu stiu cand a fost acel moment! M-am nascut, ca si tata, de altfel, cu dragostea pentru cai in sange! Tata fost carutas si a avut cai frumosi pe care i-a ingrijit cum a putut mai bine. De la el am invatat cum sa ma port cu ei, cum sa-i dresez si cum sa-i fac frumosi. Dupa moartea lui, am preluat totul in propriile maini. Am muncit mult si greu. Si eu am fost carutas, la randul meu, asa ca am avut multi cai pe mana mea...Am adunat cu indarjire ban cu ban si, pana la urma, dupa multa truda am iesit la "lumina" cu casa asta si cu caii mei. De fapt, caii sunt toata averea mea materiala si spirituala! Acum vine foarte multa lume la mine si apeleaza la serviciile cailor mei. Fie ca e nunta, fie ca e un chef, sarbatoare sau ruga bisericii - autorititile locale au avut onoarea de a se plimba in trasuri speciale, cu unii dintre cei mai frumosi cai din tara!"...
E greu sa vorbesti de cai fara sa-i vezi, si, pentru o clipa, sa-i atingi...
Gheorghe Selejan se intelege cel mai bine cu caii
Nu intamplator rromii, o etnie energica si nestatomica, s-a remarcat de-a lungul secolelor prin priceperea cu care a stiut sa creasca si sa comercializeze caii.
Desi ar putea parea o afacere de mult apusa, cresterea cabalinelor este in continuare o meserie care le aduce prosperitate celor care o practica, cu multa pricepere, dupa ce au deprins-o de la parinti si bunici.
Calul s-a dovedit animalul cu cea mai mare influenta in istoria omenirii. El a fost domesticit in Asia in vremuri stravechi.
Calul de calarie a avut un rol foarte important in comert si in exploatarea tinuturilor noi.
Unul dintre momentele magice ale vietii este atunci cand asisti la nasterea unui manz.
Cu ocazia unor zile festive trasurile trase de cai reprezinta o atractie pentru oraseni - Virtual Arad News (c)2004 Astfel incepe o legatura afectiva care dureaza o viata intreaga.
Durata medie de viata a unui cal este de 20-35 de ani. El este un animal impunator, frumos si foarte folositor.
In prezent exista aproximativ doua sute de rase de cai, cu caracteristici dintre cele mai diferite. Cel mai greu este cel belgian, de povara, care cantareste 1400 de kg, iar cei mai rapizi sunt caii de curse.
Pentru cai, vocea este o modalitate de comunicare importanta, ei necheaza tare, adesea repetat si chiar nebuneste, pentru a provoca un raspuns, in special cand sunt separati de ceilalti cai sau cand se simt in pericol sau singuri.
Cailor le place sa se rostogoleasca in nisip, praf sau zapada. O rostogolire energica este un semn clar de sanatate.
Pentru a lovi, calul isi foloseste copitele care sunt foarte puternice. Unii dintre ei pot lovi cand sunt atinsi in zone sensibile, cand sunt inhamati prea strans sau atinsi pe neasteptate.
Caii sunt cunoscuti prin sensibilitatea lor. Cand sunt nefericiti isi exteriorizeaza starea in foarte multe moduri: prin miscari si reactii foarte incete, isi pierde interesul pentru activitati firesti pentru ei sau apetitul. Ochii lor devin plictisiti, urechile imobile si capul aplecat;
Caii sunt foarte inteligenti si invata foarte repede sa raspunda la comenzi vocale scurte si clare. Urechile lasate pe spate indica plictiseala, oboseala sau nervozitate. Urechile indreptate inainte exprima prietenia sau curiozitatea.
Cu ajutorul privirilor un cal poate exprima multe lucruri..
Dorina, Dana, Pusa, Zena, Stana, Carmen
Sunt cele mai frumoase iepe gestante pe care le-am vazut: in grajd domneste curatenia absoluta, paie aurii, hrana "ca la carte" si acel miros deosebit de placut si inconfundabil.
"Un cal consuma 10 kg de ovaz pe zi,- un balot de lucerna la 24 de ore - spune Selejan. Grajdul trebuie curatat zilnic! Eu sunt maniac cu curatenia. Am om la cai care curata grajdul de mai multe ori pe zi. Aici e tarcul dupa ce iepele fata manjii. Ii cresc, dupa care ii vand. Aceasta este afacerea mea. La iepele mele, insa, nu voi renunta niciodata"!
In momentul in care barbatul a intrat in grajd si a strigat numele unei iepe, animalul s-a intors spre stapan. Glasul lui Gyuri devine, brusc, bland si dragastos. Privindu-l cum alinta splendidele exemplare cabaline, poti trage cea mai clara concluzie: este cu totul devotat acestor animate puternice, frumoase, devotate si inteligente.
Impreuna - cal si calaret - spre obtinerea performantei Intre om si animal s-a format o legatura indestructibila, iar afectivitatea care ii leaga nu poate fi inteleasa decat de acei care iubesc aaimalele.
Gyuri stie tot despre acesti - cai, doar privindu-i: daca sunt sanatoase, flamande, setoase, bolnave, triste, furioase sau.. .indragostite. 
"Un mare iubitor de cai -ne-a spus un alt aradean impatimit - invata filosofia vietii alaturi de calul sau: obstacolele pot fi trecute mai usor!; el te invata si fii puternic, rabdator, devotat, si victorios. Toate acestea pot fi vazute intr-un simplu act de calarie, fie el de concurs sau nu, cand calaretul este una cu calul sau, cu respiratia, teama, si impetuozitatea sa. Victoria apartine ambilor!".
Birje - bijuterii din 1818 !
Trecem de sectorul cabalin si privim cativa purcelusi zdraveni si pofticiosi, gaini si curci "japanoace".
Ne indreptam spre colectia de hamuri - peste zece perechi - cu totul deosebite. Parcurgem spatiul betonat al curtii imense si intram intr-un loc curat si tacut: aici stau retrase in liniste si curatenie absoluta cele patru birje de care Selejan este deosebit de mandru.
Atingem, de fapt, clipe din istoria austro-ungara. Nimic nu ni se pare cunoscut, totul pare si este altfel. Sunt niste bijuterii ravnite de oricine si-ar dori o plimbare romantica cu aceste superbe mijloace nobile de transport de acum doua secole...
"Autoritatile locale Si...proaspetii miri au onoarea de
a se plimba cu birjele mele - spune Selejan. De fapt, le am (le la tatal meu! Tot ce am primit de la el am pastrat si am intretinut!" Mai vedem o sanie de peste o suta de ani, imensa, de tip Siberian. Privim totul cu senzatia unui trecut indepartat, cu cavaleri si doamne nobile care se indreptau in secret spre locuri tainice, in trap de cai pierduti in vremi...
Surprizele nu s-au terminat aici. Suntem dusi in alta parte, unde aflam de o alta istorie ciudata.
Selejan ne arata caruta cu care tatal sau a facut carausie zeci de ani. Este foarte bine intretinuta, de parca omul s-ar pregati sa plece maine, in zori, la lucru...
O alta minune o constituie prezenta a doua carute proaspat vopsite intr-un maro-brun. Se vede ca sunt noi, dar cu forma neobisnuita, cu multe dantelarii in fier, ceea ce astazi este cu totul fantezist..."Aceste carute le-am adus din Socodor. Am mania lucrurilor vechi si bune, care au spus si vor spune intotdeauna ceva! Cu carutele astea a fost o adevarata aventura. De frica cotropitorilor, taranii le-au facut si le-au zidit in casa si asa au ramas timp de...65 de ani! A fost munca grea sa desfac intreaga zidarie si sa scot, ca pe niste odoare arheologice, carutele zidite...".

 Felicia R. Gheorghe - Observator Plus


Cautare in arhiva Virtual Arad

   Search this site                 powered by FreeFind
 


Publicitate

  Imobil de vanzare


Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.


O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.


 

[Home] [Stiri] [Jurnal TVA] [Arhiva de stiri] [Agenda telefonica] [Advertising] [Multimedia] [Galeria foto] [Catedrala] [Harta orasului]
[Informatii] [Istorie] [Link-uri] [Guest book] [Message board] [Localitati din Arad] [Despre noi]