Crestinii
praznuiesc azi Boboteaza, sarbatoare crestina, a doua
din ciclul celor trei zile de mare sarbatoare ale
noului an.
Aceasta reprezinta momentul incheierii Sarbatorilor
de Iarna, purificarea prin apa, alungarea tuturor,
fortelor ostile, malefice.
Din punct de vedere religios, in aceasta zi a fost
botezat Mantuitorul lumii, Iisus Hristos, la raul
Iordan, de catre Ioan Botezatorul.
In acel moment, Dumnezeu Tatal a grait din ceruri,
zicand: "Acesta este Fiul Meu Cel iubit intru
Care am binevoit" (Matei 3,16).
De asemenea, Duhul Sfant s-a pogorat in chip de porumbel
peste Domnul Hristos.
Aceasta este prima infatisare a Preasfintei Treimi
de catre oameni.
Stravechea practica de purificare a apelor de fortele
raului ar corespunde zilei a sasea a Facerii lumii
si a fost asimilata de biserica unei nasteri spirituale
(Botezul Domnului).
Altfel spus, se considera ca pana la 6 ianuarie apele
sunt inca impure. De aceea, in aceasta zi, reprezentantii
bisericii sfintesc - sau "boteaza"-
apa, care este folosita la sfintirea credinciosilor,
caselor, holdelor sau obiectelor folositoare.
Traditia spune: "Cine a postit in ajunul sarbatorii
are noroc, iar cine nu a dormit ieri noapte a vazut
cerul deschizandu-se si orice a cerut, Dumnezeu ii
va da". Tot in popor se spune ca daca in Ajunul Bobotezei
e bura pe pomi, vor fi fructe multe si daca picura
din streasina, vara va fi ploioasa.
Daca ploua in aceasta zi, tot anul va fi mohorat,
iar de va ninge, anul va fi bun.
Se mai spune, in popor, ca pana la Boboteaza expira
termenul de petire a fetelor.
Perioada de la Ajunul Craciunului pana la Ajunul Bobotezei
este plina de vraji de dragoste si ghicit premarital.
In noaptea de Boboteaza, fetele numara parii de la
gard, scot diferite obiecte de sub farfurii, pun cateva
fire de busuioc sub perne pentru a-si visa alesul,
ghicesc in oglinda, rascolesc in focul din vatra pentru
a iesi scantei si apoi spun: "Cum sar scanteile
din jaratic, asa sa scanteie si inima lui, si nu intetesc
focul, ci intetesc inima lui!"
Anca
Sumalan - Ziarul Transilvania
Prima
ninsoare, prima reactie
Primii
fulgi de zapada care au cazut ieri asupra Aradului
au provocat o reactie rapida la nivelul Comandamentului
de iarna.
Prefectul Dan Vasile Ungureanu a convocat chiar o
conferinta de presa pentru a prezenta modul in care
sunt pregatite de interventie institutiile cu rol
de asigurare a bunei desfasurari a activitatii in
judet pe timpul iernii. Chiar daca zapada de dimineata
a fost mai mult simbolica, prefectul a testat reactia
fortelor de interventie, iar seful Protectiei Civile,
col. Marcel Lucaciu, a precizat ca exista un contact
permanent intre toate unitatile care asigura utilitati
publice. "Suntem pregatiti sa intervenim la deszapezire
din primele momente ale ninsorii", a declarat
prefectul Aradului.
Ieri, singurele probleme pe drumurile judetului Arad
au fost la Siria si la Seleus, in zona pasajului cu
calea ferata si a podului, unde s-a depus un strat
subtire de zapada.
Pana la amiaza, situatia a fost rezolvata prin aruncarea
de materiale antiderapante.
Sorin
Trocan - Evenimentul Zilei - Editia de Vest
Savarsin
devine centru de excelenta
Casa
regala, in parteneriat cu prefectura si Writtle College
Conducerea Prefecturii s-a intalnit cu reprezentanti
ai Domeniului Regal Savarsin, pentru a pregati Conferinta
Internationala – Savarsin centru de excelenta, care
se va desfasura in perioada 14-16 ianuarie. Proiectul Savarsin
2004-2009 este derulat in parteneriat cu Writtle College
– Marea Britanie si Domeniul Regal Savarsin SRL. "Altetele sale regale m-au invitat la un pranz
la Savarsin, in data de 28 decembrie. Avem o relatie
de colaborare foarte buna cu Casa regala. Am vazut
parcul si am fost uimit cate s-au facut intr-un an
de zile. Exista o administratie a domeniului regal
si dorim sa o mentinem", a explicat Dan Ungureanu.
Acesta a precizat ca vor fi organizate trei sesiuni
de discutii intre specialisti si oameni de afaceri,
pe trei teme: agricultura ecologica, amenajare parcuri
si turism. "Este bine sa profitam de unicitatea faptului
de a avea in judet domeniul Savarsin. Mai sunt mici
probleme administrative si speram ca prin dialog vom
reusi sa le rezolvam", a conchis prefectul.
Mihaela
Iancu - Observator
Firmele
de constructii au gasit teren fertil in Arad
Fara
indoiala, in Romania acestor zile se construieste
destul de mult. Altfel nu poate fi explicata explozia
firmelor specializate in constructii.
Majoritatea acestora sunt formate din cativa zidari,
zugravi sau instalatori. Firme mici, care lucreaza
pe contracte de maximum cateva zeci de milioane de
lei.
La concurenta cu gigantii constructilor locale se
pare ca micile societati au gasit bresa de care aveau
nevoie. Cerere pentru constructii Practic, domeniul constructiilor este destul de
stabil. In primul rand exista cerere pentru astfel
servicii: de la tencuitul unui perete, pana la constructia
unei vile, totul costa. Chiar in perioada de regres
economic, se demonstreaza faptul ca mai exista oameni
cu bani care isi permit "luxul" unei
renovari de locuinta.
Majoritatea "constructorilor" s-au
organizat in societati care ofera servicii la preturi
rezonabile si mica intelegere cu beneficiarul.
Aceasta pentru ca relatia beneficiar-furnizor de servicii,
de reguli lipseste elementul esential: contractul.
De la gresiat o baie sau aplicarea unui taet, pana
la montarea tavanului fals, totul poate fi obtinut
la mica intelegere cu societatea. Lucrari in rate De mirare ramane insa faptul ca romanul, care
in sondajele de opinie se zbate daatorii si traieste
de pe o zi pe alta, are bani de investitii in confortul
locuintei.
Bani frumosi, care nu pot fi pusi la ciorap din salariul
mediu pe economie. O solutie la care apeleaza majoritatea
celor care isi schimba interioarele este imprumutul
bancar.
Cu cativa prieteni pe post de giranti si o adeverinta
de salariu care sa multumeasca functionarul de la
ghiseul bancii, poate fi obtinuta suma necesara. Ba
chiar mai mult decat atat, pe piata nu aparut oferte
ale societatilor de constructii care isi atrag clientii
prin plata esalonata.
Este o metoda care, iata, ii multumeste pe ambii beneficiari
ai contractului. Ultra-specializare Semn ca industria atrage bani destui este si aparitia
pe piata a firmelor ultra- specializate.
Spre exemplu, in Arad fiinteaza in momentul de fata
cateva firme specializate in alpinismul utilitar sau
munca la mare inaltime.
Chiar daca asemenea contracte nu pot fi obtinute la
orice colt de strada, banii care intra in visteria
societatii nu sunt de lepadat. De altfel, indiferent
de specializare, firmele de constructii au un lucru
in comun.
Practic, acest domeniu este functional doar cateva
luni pe an.
Toamna si iarna este mai greu de obtinut contracte
si de gasit lucrari exterioare. Astfel, se poate spune
ca munca derulata pe parcursul verii asigura venituri
care sa acopere cheltuielile muncitorilor pentru tot
anul. Lipseste design-ul interior Din pacate, Aradul nu ofera prea multe servicii
in domeniul designului interior. Functioneaza foarte
putine firme specializate in acest domeniu, iar cererea
este destul de palida.
Romanii prefera sa-si amenajeze locuintele dupa gusturile
proprii si fara sa apeleze la un specialist.
E adevarat, tarifele percepute de aceste firme sunt
destul de piperate, iar aradenii nu au inca o cultura
vasta in domeniu.
Practic, acestia nu pot intelege cum de exista oameni
care cer bani ca sa-ti arate cum sa-ti aranjezi mobila
si unde sa asezi lampa in camera.
***
Pana la urma, se vede treaba ca aradenii nu stau cu
mainile in san, ci construiesc. Or, se stie, constructiile
reprezinta o trasatura a unei societati normale.
Dar, din nefericire, lipsa mijloacelor financiare
face ca bunul gust sa fie ldsat la urma, lasand avantaj
investitiilor utile si necesare.
Cristian
Titca - Agenda zilei
Aradul
- lider national la productia de canepa
Peste
300 de aradeni traiesc din cultivarea canepei
S.C. CARIN S.A. din Iratos
detine 75 la suta din productia nationala de canepa.
Inainte de 1989 societatea aradeana avea doar 20 la
suta din productia romana de canepa.
Din 14 intreprinderi cu acest profil - cate erau inainte
de Revolutie - au ramas doar patru.
S.C. CARIN produce anual 800 de tone de fibra de canepa
pentru care exista piata de desfacere asigurata.
Majoritatea productiei ( 80 la suta), merge la export
in Ungaria si Iugoslavia.
Cererea este dubla fata de cantitatea pe care o produce
S.C. CARIN.
Cauza pentru care aceasta cerere nu poate fi onorata
poate parea la prima vedere banala: fabrica aradeana
nu are suficienta samanta de canepa.
La recoltat sunt pierderi mari de samanta din cauza
utilajelor expirate care ar fi trebuit sa fie inlocuite
de mult.
Singura solutie care ramane este achizitia din import,
nerentabila insa. Un kilogram de samanta costa aproximativ
3,5 dolari.
Statul acorda o subventie de 50 la suta pentru samanta
produsa in tara, cea importata urmand a fi platita
in intregime de cumparator.
Directorul S.C. CARIN S.A., Buta Popa Liviu, spune
ca utilajele cu care se lucreaza sunt produse in fosta
Uniune Sovietica.
Anul de fabricatie: 1975… Singura tara din Europa
care produce astfel de utilaje este Franta.
Costul unui astfel de utilaj este insa de ordinul
milioanelor de dolari. Deocamdata nu se pune insa
problema retehnologizarii.
Prioritatea societatii cu capital majoritar german
(60 la suta) este sa plateasca la zi salariile celor
125 de angajati. O cultura rentabila pentru agicultori…(Profit
de 700 de milioane de lei) Potrivit directorului societatii, pentru agricultori
cultivarea canepei este destul de rentabila. "Sunt
cultivatori stabili care inteleg tehnologia, inteleg
cum trebuie lucrat. Sunt din Nadlac, Iratosu sau Pecica.
Va pot da si cateva exemple concrete: Toth Csaba a
obtinut pe o suprafata de 100 de hectare un profit
curat de aproximativ 700 de milioane de lei, Agrovictoria
- o asociatie agricola din Nadlac - a obtinut pe 70
de hectare de teren cultivat cu canepa un venit total
de 1,16 miliarde. De aici urmeaza a fi scazute cheltuielile
pentru lucrarile agricole. Problema ar fi ca s-a intarziat
destul de mult plata cultivatorilor privati. Anul
acesta au fost conditii economice mai dificile datorate
in principal faptului ca nu am gasit o banca partener
care sa ne crediteze achizitionarea materiei prime.
Desi avem contracte ferme pentru livrarea marfii la
export si exista garantii, sistemul bancar ne "inchide",
nu stimuleaza deloc productia. Singura banca la care
am gasit deschidere a fost Exim care ne-a ajutat si
din punct de vedere al consultantei. Nu intereseaza
pe nimeni ca aducem valuta in tara? 80 la suta din
cifra noastra provine din export. Si in tarile din
Vest achizitionarea productiei se face tot cu bani
adusi din sistemul bancar.", afirma dl Buta. Birocratie si sistem fiscal excesiv Alte nemultumiri ale investitorilor de la S.C.
Carin S.A. ar fi legate de sistemul fiscal pe care
ei il considera excesiv si de birocratia atat de blamata
de majoritatea agentilor economici (fara efect deocamdata).
"Nu se lucreaza deloc eficient. Sunt cozi
interminabile la toate institutiile: la Directia Muncii,
la Casa de Asigurari de Sanatate. In loc sa fie un
sistem cat mai simplu si mai eficient se cer situatii
peste situatii… Sunt sisteme paralele care fac acelasi
lucru – ar mai trebui desfiintat din ele."
***
Guvernul a declarat anul acesta canepa si inul culturi
de importanta nationala. Exista un program strategic
pentru revigorarea si dezvoltarea industriei de profil.
Potrivit programului sunt prevazute investitii si
retehnologizari. Si S.C. Carin este prins in programul
guvernamental, efortul investitional necesar ridicandu-se
la 25 de milioane de dolari (pana in 2010).
E nevoie de noi utilaje pentru recoltat, linii tehnologice
performante pentru prelucrarea tulpinilor de canepa,
infiintarea de noi filaturi si tesatorii. Statul va
sustine cultivarea canepei prin subventii. Se urmareste
cresterea suprafetei de in si canepa cultivate de
la 1200 de hectare la 50000 de hectare.