Stirile Zilei
VIRTUAL ARAD
Suntem pe locul
Pozitia Virtual Arad in Romanian Top 100
Votati-ne zilnic!
Votati Aradul !

Marti, 6 ianuarie 2004

Stirile TVA aici
Pulsul zilei aici
  • Spiritual si traditie in semnificatiile Bobotezei

Sfintirea apei la biserica din curtea Spitalului Judetean - Virtual Arad News (c)2004Crestinii praznuiesc azi Boboteaza, sarbatoare crestina, a doua din ciclul celor trei zile de mare sarbatoare ale noului an. 
Aceasta reprezinta momentul incheierii Sarbatorilor de Iarna, purificarea prin apa, alungarea tuturor, fortelor ostile, malefice. 
Din punct de vedere religios, in aceasta zi a fost botezat Mantuitorul lumii, Iisus Hristos, la raul Iordan, de catre Ioan Botezatorul. 
In acel moment, Dumnezeu Tatal a grait din ceruri, zicand: "Acesta este Fiul Meu Cel iubit intru Care am binevoit" (Matei 3,16). 
De asemenea, Duhul Sfant s-a pogorat in chip de porumbel peste Domnul Hristos. 
Aceasta este prima infatisare a Preasfintei Treimi de catre oameni. 
Stravechea practica de purificare a apelor de fortele raului ar corespunde zilei a sasea a Facerii lumii si a fost asimilata de biserica unei nasteri spirituale (Botezul Domnului). 
Altfel spus, se considera ca pana la 6 ianuarie apele sunt inca impure. De aceea, in aceasta zi, reprezentantii bisericii sfintesc - sau "boteaza"- apa, care este folosita la sfintirea credinciosilor, caselor, holdelor sau obiectelor folositoare. 
Traditia spune: "Cine a postit in ajunul sarbatorii are noroc, iar cine nu a dormit ieri noapte a vazut cerul deschizandu-se si orice a cerut, Dumnezeu ii va da". 
Tot in popor se spune ca daca in Ajunul Bobotezei e bura pe pomi, vor fi fructe multe si daca picura din streasina, vara va fi ploioasa. 
Daca ploua in aceasta zi, tot anul va fi mohorat, iar de va ninge, anul va fi bun. 
Se mai spune, in popor, ca pana la Boboteaza expira termenul de petire a fetelor. 
Perioada de la Ajunul Craciunului pana la Ajunul Bobotezei este plina de vraji de dragoste si ghicit premarital. 
In noaptea de Boboteaza, fetele numara parii de la gard, scot diferite obiecte de sub farfurii, pun cateva fire de busuioc sub perne pentru a-si visa alesul, ghicesc in oglinda, rascolesc in focul din vatra pentru a iesi scantei si apoi spun: "Cum sar scanteile din jaratic, asa sa scanteie si inima lui, si nu intetesc focul, ci intetesc inima lui!" 

Anca Sumalan - Ziarul Transilvania

  • Prima ninsoare, prima reactie

Prima zapada din iarna aceasta a gasit aradenii pregatitiPrimii fulgi de zapada care au cazut ieri asupra Aradului au provocat o reactie rapida la nivelul Comandamentului de iarna. 
Prefectul Dan Vasile Ungureanu a convocat chiar o conferinta de presa pentru a prezenta modul in care sunt pregatite de interventie institutiile cu rol de asigurare a bunei desfasurari a activitatii in judet pe timpul iernii. Chiar daca zapada de dimineata a fost mai mult simbolica, prefectul a testat reactia fortelor de interventie, iar seful Protectiei Civile, col. Marcel Lucaciu, a precizat ca exista un contact permanent intre toate unitatile care asigura utilitati publice. 
"Suntem pregatiti sa intervenim la deszapezire din primele momente ale ninsorii", a declarat prefectul Aradului. 
Ieri, singurele probleme pe drumurile judetului Arad au fost la Siria si la Seleus, in zona pasajului cu calea ferata si a podului, unde s-a depus un strat subtire de zapada. 
Pana la amiaza, situatia a fost rezolvata prin aruncarea de materiale antiderapante.

Sorin Trocan - Evenimentul Zilei - Editia de Vest

  • Savarsin devine centru de excelenta

Administratia regala se preocupa de dezvoltarea Savarsinului - Virtual Arad News (c)2004Casa regala, in parteneriat cu prefectura si Writtle College
Conducerea Prefecturii s-a intalnit cu reprezentanti ai Domeniului Regal Savarsin, pentru a pregati Conferinta Internationala – Savarsin centru de excelenta, care se va desfasura in perioada 14-16 ianuarie.
Proiectul Savarsin 2004-2009 este derulat in parteneriat cu Writtle College – Marea Britanie si Domeniul Regal Savarsin SRL.
"Altetele sale regale m-au invitat la un pranz la Savarsin, in data de 28 decembrie. Avem o relatie de colaborare foarte buna cu Casa regala. Am vazut parcul si am fost uimit cate s-au facut intr-un an de zile. Exista o administratie a domeniului regal si dorim sa o mentinem", a explicat Dan Ungureanu.
Acesta a precizat ca vor fi organizate trei sesiuni de discutii intre specialisti si oameni de afaceri, pe trei teme: agricultura ecologica, amenajare parcuri si turism. 
"Este bine sa profitam de unicitatea faptului de a avea in judet domeniul Savarsin. Mai sunt mici probleme administrative si speram ca prin dialog vom reusi sa le rezolvam", a conchis prefectul.

Mihaela Iancu - Observator

  • Firmele de constructii au gasit teren fertil in Arad

Firmele de constructii din Arad se axeaxa in special pe constructii de locuinte - Virtual Arad News (c)2004Fara indoiala, in Romania acestor zile se construieste destul de mult. Altfel nu poate fi explicata explozia firmelor specializate in constructii. 
Majoritatea acestora sunt formate din cativa zidari, zugravi sau instalatori. Firme mici, care lucreaza pe contracte de maximum cateva zeci de milioane de lei. 
La concurenta cu gigantii constructilor locale se pare ca micile societati au gasit bresa de care aveau nevoie. 
Cerere pentru constructii 
Practic, domeniul constructiilor este destul de stabil. In primul rand exista cerere pentru astfel servicii: de la tencuitul unui perete, pana la constructia unei vile, totul costa. Chiar in perioada de regres economic, se demonstreaza faptul ca mai exista oameni cu bani care isi permit "luxul" unei renovari de locuinta. 
Majoritatea "constructorilor" s-au organizat in societati care ofera servicii la preturi rezonabile si mica intelegere cu beneficiarul. 
Aceasta pentru ca relatia beneficiar-furnizor de servicii, de reguli lipseste elementul esential: contractul. 
De la gresiat o baie sau aplicarea unui taet, pana la montarea tavanului fals, totul poate fi obtinut la mica intelegere cu societatea. 
Lucrari in rate 
De mirare ramane insa faptul ca romanul, care in sondajele de opinie se zbate daatorii si traieste de pe o zi pe alta, are bani de investitii in confortul locuintei.
Bani frumosi, care nu pot fi pusi la ciorap din salariul mediu pe economie. O solutie la care apeleaza majoritatea celor care isi schimba interioarele este imprumutul bancar. 
Cu cativa prieteni pe post de giranti si o adeverinta de salariu care sa multumeasca functionarul de la ghiseul bancii, poate fi obtinuta suma necesara. Ba chiar mai mult decat atat, pe piata nu aparut oferte ale societatilor de constructii care isi atrag clientii prin plata esalonata. 
Este o metoda care, iata, ii multumeste pe ambii beneficiari ai contractului. 
Mai multe familii au beneficiat de locuintele ANLUltra-specializare 
Semn ca industria atrage bani destui este si aparitia pe piata a firmelor ultra- specializate. 
Spre exemplu, in Arad fiinteaza in momentul de fata cateva firme specializate in alpinismul utilitar sau munca la mare inaltime. 
Chiar daca asemenea contracte nu pot fi obtinute la orice colt de strada, banii care intra in visteria societatii nu sunt de lepadat. De altfel, indiferent de specializare, firmele de constructii au un lucru in comun. 
Practic, acest domeniu este functional doar cateva luni pe an. 
Toamna si iarna este mai greu de obtinut contracte si de gasit lucrari exterioare. Astfel, se poate spune ca munca derulata pe parcursul verii asigura venituri care sa acopere cheltuielile muncitorilor pentru tot anul. 
Lipseste design-ul interior 
Din pacate, Aradul nu ofera prea multe servicii in domeniul designului interior. Functioneaza foarte putine firme specializate in acest domeniu, iar cererea este destul de palida. 
Romanii prefera sa-si amenajeze locuintele dupa gusturile proprii si fara sa apeleze la un specialist. 
E adevarat, tarifele percepute de aceste firme sunt destul de piperate, iar aradenii nu au inca o cultura vasta in domeniu. 
Practic, acestia nu pot intelege cum de exista oameni care cer bani ca sa-ti arate cum sa-ti aranjezi mobila si unde sa asezi lampa in camera. 
***
Pana la urma, se vede treaba ca aradenii nu stau cu mainile in san, ci construiesc. Or, se stie, constructiile reprezinta o trasatura a unei societati normale. 
Dar, din nefericire, lipsa mijloacelor financiare face ca bunul gust sa fie ldsat la urma, lasand avantaj investitiilor utile si necesare. 

Cristian Titca - Agenda zilei

  • Aradul - lider national la productia de canepa

Carin este lider national in productia de canepa - Virtual Arad News (c)2004Peste 300 de aradeni traiesc din cultivarea canepei
S.C. CARIN S.A. din Iratos detine 75 la suta din productia nationala de canepa. 
Inainte de 1989 societatea aradeana avea doar 20 la suta din productia romana de canepa. 
Din 14 intreprinderi cu acest profil - cate erau inainte de Revolutie - au ramas doar patru. 
S.C. CARIN produce anual 800 de tone de fibra de canepa pentru care exista piata de desfacere asigurata. 
Majoritatea productiei ( 80 la suta), merge la export in Ungaria si Iugoslavia. 
Cererea este dubla fata de cantitatea pe care o produce S.C. CARIN. 
Cauza pentru care aceasta cerere nu poate fi onorata poate parea la prima vedere banala: fabrica aradeana nu are suficienta samanta de canepa. 
La recoltat sunt pierderi mari de samanta din cauza utilajelor expirate care ar fi trebuit sa fie inlocuite de mult. 
Singura solutie care ramane este achizitia din import, nerentabila insa. Un kilogram de samanta costa aproximativ 3,5 dolari. 
Statul acorda o subventie de 50 la suta pentru samanta produsa in tara, cea importata urmand a fi platita in intregime de cumparator. 
Directorul S.C. CARIN S.A., Buta Popa Liviu, spune ca utilajele cu care se lucreaza sunt produse in fosta Uniune Sovietica. 
Anul de fabricatie: 1975… Singura tara din Europa care produce astfel de utilaje este Franta. 
Costul unui astfel de utilaj este insa de ordinul milioanelor de dolari. Deocamdata nu se pune insa problema retehnologizarii. 
Prioritatea societatii cu capital majoritar german (60 la suta) este sa plateasca la zi salariile celor 125 de angajati. 
O cultura rentabila pentru agicultori…(Profit de 700 de milioane de lei)
Potrivit directorului societatii, pentru agricultori cultivarea canepei este destul de rentabila. "Sunt cultivatori stabili care inteleg tehnologia, inteleg cum trebuie lucrat. Sunt din Nadlac, Iratosu sau Pecica. Va pot da si cateva exemple concrete: Toth Csaba a obtinut pe o suprafata de 100 de hectare un profit curat de aproximativ 700 de milioane de lei, Agrovictoria - o asociatie agricola din Nadlac - a obtinut pe 70 de hectare de teren cultivat cu canepa un venit total de 1,16 miliarde. De aici urmeaza a fi scazute cheltuielile pentru lucrarile agricole. Problema ar fi ca s-a intarziat destul de mult plata cultivatorilor privati. Anul acesta au fost conditii economice mai dificile datorate in principal faptului ca nu am gasit o banca partener care sa ne crediteze achizitionarea materiei prime. Desi avem contracte ferme pentru livrarea marfii la export si exista garantii, sistemul bancar ne "inchide", nu stimuleaza deloc productia. Singura banca la care am gasit deschidere a fost Exim care ne-a ajutat si din punct de vedere al consultantei. Nu intereseaza pe nimeni ca aducem valuta in tara? 80 la suta din cifra noastra provine din export. Si in tarile din Vest achizitionarea productiei se face tot cu bani adusi din sistemul bancar.", afirma dl Buta. 
Birocratie si sistem fiscal excesiv
Alte nemultumiri ale investitorilor de la S.C. Carin S.A. ar fi legate de sistemul fiscal pe care ei il considera excesiv si de birocratia atat de blamata de majoritatea agentilor economici (fara efect deocamdata). "Nu se lucreaza deloc eficient. Sunt cozi interminabile la toate institutiile: la Directia Muncii, la Casa de Asigurari de Sanatate. In loc sa fie un sistem cat mai simplu si mai eficient se cer situatii peste situatii… Sunt sisteme paralele care fac acelasi lucru – ar mai trebui desfiintat din ele."
***
Guvernul a declarat anul acesta canepa si inul culturi de importanta nationala. Exista un program strategic pentru revigorarea si dezvoltarea industriei de profil. Potrivit programului sunt prevazute investitii si retehnologizari. Si S.C. Carin este prins in programul guvernamental, efortul investitional necesar ridicandu-se la 25 de milioane de dolari (pana in 2010). 
E nevoie de noi utilaje pentru recoltat, linii tehnologice performante pentru prelucrarea tulpinilor de canepa, infiintarea de noi filaturi si tesatorii. Statul va sustine cultivarea canepei prin subventii. Se urmareste cresterea suprafetei de in si canepa cultivate de la 1200 de hectare la 50000 de hectare.

Olimpiu Bulzan - Adevarul


Cautare in arhiva Virtual Arad

   Search this site                 powered by FreeFind
 


Publicitate

  Imobil de vanzare


Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.


O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.


 

[Home] [Stiri] [Jurnal TVA] [Arhiva de stiri] [Agenda telefonica] [Advertising] [Multimedia] [Galeria foto] [Catedrala] [Harta orasului]
[Informatii] [Istorie] [Link-uri] [Guest book] [Message board] [Localitati din Arad] [Despre noi]