Stirile Zilei
VIRTUAL ARAD
Suntem pe locul
Pozitia Virtual Arad in Romanian Top 100
Votati-ne zilnic!
Votati Aradul !

Luni, 7 iunie 2004

Stirile TVA aici

  • Aradenii au votat!

Momentul numararii voturilorAseara, in jurul orei 01,30, continua inca numaratoarea voturilor in majoritatea sectiilor de votare. 
Rezultatele aproximative aratau ca si castigatori ai fotoliului de primar pe Dorel Popa, candidat PSD cu 42% urmat de Gheorghe Falca cu  28% din optiunile electoratului, urmati la mare distanta de candidatii Ovidiu Marian si Gavril Popescu. 
Daca la bilantul final nu va aduna 50% +1 din voturile valabil exprimate, aradenii se vor prezenta din nou la urne, pentru cel de-al doilea tur de scrutin.
La alegerile locale desfasurate ieri, putin peste 40% dintre aradeni s-au prezentat la urne. 
Un preocent mai bun s-a inregistrat in judet, unde alegatorii au fost prezenti la vot in proportie de peste 50%. 
La Arad nu au existat probleme deosebite in ceeace priveste procesul electoral.

  • G.C.A. a inaugurat a patra arteziana din municipiu. Fantana este de trei ori mai mare decat cea din zona U.T.A.

Arteziana de la Polivalenta a fost data in folosintaSambata seara, intr-un cadru festiv, a fost inaugurata cea de-a patra fantana arteziana din municipiu, amenajata de catre Gospodarirea Comunala Arad. 
Localizata langa sala Polivalenta, arteziana este de trei ori mai mare decat cea din zona U.T.A. 
Directorul Gospodaririi Comunale Arad - Edeleni Coloman - ne-a declarat ca modelul acesteia este o copie a unei parti din fantana arteziana de la Palatul Congreselor din Nisa (Franta). 
Are 111 duze, 57 de reflectoare subacvatice colorate, iar jeturile de apa se ridica la o inaltime de aproape sase metri. 
Gospodarirea Comunala s-a ocupat si de spatiile verzi din parcul in care este amplasata arteziana, unde a plantat mai multe flori. 
Si, pentru ca aceia care vin la fantana sa se relaxeze, au fost montate cateva bancute. 
Lucrarile au inceput in urma cu trei saptamani si au fost finalizate in timp record. 
"Am onorat inca o promisiune pe care am facut-o aradenilor si pentru asta nu pot decat sa multumesc constructorilor de la Gospodarirea Comunala, care au muncit de dimineata pana seara. In numai trei saptamani am reusit ceea ce nici nu banuiam! In continuare, visul meu este sa construim inca doua fantani in fata Primariei, care vor fi mai deosebite decat toate pe care le-am construit pana acum", ne-a declarat Edeleni Coloman.

 Nadia Bodran - Adevarul

  • Aradenii nu s-au inghesuit sa-si hotarasca viitorul

Destul de putini aradeni s-au prezentat la votareDoar jumatate dintre aradeni s-au prezentat ieri la vot
Duminica 6 iunie 2004. Zi de vot Cetatenii au posibilitatea, conferita prin lege, de a-si hotari viitorul pentru urmatorii patru ani. 
Se spune despre aceia care nu-si exercita dreptul de vot, ca, in perioada urmatoare, nu au dreptul sa emita judecati de valoare, critici sau aprecieri generale pentru ca i-au lasat pe altii sa decida in locul lor. 
La alegerile din 1996 si 2000 s-au manifestat unele tendinte de absenteism. 
Pentru alegerile din 2004 se estima o prezenta buna la urne
. Din datele oficiale a rezultat altceva.
Nici macar jumatate
La nivelul judetului exista peste 350.000 de cetateni cu drept de vot, dintre acestia, peste 150.000 fiind in municipiu. 
Ca judetul Arad s-a situat pe un loc codas, din punct de vedere al prezentei electorilor la urne, este o realitate. 
Numai 40 la suta dintre cei cu drept de vot si-au exercitat acest drept, 32 la suta in municipiu si 44 la suta in judet, Aradul ocupand locul 31 intr-un top al judetelor. 
De la Biroul Electoral Judetean (BEJ) Arad, presedinte- judecator Stefan Ioan Lucaciuc, loctiitor- judecator Ioan Dascal, am aflat, printre altele, situatia participaiii (mai bine zis a neparticiparii) a aradenilor la vot.
La ora 10.00 votasera 6,92 dintre aradenii cu drept de vot. In mediul urban se prezentasera 5,84 la suta iar in cel rural 8,14. La nivel national acest procent era echivalent cu locul 26.
La ora 14.00 situatia era un pic mai buna. Locul 24 in topul judetelor din tara cu 22,73 la suta. In mediul urban se prezentasera 19, 54 la suta dintre alegatori si 26, 95 in mediul rural.
La ora 19.00 aradenii care se prezentasera la urne reprezentau, aproximativ, 40 la suta dintre cetatenii cu drept de vot, incadrandu-se in media pe tara si ocupand locul 31 in topul prezentei la urne (32 la suta in mediul urban si 44 in mediul rural).
La ora 21,00, aproximativ 53% dintre votantii din mediul rural s-au prezentat la urne. In schimb, in municipiu, la vot s-au prezentat aproximativ 44% din cetatenii cu drept de vot.
Nu s-au semnalat incalcari (grave) ale legii
S-au depus contestatii si reclamatii la BEJ, care au fost solutionate, unele pe loc, altele prin sesizarea organelor abilitate. Iata cateva exemple:
* La Seitin campania electorala nu s-a incheiat. In jurul celor doua sectii de votare mai existau afise electorale.
* In orasul Santana, la sectia de votare nr.3, candidatul la primarie, Ilie Drida, a intrat in cabina de vot cu mai multe persoane. 
Acestea isi motivau dorinta de a fi insotite in cabina sustinand ca nu stiu sa citeasca.
* In comuna Halmagiu familia are un rol deosebit. Astfel, familii intregi au intrat in cabine pentru a-si exprima votul in grup.
Au mai fost inregistrate si alte evenimente minore, unele chiar pitoresti. 
Candidatul independent la scaunul de primar al municipiului Arad, Florin Ones a creat ilaritate in randul celor prezenti cand a depus o reclamatie legata de panourile cu publicitate electorala. 
Onet l-a somat, pur si simplu, pe presedintele Biroului Electoral Judetean, judecatorul Stefan Lucaciuc, spunand: ,"pana la ora 21.00 sa fie reamplasate cele 42 de panouri electorale. Daca nu se va intampla acest lucru ma voi adresa Biroului Electoral Central (BEC)".
Referindu-se la situatia creata la Santana, presedintele BEJ, Stefan Lucaciuc, a declarat: ,"legea nu interzice ca alegatorul sa fie insotit in cabina de vot. In conditiile in care presedintele sectiei de votare constata ca acesta (alegatorul n.r.) nu-si poate exercita votul, din diverse motive, are un handicap (nu stie citi, spre exemplu) el poate decide ca alegatorul sa fie insotit in cabina de vot".

Viorel Bot - Agenda zilei

  • Un aviz mic rastoarna planuri de miliarde!

Refacerea cladirii principale de la Tabara Casoaia - sub semnul incertitudinii - Virtual Arad News (c)2004Tabara Casoaia risca sa ramana fara 3,8 miliarde lei, bani aprobati de catre minister pentru reabilitare si consolidarea pavilionului central.
Spiridon Stanciu,  directorul Agentiei aradene a taberelor scolare, ne-a dezvaluit ieri ca, dupa ce vreme de cateva luni institutia a finantat intocmirea tuturor documentelor si a obtinut aproape toate avizele, inclusiv autorizatie de constructie, chiar inainte de pasul organizarii licitatiei pentru alegerea constructorului, un arhitect a sesizat o neconcordata... 
Cladirea in cauza din tabara de la Casoaia are parter, etaj si mansarda. Si este construita in mare parte din lemn. 
Specialitul a spus ca are gradul V de rezistenta la foc. 
In conditiile in care "numarul maxim de nivele admis, raportat la gradul V de rezistenta la foc este parter", specialistii au cerut "demolarea etajului I si a mansardei" pentru a se putea pastra destinatia actuala a constructiei.
Proiectul (cu tot cu finantare) trebuie abandonat, urmand sa se mearga pe singura varianta acceptata: demolarea etajului si a mansardei si construirea altor cladiri pentru cantina si sala de mese. 
Demersurile pentru demolare au inceput deja, Agentia taberelor aflandu-se in situatia de a comanda un proiect in acest sens, care costa circa 8.500 de euro.
Noile constructii inseamna insa, in bugetul de stat, investitii, la cu totul alt capitol decat cel pentru reparatii. 
Si chiar daca banii nu mai acopera, in acest caz, toate cheltuielile, marti, directorul Agentiei aradene se va afla la Bucuresti, pentru a incerca sa obtina redirectionarea fondurilor.

Simona Mazare - Observator

  • Spectacolul scenografiei."Nu cred ca decorul trebuie sa se impuna ostentativ"

Discutie cu pictorul scenograf Onisim ColtaDedicam pagina de PLUS de astazi scenografului si rolului decorului intr-un spectacol de teatru. Discutam cu artistul plastic Onisim Colta, despre acest pol ce tine de lumea teatrului sau de teatru ca lume, unde apetenta pentru ludic da farmecul, ambiguitatea si chiar misterul si poezia unor alcatuiri ce confera substanta spectacolului de teatru de pe scena.
Nu sunt pentru un decor spectaculos in sine
- De cati ani sunteti scenograful teatrului, realizand decorul spectacolelor prezentate pe scena aradeana?
- Am ajuns la Teatrul de Stat din Arad in urma unei repartitii ministeriale, in august 1976. deci sunt aici de 27 de ani.
- In ecuatia spectacolului de teatru, dupa dumneavoastra ce rol joaca decorul?
- Arta teatrala, prin natura sa, este una de sinteza a mai multor componente: teatrul dramatic, care aduce dupa sine rostirea, cuvantul, jocul actorului, care la randul sau cuprinde atat acuratetea dictiei cat si expresivitatea corporala, scenografia, cuprinzand decorul si costumele, sunetul, care include atat muzica cat si o gama adecvata de zgomote, citate sonore, si, in sfarsit, ceea ce astazi poarta numele de lightdesign, arta luminii. Prin urmare cand vorbim de teatru ne referim la o arta grea, complexa in care toate componentele trebuie sa se articuleze intr-un ansamblu organic, intr-un organism viu cu puterea de a impresiona spectatorul atat la nivelul estetic, emotional, cat si la cel rational, ideatic. Cel dintai si cel din urma care-si asuma coerenta si puterea de expresie a spectatorului este regizorul. Viziunea sa personalizata asupra textului trebuie sa confere organicitate, sens si statut de ansamblu functional tuturor componentelor mai sus amintite. Consider ca decorul se convine sa "se spuna" ca se integreaza organic viziunii tocmai pentru a "servi" la maxim ideea spectacolului, propunerea regizorala. Nu sunt pentru un decor spectaculos in sine, dar paralel cu viziunea regizorala. Cineva spunea ca cea mai buna scenografie este cea care nu se vede, in sensul unei optime integrari in organismul general.
- Personal, sunteti un admirator al productiilor aerisite, sarace in privinta elementelor de decor sau dimpotriva?
- Da, agreez foarte mult decorurile aerisite in care prezenta obiectului spatial sa coexiste fericit cu absenta expresiva, cu golul, asemenea tacerii expresive. In cazul obiectului scenic tin mult la calitatea detaliului, care in mod firesc traieste cu adevarat intr-un camp generos cu minim de elemente perturbatoare. Asa ceva s-a petrecut in cazul decorului la spectacolul "Castelul" de Kafka. Dar se poate intampla ca viziunea si sensul originar al unui text sa te trimita spre o aglomerare a spatiului, spre o redundanta voit asumata si expresiva tocmai prin exces. Nu mi s-a intamplat sa mai intalnesc o asemenea conjunctura, dar este legitima si o astfel de abordare.
Despre un duh care trebuie sa pluteasca…
- Cum ganditi decorul la un spectacol de teatru? De ce elemente tineti cont?
- Dupa citirea textului primul lucru care ma intereseaza este specificul propunerii regizorale, ineditul unghiului de abordare a cutarui text, viziunea de ansamblu asupra spectacolului. O discutie fericita cu regizorul te poate transporta intr-o anumita "lume" care-ti cere sa dai un anume trup formelor care vor popula spatiul de joc. Asupra acestor lucruri trebuie sa pluteasca un anume duh, cel al metaforei plastice, care la randul sau sa rezoneze cu cel al regiei, cu evantaiul de energii si vibratii launtrice ale actorului ce impreuna umplu si in-sufletesc acest spatiu si timp, dau viata, sens si mister lumii spectacolului.
- Un decor poate avea valente plastice in sine?
- Un decor poate avea valente plastice in sine, dar valoarea sa reala, viata este data de calitatea integrarii in ansamblul general. Ce folos daca un decor arata bine, dar nu rezoneaza cu propunerea regizorala?! Aici am putea vorbi de doua tipuri mari de scenografie. Prima ar fi scenografia deductiva, care are un caracter mai exterior, mai ilustrativ, si ar mai fi si o scenogafie inductiva, care presupune gasirea in inima textului si a viziunii regizorale un ansamblu de forme, un spatiu-metafora inedit care-si propune sa dea corp unei idei fundamentale. As putea ilustra primul tip cu decorul de la spectacolul „Matraguna” de Machiavelli, iar pe al doilea cu decorul din "Castelul" de Kafka, unde spatiul capata un aer glacial, vidat de caldura umana, devenind un fel de labirint fara iesire. Desigur, nici decorul de la "Matraguna" nu e pur realist sau ilustrativ, isi are componenta lui metaforica, dar intr-o mai mica masura, prin natura textului decat, sa zicem, "Castelul" kafkian.
- Cand puteti spune ca ati realizat cel mai elaborat, mai sofisticat decor? La ce spectacol si in ce a constat dificultatea?
Decorul piesei "Matraguna" executat de Onisim Colta - Va referiti la un decor complex, complicat. Poate nu am avut parte de intalniri cu asemenea gen de texte, insa prin structura refuz variantele stufoase de decor. Fiind o structura apolinica, imi place simplitatea, limpezimea formei, pe principiul: mai putin=mai mult. In 1986 am realizat decorul la "Vicleniile lui Scapin" de Molière, in regia lui Radu Dinulescu. Autorul indica locul actiunii intr-un port. Daca optam pentru o varianta deductiva umpleam scena de corpuri de arhitectura cu toate detaliile specifice perioadei istorice. Alegand solutia inductiva, am ajuns la un spatiu pe cat de simplu pe atat de bogat in sugestii si trimiteri – plaja. Plaja ca domeniu al intervalului, al spatiului dintre doua limite, cel al uscatului si cel al apei. Loc al unui neintrerupt schimb de obiecte si lucruri dintre cele doua lumi. Pe un plan usor inclinat, din fundalul scenei, imbracat intr-o panza nisipie, am sugerat, aparent aleatoriu, diverse obiecte de recuzita: lazi ferecate, vase intregi sau sparte de lut, detalii de arta veche, urme de civilizatie si cultura care au fost candva duse de corabii in cele patru zari si inghitite apoi de ape. Valurile in miscarea lor arunca pe plaja bogatiile capturate… Scapin iesea din mare la inceputul spectacolului, incepea actiunea, se desfasura punand in joc o parte din obiectele aduse de apa, se incheia spectacolul si Scapin se reintorcea in mare odata cu cateva obiecte, lasandu-ne sa intelegem ca va reveni, iar existenta spectacolului isi va relua sirul ciclicitatilor. Fundalul era o panza imensa, de 180m2, iar deasupra un nesfarsit cer albastru deschis cu cativa nori albi.
De regula, un decor simplificat, epurat de balast cere un grad mai mare de elaborare, un efect mai mare de gandire, de meditatie plastica.
Saracia din teatru mi-a dezvoltat imaginatia
- Ati lucrat cu regizori diferiti pe scena aradeana de teatru. Care a fost cel mai pretentios, cerandu-va sa modificati elemente din decorul propus de dumneavoastra?
- In general am lucrat bine cu toti regizorii pentru ca nefiind vanitos imi era mai usor sa accept o anume viziune fara sa-mi simt zgariat orgoliul artistic. Cred ca decorul trebuie sa se integreze spectacolului, nu sa se impuna ostentativ.
- Cel mai costisitor proiect care a fost?
- Nu-mi amintesc sa fi lucrat vre-un decor scump, tocmai pentru ca fiecare director de teatru imi cerea sa inteleg limitele financiare ale momentului, asa ca nu de putine ori a trebuit sa fac bici din marmelada. Si uneori a si pocnit. Cei din Est sunt recunoscuti pentru capacitatea de a gasi solutii extreme. Tot practicand acest tip de exercitiu am ajuns sa realizez ca artist plastic o lume de forme si obiecte din materiale pe care altii n-au dat doi bani. In teatru m-am confruntat cu momente de paupertate iesite din comun si asta mi-a dezvoltat, paradoxal, imaginatia creatoare, mobilitatea mintii in a gasi solutii.
- Cand moare un spectacol de teatru, cand nu se mai joaca, ce se intampla cu decorul?
- Daca elementele de decor sunt pastrate cu grija vine peste cativa ani  pe lista de repertoriu un spectacol care presupune niste costuri care depasesc potentialul teatrului, iar ele sunt transformate si integrate organic intr-un nou decor. Asa s-a intamplat la "Matraguna", cand o parte din decorul de la "Galcevile din Chioggia" a fost transformat si asimilat de ansamblul arhitectonic al pietii in care si-a dorit regizorul Dinulescu sa se petreaca actiunea piesei.
Important e efectul, ce percepe ochiul, nu ce e de fapt pe scena
- Exista trucuri in aceasta profesie? Ce sa nu faca, doamne fereste, un scenograf in privinta decorului?
- Desigur, exista foarte multe trucuri, in sensul cel mai bun al cuvantului. Important intr-un decor e efectul, ce percepe ochiul, nu ce e de fapt pe scena. La "Castelul", padurea de rafturi era umpluta cu sute de pseudo dosare din carton de cutie de ambalaj, material care rezolva atat cromatica, genul de textura de hartie, cat si evitarea greutatii rafturilor care urmau sa urce sau sa coboare de la pod. Cred ca scenograful trebuie sa evite cu orice pret kitsch-ul si decorul buruienos.
- Dumneavoastra va imaginati/concepeti un spectacol fara pic de decor?
- Da. Regizorul Laurian Oniga a pus in scena "O rugaciune de prisos" de George astalos, cu Angela Amecke, in Germania, fara pic de decor. Personajul avea o valijoara si atat, si a functionat. E o problema de concepere. Dar aceasta solutie nu se confirma la toate spectacolele, nu poate fi o regula.
- O ultima intrebare. Va amintiti intreaga discutie care s-a consumat acum cativa ani, in care un regizor a imaginat scena intalnirii dintre Romeo si Julieta intr-o vana, renuntand la balconul sub care statea, in textul shakespearian, Romeo. Dupa dumneavoastra, in ce decor s-ar consuma cu un efect emotional maxim pentru spectator o scena a marturisirii iubirii intre un EL si o EA?
- Ideea cu vana, mie mi s-a parut o ideea superba. Vana era un fel de cavitate, de vas al purificarii si puritatii. Candoarea neinceputului era minunat exprimata, sunt sigur ca s-a ajuns la aceasta varianta meditand asupra textului. Ca sa va raspund la intrebare, as indrazni sa-mi imaginez scena marturisirii iubirii intr-un ungher al unei catedrale in care fie se aude corul, fie preotul tocmai isi rosteste predica. Imi imaginez tensiunea pe care ar trai-o Julieta, a carei fiinta ar fi prinsa intre doua atractii majore: una spre inaltarea spirituala, si alta spre coincidentia opositorum, tensiune emotionala transmisa  printr-un joc magistral si spectatorului.

Carmen Neamtu - Observator Plus


Cautare in arhiva Virtual Arad

   Search this site                 powered by FreeFind
 


Publicitate

  Imobil de vanzare


Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.


O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.


 

[Home] [Stiri] [Jurnal TVA] [Arhiva de stiri] [Agenda telefonica] [Advertising] [Multimedia] [Galeria foto] [Catedrala] [Harta orasului]
[Informatii] [Istorie] [Link-uri] [Guest book] [Message board] [Localitati din Arad] [Despre noi]