Zona
Libera Curtici Arad a implinit 5 ani de existenta.
Zeci de firme romanesti si straine, investitii de
peste 80 de milioane de dolari si peste
3000 de locuri de munca sunt realizarile acestor 5
ani.
In zona libera se fabrica 85% din productia
modiala de parasolare, folosite de cele mai mari companii
de automobile din lume.
Tot aici este produsa imbracaminte care poarta numele
unor marci de seama din toata lumea.
Reprezentanti ai adiministratiei locale, oameni de
afaceri si parlamentari au fost prezenti la festivitatile
organizate de Zona Libera Curtici Arad.
Aceasta a atras peste 100 de firme din tara si strainatate
care au deschis fabrici iar productia este livrata
in totalitate la export.
La moment aniversar, reprezentantii autoritatilor
locale dar si oamenii de afaceri care s-au implicat
in atragerea investitorilor si in dezvoltarea
Zonei Libere Curtici Arad au primit diplome si medalii.
TV
Arad
Sute
de aradeni s-au inghesuit pentru un consult gratuit in strada
Aradenii
au demonstrat ca sunt foarte interesati de sanatatea
lor, mai ales atunci cand este vorba de un consult
gratuit.
Sute de persoane s-au inghesuit, ieri, sa-si verifice
tensiunea, indicele de masa corporala si procentul
de grasime.
In mai multe zone din centrul urbei au fost amplasate
corturi medicale in care aradenii au beneficiat de
un consult gratuit.
Asociatia pentru Educatie, Sanatate si Familie organizeaza,
zilele acestea, actiuni menite sa-i ajute pe aradenii
interesati de starea lor de sanatate. Cortul medical
este dotat cu un cantar, un tensiometru si un aparat
de masurat grasimea.
Persoanele care efectueaza consultul nu pot sale ofere
pacientilor un diagnostic, dar pot sa le sugereze
daca este neaparata nevoie sa mearga la un medic.
Totodata, pacientii care ajung in cortul medical sunt
sfatuiti sa reduca consumul de cafea, tigari si alcool.
Aceasta actiune nu este una singulara pentru Asociatia
pentru Educatie, Sanatate si Familie.
In trecut, organizatia s-a mai implicat in campanii
scolare si seminarii.
Simona
Valan - Agenda zilei
Ciupercile
de padure, o afacere profitabila
Elvetienii
se dau in vant dupa ciupercile romanesti Josef Syleimane este un elvetian care, in urma
cu cateva luni, a venit in Arad pentru a pune bazele
unei afaceri, bazate pe culegerea si valorificarea
ciupercilor de padure.
Acesta a incheiat contracte cu Consiliile locale din
zona de munte a judetului, oferind un pret bun pentru
kilogramul de ciuperci: de la 60.000 de lei la 100.000
de lei, in functie de calitate.
Recoitele sunt atent selectate, verificate de specialisti
si trimise in Elvetia, unde Josef Syleimane are comenzi
ferme. Ciupercile au cautare la straini Pentru straini, ciupercile de padure reprezinta
o adevarata delicatesa.
Preparate cu tot felul de mirodenii, taiate felii
subtiri si fripte la gratar sau lasate in sos marinat,
ciupercile sunt unul dintre felurile de mancare cele
mai cautate.
In tarile occidentale, exista restaurante care ofera
doar preparate bazate pe acest produs. Asa se face
ca Josef Syleimane are comenzi din mai multe tari,
cum ar fi Franta, Italia, Germania, dar si puncte
de lucru in Yugoslavia, Bulgaria sau Croatia. Selectare atenta Ciupercile trec printr-un amplu proces de selectare.
De la bun inceput, acestea nu sunt cumparate daca
nu indeplinesc un anumit standard de calitate.
Ele trebuie culese doar pe timp racoros pentru ca,
in caz contrar, dezvolta culturi de viermi, fiind
refuzate la export.
"Elvetienii sunt cei mai pretentiosi, in schimb,
italienii nu au mari pretentii. Ei au un mod diferit
de preparare, asa ca accepta si ciuperci cu defecte".
Sezonul cel mai potrivit pentru culegerea ciupercilor
este toamna, in lunile septembrie, octombrie, noiembrie.
Acum exista, dar mai putine si de o calitate inferioara. Un sef de treaba Angajatii la firma lui Josef Syleiman sunt zece
femei, care sorteaza ciupercile. Acestea sunt platite
cu 250.000 de lei pe ora, insa patronul este un tip
de treaba. " Nu sunt adeptul lucrului in conditii de
asprime deosebita, ca si cu sclavii. Angajatii trebuie
sa stie si faca o treaba buna, in conditii bune. Daca
transportul nu pleaca, atunci nici nu sunt bani si
nici nu am de unde sa platesc oamenii". Ciupercile
sunt transportate in masini frigorince, pentru a li
se pastra calitatea. In depozitul directorului exista
insa o instalatie care permite uscarea acestora. Zone
ecologice Aradul este unul dintre judetele in care ciupercile
nu sunt afectate de radiatii.
Zonele cele mai potrivite pentru culegerea lor sunt
cele de munte: Savarsin, Dezna, Beliu, Barzava, acolo
unde, de fapt, au si fost incheiate contracte. Speciile
solicitate: matarca, buretii galbeni, zbarciog. Calitatea, mai presus de orice altceva Josef Syleimane spera ca, daca lucrurile vor continua
in acelasi ritm, sa deschida si la Arad un restaurant
cu specific de preparare a ciupercilor.
Din privirile acestuia se poate citi seriozitatea
muncii depuse.
In acest domeniu nu se accepta o greseala, pentru
ca o ciuperca neverificata poate declansa tragedii.
"Avem laborator la Oradea, care verifica din
punct de vedere al radioactivitatii calitatea ciupercilor.
Avem, de asemenea, angajati specialisti care verifica
daca ele sunt bune sautoxice. Nu ne permitem
sa riscam". 500 de euro kilogramul Una dintre ciupercile cele mai cautate, o
adevarata delicatesa, se gaseste doar in zona Maramuresului
si creste la o adancime de 40 de centimetri sub pamant.
Pentru gasirea ei se folosesc caini special antrenati,
iar un kilogram de aslfel de ciuperci costa in Vest,
500 de euro.
Judetul Arad, alaturi de localitatea Mogosoaia, este
singurul centru de procurare a miceliului pentru culturile
de ciuperci.
Asa se face ca o alternativa la culegerea ciupercilor
de padure este cresterea lor, in sistem gospodaresc,
pretul dc vanzare fiind destul de atractiv, suficient
pentru a asigura veniturile unei familii. Ciuperci comestibile Doua sunt speciile de ciuperci comestibile care
se cultiva in principal, in Arad: - a ciupercile Champignon
(ciuperca dc baligar - Agaricus Bisporus si buretii
(Pleurotus Ostreatus, pastravul de fag).
Cultura este organizata in sistem gospodaresc, fara
interventia utilajelor mecanice. Ciupercile se pot
recolta primavara si toamna, toate lucrarile executandu-se
manual. Culturi de calitate Pregatirea patului germinativ - compostul. asa
cum i se spune dureaza 28 de zile si este format din
paie (grau, orz, orez, secara) si gunoi de pasare
(sau baligar de cal).
Paiele trebuie tasate, dupa care amestecul trebuie
udat timp de 10 la-12 zile, cu recircularea apei.
Alte 12 zile se fac intoarceri ale amestecului (vanturari)
si asezarea acestuia, sub forma de platforma , 1,8-2
metri latime si 1,5-1,7 metri inaltinie), la fiecare
intoarcere adaugandu-se ipsos pentru scaderea aciditatii.
in total 20 kilograme dc ipsos la 100 de kilograine
de compost.
Urmeaza pasteurizarea amestecului si insamantarea
miceliului. Miceliu de-a gata Aradenii care prefera sa inceapa aceasta afacere,
pot renunta la pregatirea miceliului, putandu-l cumpara
in conditii industriale.
Pretul de vanzare este catre engrosisti de 70.000
lei/kg iarna preturile fiind chiar mai mari. La vanzarea
cu amanuntul s-a ajuns si la 115.000 - 120.000 lei/
kg de ciuperci ambalate la punga
Mihaela
Iancu - Observator Plus
O
zi de vis la castel. Sofronea intra in circuitul turistic
Castelul
de la Sofronea,
monument arhitectonic de mare valoare al judetului
Arad, a intrat intr-un amplu proces de restaurare.
Edificiul a fost construit acum mai bine de 130 de
ani in stil seccession, iar ultima data a fost restaurat
intre anii 1968-1969.
Castelul a fost concesionat, in urma cu sase ani,
catre Daniel Negrea, pe un termen de 50 de ani.
Acesta si-a pus amprenta asupra domeniului, transformandu-l
intr-un loc de vis pentru turisti.
Daniel Negrea a anuntat, prin intermediul Internetului,
ca doreste sa reamenajeze intreaga cladire si ca ar
avea nevoie de ajutor financiar.
In scurt timp, o echipa de americani care a vazut
anuntul a sosit la Sofronea.
Voluntarii au strans bani si i-au trimis inainte ca
grupul sa soseasca.
Din suma primita au fost cumparate materiale de constructii
si a fost inceputa decopertarea tavanelor si schimbarea
grinzilor.
Investitiile facute in castel, anul trecut, s-au ridicat
la 794 de milioane de lei si au vizat refacerea anexei,
care era distrusa in totalitate.
In momentul de fata a fost finalizat proiectul de
restaurare, astfel incat lucrarile pot continua, stiindu-se
exact ce si cum va fi la final. Costurile totale Pentru readucerea castelului la viata, este nevoie
de trei miliarde de lei. O mare parte insa din lucrari
au fost facuta din sponsorizari, pentru ca, spune
Daniel Negrea, mai exista si oameni generosi, cu suflet
mare.
Acesta si-a propus ca in cel mult doi ani sa finalizeze
parterul, format din sala mare, biblioteca, sala de
conferinte, grupurile sanitare si bucataria. Gradina, un vis Parcul din jurul castelului s-a transformat intr-o
adevarata gradina botanica. Acolo au fost plantati,
anul trecut, 250 de arbori, care, in mod miraculos,
s-au prins fara nici o exceptie: braduti, castani
comestibili, meri padureti, dar si pomi fructiferi
si flori de cele mai diverse specii care intregesc
cadrul.
Turistii care vin aici au ocazia de a petrece o zi
de vis, castelul fiind inconjurat de un bazin termal,
unde se poate inota si face plaja.
Mihaela
Iancu - Observator
Printr-o
investitie de 30 de milioane de euro: Ineul va scapa de
somaj
In
judet se prefigureaza inca un centru de dezvoltare
economica dupa zona industriala Arad si cea de la
Chisineu Cris.
O investitie americana de 30 de milioane de euro va
rezolva multe din problemele cu care se confrunta
Ineul, incepand cu somajul si teminand cu bugetul
orasului.
Firma americana Delphi,
lider mondial in producerea de echipamente electrice
si electronice, va deschide o fabrica la Ineu, care
initial va avea 830 de angajati, iar pana in 2006
se va ajunge la 4700 de angajati, ceea ce inseamna
ca nu numai ineuanii vor avea de lucru, ci si cei
din comunele vecine.
Un mare merit pentru aceasta investitie o are primarul
Nicolae Mehelean, care s-a zbatut mult pentru ca Delphi
sa aleaga Ineul.
Initial, americanii, care mai au deschisa o fabrica
la Sanicolau Mare, vroiau sa mearga la Lipova, insa,
in cele din urma au renuntat, nemultumiti de conditiile
oferite de orasul de pe Valea Muresului.
Afland ca Delphi vrea sa investeasca in judetul Arad,
Nicolae Mehelean a plecat repede la sediul firmei
americane, la Sanicolau Mare, unde a prezentat orasul
Ineu si facilitatile pe care le ofera.
Din fericire, dupa cateva zile, a venit, din Statele
Unite, raspunsul pozitiv, iar afacerea a fost rapid
demarata. "Au venit avocati din Franta, Anglia si din
Bucuresti, care au verificat absolut toate actele,
au fost la C.F. Am reusit sa rezolvam tot ce au cerut
si ne-am pus la discutii. Am negociat contractul 10
ore incontinuu, fara sa iesim din birou. La final,
mi-au spus ca am fost nororcos, pentru ca de obicei
negociaza 50 de ore", sustine primarul Ineului.
Mehelean a avut de intampinat multe greutati, mai
ales cand a vrut sa dea terenul cu 1 euro, toata suprafata
de 12 hectare, iar unii au sarit ca arsi, de frica
sa nu cumva fie vreo smecherie la mijloc. "In cele din urma, s-a platit 5000 de euro,
insa, oamenii trebuie sa stie ca banii nu vin din
vanzarea terenului. Numai din impozitul pe cladiri
si terenuri vom lua la primarie 300 de mii de euro
pe an. Si atunci, pentru ce sa mai iau bani pe teren,
cand el imi aduce venit in fiecare an si firma e si
ea multumita", mai spune Mehelean.
Ineul va cunoaste, fara indoiala, o dezvoltare masiva
in urmatorii ani, primarul Mehelean sustinand ca bugetul
orasului se va dubla, prin venirea firmei americame.
In plus, deja exista discutii pentru aducerea unui
supermarket in zona, pentru ca puterea de cumparare
a ineuanilor va fi mult mai mare.