Anul
2003 a fost determinant pentru romani prin contactul
pe care l-au avut cu strainatatea, in special cu Occidentul.
Marea majoritate a traficului s-a facut pe frontiera
de vest a tarii, lar Aradul prin cele patru porti
de intrare-iesire, trei rutiere (Nadlac, Turnu, Varsand)
si unul feroviar (Curtici) s-a aflat printre judetele
"fruntase".
Cateva cifre statistice, circa 10.000 de persoane
au trecut zilnic frontiera, in tara au intrat peste
100 de milioene de euro, bani proveniti de la cei
care lucreaza in strainatate (intorsi in tara de sarbatori)
dau dimensiunile fenomenului, care in aceasta iarna
pare sa fi atins punctul maxim. Autocare si trenuri pline Nu toti cei care au venit in tara de sarbatori
au facut-o cu masina din dotare, fie pentru ca nu
si-au permis financiar, fie ca, calatoria cu autocarul
sau cu trenul a fost mai avantajoasa...
Astfel, de sarbatori a fost un moment prielnic pentru
firmele de transport calatori, care si-au rotunjit
simtitor veniturile.
Acest aflux de calatori a actionat mai mult asupra
firmelor mari. "Noi, ne spune directorul unei
firme de transport din Arad avem doar cateva autocare
si, la preturile pe care le practicam, suntem pusi
in situatia de a refuza clienti, nicidecum de a veni
cu autocarele goale. Asa a fost in tot cursul anului
trecut, astfel ca nu am simtit o imbunatatire de sarbatori,
ci doar o inmultire a cererilor".
In schimb, firmele mai mari gen Mayer Reisen, Atlassib
sau Euro-lines au avut incasari net superioare altor
perioade ale anului.
Si transportul pe calea ferata a cunoscut o oarecare
revigorare, chiar daca in ceea ce priveste transportul
feroviar de calatori nu se poate vorbi de rentabilizare,
mai ales pe relatiile internationale.
Au fost solicitate in special trenurile care veneau
in tara, datorita unei explicatii logice: romanii
apeleaza in cele mai multe dintre cazuri la firme
de transport romanesti, or in strainatate reprezentantele
acestor firme sunt mai rare.
Astfel ca trenul a fost considerat mai sigur! Duty-free-urile, castiguri record Cum nu toti romanii care au venit in strada si-au
facut cumparaturile "de lux" la locul
de plecare, marfurile fine au fost cumparate "din
vama" cum se obisnuieste sa se spuna la magazinele
de tip duty- free.
Principalele produse cumparate au fost cafeaua, bauturile
(whiskey, in special) sau tigarile, dar si cadourile
pentru cei de acasa care sa poarte marca europeana:
haine, jucarii sau suveniruri...
Aceste produse au avantajul ca sunt mai ieftine, pentru
ca nu sunt supuse impozitarii. "Satul" Stockholm... Alaturi de aceste aspecte, romanii care s-au intors
in tara de sarbatori au avut placerea de a se reintalni
cu sistemul birocratic romanesc, cu inconfundabilii
slujbasi care-si fac datoria in solda tarii.
Una dintre tinerele care a plecat la munca si la studii,
totodata, in Suedia, s-a intors de sarbatori acasa
cu trenul.
Totul a fost in regula pe parcursul calatoriei, pana
la intrarea in Romania. Aici, a aparut inconfundabilul
controlor de bilete nas pentru unii, boacter, pentru
altii cu nelipsita-i geanta si zgomotosul compostor.
Dialogul este autentic, desi pare desprins din scrierile
lui Baiesu, si reflecta fidel locul pe care-l ocupa
Romania la aceasta ora in Europa: "De unde veniti, domnisoara?", "De
la Stockholm.", "De unde?", "Din
Stockholm... Suedia... Cum, nu stiti?", "Aaa,
asa da! Pai eu, daca eu va spuneam ca-s din nu stiu
ce sat stiati?".
In fata unui asemenea lucrator, ce ar trebui sa fie
si ghid pentru strainii care ne viziteaza tara, alte
cuvinte par de prisos.
Nu in fiecare zi e sarbatoare, ca trenurile sa fie
pline, astfel ca se mai gaseste o explicatie la vagoanele
pustii care "simbolizeaza" trenurile
internationale.
***
2003 a fost un an bun pentru romanii migratori. Si
nu numai pentru ei, pentru ca asa cum s-a vazut si
din randurile de mai sus din banii romanilor calatori
au trait si firmele de transport, si duty- free-urile,
ba chiar si boacterul care nu stie de Stockholm.
Teofil
Gradinaru - Ziarul Transilvania
Izolati
la Trei insule
Zeci
de familii din Arad risca sa ramana izolate la Trei
Insule, din cauza sloiurilor de gheata formate pe
Mures.
Gheata se intinde pe sute de metri lungime si pe jumatate
din latimea raului.
Zeci de persoane sparg cu rangi sloiurile si imping
bucatile de gheata, pentru a ocoli podul de pontoane,
evitandu-se astfel ruperea sa.
Podul este singura legatura a oamenilor cu municipiul
Arad. "A venit gheata mare si a impins podul cu
cativa metri mai jos, acum vreo trei-patru zile, cand
a fost frigul acela mare. Noi l-am refacut si acum
iar suntem in pericol", spune Ioan Novanc,
presedintele asociatiei proprietarilor de imobile
de pe insula.
Acesta relateaza ca localnicii fac eforturi pentru
a evita ruperea podului, cum s-a intamplat acum doi
ani.
Oamenii stau de paza si noaptea, imbracati in mai
multe randuri de haine, pentru ca temperatura pe malul
apei coboara sub minus 15 grade Celsius; ei se incalzesc
cu ceai si cu speranta ca vor fi pregatiti atunci
cand sloiurile se desprind din Muresul inmarmurit
de frig. "Iarna avem necazuri cu gheata, primavara
cu inundatiile. Mereu se gaseste cate ceva sa ne sperie.
Dar nu avem ce face. Singuri am ales sa locuim aici"
– ne spune unul dintre cei care lupta cu un drug de
fier impotriva naturii.
In jur de 15 familii din Arad, care si-au vandut apartamentele
de bloc, locuiesc permanent la Trei insule.
Unii au case bine cladite, nu doar improvizatii din
lemn. Daca singura lor legatura cu orasul, podul de
pontoane, s-ar rupe, ei nu s-ar mai putea aproviziona.
Nici asa nu multi au curajul sa treaca pe malul celalalt,
fiindca in orice moment gheata poate disloca podul,
si nu s-ar mai putea intoarce.
Andrei
Ando - Observator
Politistii
au inceput verificarea asigurarilor de raspundere civila
auto
Echipajele
Politiei Rutiere ale Inspectoratului Judetean de Politie
Arad au fost mobilizate, ieri, pentru a desfasura
o actiune de depistare a conducatorilor auto care
nu si-au incheiat asigurarea obligatorie de raspundere
civila auto.
Actiunea s-a desfasurat in localitatea Sagu
si a continuat pe strazile din municipiu. Spre surprinderea
politistilor, dintre soferii verificati, 95 la suta
aveau incheiata asigurarea auto obligatorie.
Amenzile pentru cei care sunt prinsi fara asigurarea
obligatorie sunt cuprinse intre 500.000 si doua milioane
de lei, valori ce depasesc uneori taxa pentru asigurare.
Pe langa amenda, cei depistati raman si fara certificatul
de inmatriculare.
La actiunea desfasurata ieri, au fost sanctionati
60 de participanti la trafic pentru abateri de la
respectarea legislatiei rutiere, dintre care 16 soferi
au fost amendati pentru lipsa asigurarii obligatorii.
Adrian Lile, inspector principal in cadrul Serviciului
Politie Rutiera, a declarat ca: "In perioada
acestei luni, ne vom concentra atentia, pe langa alte
activitati, asupra verificarii politelor RCA si sper
ca participantii la trafic vor intelege necesitatea
incheierii asigurarii obligatorii de raspundere civila
auto".
Actiunile politistilor vor continua si astazi, fiind
vizate in special zonele rurale din judetul Arad.
Flavius
Puha - Agenda zilei
Curticenii,
cu gandul la fondurile Phare
Proiect
pentru canalizare de 1 milion de euro. Recomandari
din partea ambasadorilor S.U.A. si Austriei ! Primaria Curtici
a finalizat proiectul pentru canalizare si spera ca,
in cursul acestui an va obtine o finantare de 1 milion
de euro, in cadrul programului Phare - Santid ( destinat
oraselor cu pana la 30.000 de locuitori ). "Am primit asigurari ca vom intra si noi pe
finantare anul acesta. Suntem asistati de catre o
comisie de experti din cadrul Uniunii Europene care
ne-a dezvaluit ca proiectul nostru are toate sansele
sa obtina o finantare suta la suta. Dezvoltarea industriala
impune o astfel de investitie", a precizat
primarul orasului Curtici - Gheorghe Don.
El spune ca la proiect a anexat si cateva recomandari
care vor atarna greu in balanta. Este vorba in primul
rand de cele facute de catre ambasadorul in Romania
al Statelor Unite ale Americii si de ambasadorul Austriei
la Bucuresti, la solicitarea investitorilor din Zona
Libera Curtici - Arad.
Beneficiarii investitiei vor fi agentii economici
si aproximativ 1800 de familii din localitate.
La ora actuala desi Curticiul are retea extinsa de
apa curenta canalizarea din localitate masoara doar
sase kilometri, care inghite doar sapte - opt la suta
din rezidurile menajare.
Potrivit proiectului, ar mai fi necesari inca 42 de
kilometri de canalizare. Daca banii Uniunii Europene
vor veni, lucrarile ar urma sa fie finalizate in 12
luni de zile.
Olimpiu
Bulzan - Adevarul
Italienii
vor autostrada
Un
grup de investitori italieni s-a declarat interesat
sa finanteze constructia viitoarei autostrazi Arad
– Timisoara, ceea ce ar putea duce la instituirea
unei taxe pentru masinile care vor circula pe aceasta
ruta.
Investitorii italieni s-au aratat interesati de concesionarea
tronsoanelor Nadlac-Arad si Timisoara-Deva, considerate
doua tronsoane strategice ce urmeaza a face legatura
cu coridorul pan-european, informeaza RomNET.
Proiectul de realizare a acestei autostrazi a primit
deja o finantare de peste 200 de milioane de euro
de la Banca
Mondiala, iar contributia investitorilor italieni
s-ar putea ridica la peste 300 de milioane de euro.
Negocierile cu investitorul italian vor incepe saptamina
aceasta la Ministerul Transporturilor, urmand ca in
cazul unei intelegeri, proiectul de realizare a lucrarilor
si studiile de fezabilitatea sa fie finalizate pana
la sfarsitul acestui an.