Pompierii
aradeni au intervenit ieri in doua incendii care s-au
produs la cateva minute diferenta.
Cateva zeci de hectare de grau au cazut prada focului,
la o ferma aflata la un kilometru de la iesirea din
Arad, in vreme ce, la fosta groapa de gunoi a orasului,
ierburile uscate au luat foc.
Pe soseaua Arad-Timisoara, la un kilometru de la iesirea
din municipiu, ieri dimineata, un fum gros, inecacios,
bloca pur si simplu circulatia autoturismelor aflate
in trafic.
Oamenii aflati in preajma locului au anuntat pompierii,
care au trimis, de urgenta, trei echipaje pentru interventia
rapida.
In ciuda eforturilor, culturile de grau nu au mai
putut fi salvate decat in mica masura.
Potrivit cercetarilor, incendiul a fost declansat
de o flama a unui cablu electric aflat deasupra lanului.
In combinatie cu graul uscat, numai bun de recoltat,
rezultatul a fost izbucnirea incendiului. De mentionat
ca interventia pompierilor nu a necesitat oprirea
circulatiei pe sosea.
In partea cealalta a orasului, la fosta groapa de
gunoi, langa benzinaria BAT, in acelasi timp, trebuia
stins un alt incendiu.
Boschetari aflati in zona au dat foc gunoaielor care,
pe fondul secetei, s-a extins rapid spre vegetatia
uscata.
Intr-o prima faza, pompierii au intervenit cu doua
masini, dar declansarea incendiului de pe calea Timisorii
a generat retragerea uneia dintre ele.
Pentru stingerea definitiva a incendiului, a fost
nevoie si de interventia Salubritatii, cu masinile
de apa.
Joi seara, pe raza orasului Nadlac, a fost semnalat
un alt incendiu. De data aceasta, a fost vorba despre
un tir, pentru stingerea caruia a fost suficienta
interventia pompierilor civili din localitate.
La inceperea lucrarilor specifice campaniei agricole
de recoltare, pompierii recomanda masuri pentru impiedicarea
accidentelor.
Utilajele trebuie verificate, mai ales in ceea ce
priveste inlaturarea reziduurilor de paie, protejarea
instalatiei electrice sau dotarea cu stingatoare de
incendii. In lanuri fumatul trebuie interzis cu desavarsire.
Mihaela
Iancu - Observator
Intrarea
la strand - taxabila la orice ora !
Gratuitate
pentru chiriasii si proprietarii de casute Adunarea Generala a Actionarilor de laGospodarirea Comunala, intrunita joi, a decis saia o serie de masuri cu privire la activitatea
de la Strandul
Neptun. Prima si cea mai importanta decizie pentru
aradeni este legata de intrarea la strand, actionarii
decizand ca de acum intrarea in incinta bazei de agrement
sa fie taxabila indiferent de ora. 15 mii, dupa ora opt seara S-a stabilit ca intre orele 7 dimineata si opt
seara aradenii vor scoate din buzunar pentru a intra
la strand 20 de mii de lei, iar de la opt seara si
pana dimineata doar 15 mii de lei.
Inainte ca aceeasi AGA sa ia decizia gratuitatii de
intrare la strand dupa ora 18, biletul de intrare
costa, indiferent de ora, 20 de mii de lei.
Noua hotarare luata ieri de Gospodarirea Comunala
a venit, potrivit actionarilor, la sugestia Executivului,
confruntat cu tone de plangeri legate de faptul ca,
odata cu facilitatea oferita aradenilor, "cartierul
general" al boschetarilor s-a mutat din gara
la strand.
Comerciantii au inceput sa sesizeze furturile de mese,
scaune sau chiar spargerile de baruri (in ultima saptamana
fiind sparte doua institutii de alimentatie publica),
iar chiriasii furturile din casute. Mai mult, pe timpul
noptii, bazinele strandului au fost transformate in
loc de spalat pentru boschetari. Pe gratis, pentru chiriasi si proprietari O alta decizie luata de AGA la sedinta vine, de
aceasta data, in beneficiul proprietarilor si chiriasilor
de casute de la strand.
La cererea acestora, actionarii au luat o decizie
cat se poate de normala: le-a oferit acestora dreptul
de a intra gratuit in incinta bazei de agrement.
Cei care si-au facut din timp abonamente vor intra
pe baza acestora. Zvonuri cu numiri Desi zvonurile de pe piata dadeau ca sigura numirea,
inca de joi, a liberalului Cornel Haristiade ca administrator
al strandului, pozitie ocupata pana la demisia lui
Coloman Edeleni de Petru Mihaies (in prezent directorul
interimar al GCA), primarul Gheorghe Falca sustine
ca nu a avut loc nici o numire in acest sens. Mai
mult, Falca a intarit ideea ca pentru functia de director
al Gospodaririi Comunale se va organiza concurs si
ca strandul este condus de oamenii de pana acum.
Adriana
Barbu - Agenda zilei
Mai
multe casatorii
Tot
mai multi aradeni aleg sa isi uneasca destinele.
Peste 700 de miri s-au casatorit in prima jumatate
a anului, cu 8 % mai multi decat anul trecut.
Casatoriile se oficiaza in zilele de marti şi
joi intre orele 12 si 15, dar actele se depun la serviciul
de stare civila care de saptamana viitoare va fi deschis
in fiecare zi intre orele 8 si 17.
Cei care vor să se casatoreasca sambata platesc
o taxa de 280 de mii de lei la care se adaugă
taxa pentru fotografii de 55 de mii de lei, şi
cea video de 65 de mii.
Cea mai aglomerata luna la Serviciul de stare civila
este august, cand in zilele de sambata sunt programate
intre 40 si 50 de nunti.
Televiziunea
Arad
Pantofarii
pe cale de disparitie
Pe
vremuri sa fii pantofar era o adevarata afacere. Se
scoteau bani frumosi din aceasta meserie.
Dupa Revolutie numarul atelierelor a scazut drastic.
Oamenii mai bine isi iau alti papuci, considerand
ca pretul pentru reparat este prea mare. Pe de alta
parte pantofarii spun ca preturile nu sunt prea mari.
Ei au de platit chiriicostisitoare la care
se adauga banii dati pe materialele pentru reaparatii.
In Arad au mai ramas cateva pantofarii traditionale.
Una dintre aces-tea este situata pe strada Lucian
Blaga, la numarul 10. Petrica Brasovanunul dintre
ei - mai de voie mai de nevoie s-a apucat de aceasta
ineserie frecventand cursurile de profil la UCECOM,
iar mai apoi la Braila si Iasi.
El are 48 de ani este casatorit cu Marcela si are
o fetita de 16 ani, Roxana. Petrica este de loc din
Minis
si este nevoit sa faca naveta zilnic pentru a putea
fi la datorie.
Programul atelierului este de la 8 la 15.30 de luni
pana vineri. El si-a deschis acest atelier in anul
1992.
Inainte a lucrat la Pielarul, societate care l-a ajutat
in a-si pune pe picioareaceasta afacere.
"De la Pielaru am primit materiale-talpi, piele,
accesorii, solutii - cat si masinile din dotare. Eu
le-am platit apoi in decursul a doi ani de zile",
spune mesterul. Dotari Atelierul este modest, dar bine dotat. Are nu
mai putin de patru masini - de intins, de cusut incaltaminte,
de polizat si de finisat. Au costat ceva bani, dar
au o viata lunga. Asa ca achizitia a meritat sa fie
facuta chiar daca amortizarea costurilor i-a luat
ceva vreme. Preturile nu sunt prea mari In fiecare zi la usa lui vin zeci de oameni. In
sezonul estival vin oameni mai putini. Petrica isi
explica acest lucru prin faptul ca vara nu se poarta
atat de mult pantofii, ci papucii mai usori, care
nu necesita reparatii repetate.
"In schimb toamna si iarna am mult mai multi
clienti. Nu pot sa spun ca am un castig exact-afirma Petrica -, in fiecare luna este
diferit. Depinde cat de des se distrug pantofii si
cat de mult isi doresc clientii sa ii repare" In ceea ce priveste sumele pe care oamenii trebuie
sa le scoata din buzunare, acestea variaza in functie
de reparatiile pe le necesita, sau operatiile la care
sunt supusi.
De exemplu, cele mai dese reparatii care se fac aici
sunt cele de inlocuire a capacelor de toc.
Pretul acestora este intre 50.000 si 60.000 lei pentru
incaltamintea de dama si de 80.000 lei pentru cea
de barbati.
Lipirile si cusaturile se platesc cu preturi cuprinse
intre 10.000 si 50.000 lei, suma variind in functie
de suprafata.
Pentru incaltamintea ce necesita intindere cu masina
speciala suma perceputa e de 48.000 lei, iar schimbatul
de tocuri se efectuzeaza contra a 140-160.000 lei
Cea mai scumpa operatiune este schimbatul de talpi
care ajunge la 250.000 lei.
"Eu pe stoc nu am talpi, intrucat sunt destul
de scumpe, iar modelele de pantofi se schimba mai
tot timpul. In conditiile acestea eu nu-mi pot asigura
o rezerva. Uneori chiar clientii mei merg sa-si achizitioneze
talpile intrucat nu le vine sa creada ca sunt atat
de scumpe." povesteste pantofarul. Pentru
cine vrea cusut manual la incaltaminte pretul este
de 110.000 lei. Alte operatiuni Pe langa reparatul pantofilor la atelier se mai
fac si alte reparatii. Printre acestea se numara cusutul
fermoarelor la genti, geci sau la alte obiecte. Pretul
este aproximativ 50.000 lei. Vin si bogati Chiar daca unii ar putea crede ca pragul atelierului
este trecut doar de cei cu posibilitati materiale
redusenu este asa. La reparat vin si oamenii
bogati. Unii vin nervosi ca li s-a rupt incaltamintea
abia achizitionata, altii vin cu obiecte la care tin
mult. Ei se mira de preturile mici si se bucura cand
afla ca pantofii vor fi reparat Concurenta second - hand Dupa anul 1996 a avut o scadere a numarului de
clienti. Asta, din cauza aparitiei incaltamintei second-hand
care i-a dat calculele peste cap.
"Unii prefera - spune Petrica- sa-si ia pantofi
la mana a doua.
Adevarul este ca unii sunt mai ieftini decat reparatul.
Altii vin si-mi spun ca nu le-ar placea pentru nimic
in lume sa umble cu pantofi care au apartinut inainte
altora. Clienti pensionari
Majoritatea clientilor sunt pensionairi, care nu-si
permit achitionarea de incaltaminte foarte des. Dar
nu duce lipsa si de tineri.
Oricum cei mai multi bani ii incaseaza in zilelc de
salariu sau pensie. "Inainte de Revolutie nu aveam un atelier
al meu, insa numarul de clienti era de zece ori mai
mare decat acum. Dupa parerea mea aceasta meserie
e pe cale de disparitie pentru ca personalul e in
varsta. Nu exista tineri care sa profeseze in domeniu,
- se confeseaza Petrica- iar dupa 1989 nu s-au format
ucenici. Cred ca meseria e pe cale de disparitie" Spatiu in rate Spatiul in care Petrica isi desfasoara activitatea
a fost cumparat in rate, platind un avans de 25%,
iar suma totala va fi acoperita in trei ani de zile.
"Cat am aceste rate imi va fi mai greu. De multe
ori am mare noroc cu sotia care imi acopera o parte
din cheltuieli"
Desi nu castiga foarte multi bani din pantofarit,
Petrica Brasovan nu are de gand sa renunte la meseria
lui. Asta a facut toata viata nu s-ar vedea niciodata
facand altceva. Deocamdata, asteapta sa vina sezonul
rece, pentru ca oamenii sa vina mai des si cu cat
mai multi papuci la reparat. Pantofi cu kilometraj Printre cele mai trasnite inventii se numara pantofii
cu kilometraj si un dispozitiv de comanda a calculatorului
cu ajutorul mintii.
Acestia au fost prezentati in urma cu cateva luni
la Iasi, dupa cum ne spune un alt pantofar - Iosif
Bacis. "Organizatorii
salonului de inventica au precizat ca au reusit sa
adune peste 300 de inventii si aproape 100 de inventatori
din intreaga lume". Bacis spune, mai in gluma
mai in serios, ca i-ar placea sa repare o astfel de
pereche de pantofi.
Bogdana
Popescu - Observator Plus
Reincep
lucrarile la cladirea administrativa a Sebisului
Noua
cladirea administrativa a Sebisului
a avut de suferit in ultimii patru ani cand, din lipsa
banilor, Primaria nu a mai investit aproape de loc
in finalizarea lucrarilor.
Desi imobilul este ridicat, cu acoperis si geamuri,
in ultimii ani nu s-a reusit nici macar tencuirea
exterioara a cladirii sau finisajele interioare.
Noul primar, Gheorghe Feies, cel care a demarat acest
proiect in mandatul 1996-2000, a si reluat lucrarile
la viitorul sediu al primariei si casei de cultura. "Una din prioritatile orasului Sebis este
finalizarea acestei cladiri. Ma voi stradui, impreuna
cu noul Consiliu local, sa reluam lucrarile, avand
in vedere ca toate partidele au avut prins in oferta
electorala acest proiect", sustine Feies.
Noul primar n-a stat prea mult pe ganduri si si-a
mutat biroul in noua cladire. "Nu stiu, deocamdata,
cati bani mai trebuie, pentru ca vom reactualiza cifrele,
dar eu sunt convins ca vom termina aceasta cladire.
Totul e sa existe bunavointa. Cine vrea sa rezolve
problemele cauta solutii, cine nu, motive",
mai spune Feies.
Cum anul acesta au mai ramas doar "firimituri"
din actualul buget, mai mult ca sigur grosul lucrarilor
vor fi prinse pentru bugetul din 2005, sperandu-se,
totodata, ca Guvernul sau Consiliul
Judetean sa aloce, la randul lor, fonduri pentru
acest proiect.