Marti, 12 octombrie 2004

Stirile TVA aici

• Aradenii au inaugurat Centrul de Studii Iudaice

Comunitatea evreiasca din Arad a comemorat ieri, impreuna cu reprezentantii autoritatilor locale si conducerea Universitatii "Vasile Goldis", "Ziua Holocaustului". Tot cu aceasta ocazie, astazi se organizeaza o sesiune de comunicari si o masa rotunda pe tema Holocaustului. Evreii aradeni au fost mai norocosi La inceputul acestui an, guvernantii au hotarat ca pe data de 9 octombrie, zi ce marcheaza inceputul deportarii evreilor in Transnistria, sa fie comemorata "Ziua Holocaustului".  Cu aceasta ocazie, ieri, la cimitirul evreiesc din Gradiste a fost organizata o intalnire intre membrii comunitatii, autoritatile locale si elevii cercului de istorie Choratis.  Datele istorice evocate de personalitatile prezente la eveniment arata ca evreii din Arad au fost ceva mai norocosi – daca se poate spune asa – decat cei din alte zone ale tarii fiindca cea mai mare parte dintre ei nu a trecut prin lagarele de concentrare.  Dar, cu toate acestea, au fost supusi unui tratament inuman.  "Am fost batjocoriti, lipsiti de cele mai fundamentale drepturi, ni s-au confiscat bunurile. Opt evrei din Arad au fost victimele directe ale Holocaustului fiind impuscati intr-o noapte, in casele lor de cativa soldati. Sute de evrei aradeni au fost deportati in Basarabia, Transnistria, multi dintre ei decedand din cauza conditiilor in care au fost obligati sa munceasca. Nu exista familie de evrei care sa nu fi avut rude care au pierit din aceasta cauza" afirma Ionel Schlesinger, presedintele comunitatii evreiesti. Uitarea nu este o solutie A intrat deja in traditia orasului ca in aceasta perioada evreii sa se adune la locul sfant, asa cum le place lor sa numeasca cimitirul in care le sunt ingropati inaintasii si sa cinsteasca victimele celei mai negre perioade din istoria poporului lor.  "Ne aducem aminte cu piosenie de victimele Holocaustului, dar trebuie sa ne gandim si la viitor. Chiar daca suntem constienti ca ranile provocate de acele timpuri nu se vor vindeca niciodata, in adancul sufletelor noastre stim ca mortii nostri nu cer razbunarea, de aceea incercam sa stabilim legaturi cu celelalte natii si sa traim in armonie" afirma presedintele comunitatii.  La eveniment a participat si presedintele Asociatiei Victimelor Holocaustului, Otto Adler, care a declarat ca toti cei care au trecut prin lagarele de concentrare au o caracteristica comuna, si anume, nici unuia nu ii este frica de moarte "am trait o buna bucata de vreme cu moartea langa noi, asa ca ne-am obisnuit cu gandul ca intr-o zi se va intampla. Cand am iesit din lagar prima mea dorinta a fost sa dau uitarii totul, dar cu timpul mi-am dat seama ca nu aceasta este solutia. Nu trebuie sa uitam, ci de cate ori aveam ocazia sa le facem cunoscut tuturor prin ce am trecut, pentru a preintampina repetarea istoriei. La un moment dat uitarea este un mijloc de a supravietui, dar aceasta nu isi mai are locul in prezent fiindca au inceput sa apara tendinte si adepti ai acestora care spera la concluzii asemanatoare Holocaustului". "Au fost vremuri de mare tristete pentru noi" Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial in Arad existau peste 12.000 de evrei iar la ora actuala comunitatea mai numara doar 387.  Multi dintre acestia au ales sa plece unde era mai bine pentru ei.  Majoritatea membrilor comunitatii este formata din persoane peste 60 de ani, doar 30 din cei 387 fiind tineri.  Primii isi amintesc destul de bine ce au reprezentat acei ani, "Aveam 7 ani la acea vreme si imi aduc aminte ca in noaptea dinspre 21 spre 22 septembrie au fost ucisi opt oameni. Deportarea era planificata pe 23 septembrie, stiu ca in gara din Aradul Nou erau trase vagoanele, dar am scapat ca prin minune" povesteste Dan Nicolae (67 ani). "Eu am fost deportat in cinci sau sase locuri. Am lucrat si la diguire la Siret. Au fost momente de care nu o sa uit atata timp cat voi trai" spune Alexandru Schwartz (83 ani). Iuliana Iavit (70 ani) povesteste ca "au fost vremuri grele, de mare tristete si pentru noi si pentru rudele noastre si totusi noi ne numaram printre cei norocosi, fiindca am scapat vii". Ileana Naschaur (64 ani) isi aminteste de asuprirea evreilor mai mult din povestite "eram mica atunci, dar stiu din ce mi-au spus cei apropiati, ca una dintre rudele noastre a fost deportata la munca in Oradea si nu s-a mai intors". Conducerea comunitatii se implica in viata membrilor Cei care au ramas la Arad incearca sa se sprijine reciproc. Unii dintre ei, personalitati de marca (scriitori, ingineri, avocati, doctori) contribuie la dezvoltarea vietii economice, sociale si culturale a Aradului.  Comunitatea ofera asistenta sociala membrilor prin cantina si un camin de batrani.  Cei care nu se pot gospodari singuri sunt ajutati la curatenie si cumparaturi, de asemenea, ei beneficiaza si de medicamente gratuite si de un cabinet medical. Pe langa toate acestea, Ionel Schlesinger spune ca incerca sa le indulceasca existenta prin organizarea unor activitati culturale "cel putin o data pe saptamana are loc un fel de masa rotunda, discutam pe marginea unor teme dinainte stabilite. In cadrul sediului avem o sala de conferinte, o sala de fitness si una de muzica, iar pentru tineri avem  un birou cu mai multe calculatoare legate la internet. Evreii aradeni din prezent sunt oameni simpli cu mult bun simt, care incearca asa cum pot sa contribuie la bunul mers al orasului". Diana Rotar - Observator

• Rocada mica la PNL Arad

Lista candidatilor liberali pentru Parlament a suferit la Arad o rocada mica.  Daca initial deputatul Titus Ghiorghiof aparea dupa Mihaita Calimente (fost deputat taranist intre 1996-2000), se pare ca ordinea a fost inversata.  Presedintele filialei PNL a fost propulsat pe prima pozitie.  Prezenta celor doi pe locuri fruntase se datoreaza depunctarii celui mai bine cotat, fostul primar Paul Valentin Neamt, care nu a mai ajuns nici macar rezerva, desi se bucura de popularitate in randul aradenilor.  Deputatul Titus Ghiorghiof ocupa acest post neintrerupt din 1996, in timp ce Mihaita Calimente, ex-taranist, a ajuns in PNL pe filiera fostului Partid Popular.  Acesta din urma, un apropiat al lui Radu Vasile, nu si-a putut gasi un loc in PD.  Poate si pentru ca, la vremea respectiva, a facut senzatie declarandu-l pe Traian Basescu, fost ministru al Transporturilor, persona non-grata in Arad in toiul disputelor legate de amplasarea unui pod feroviar peste Mures.  Declaratia pare sa fi fost uitata, iar vechiul adversar a devenit intre timp coleg de campanie electorala al democratilor, ocupandu-se si de imaginea candidatului Aliantei la presedintie, nimeni altul decat Traian Basescu. Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

• "Luptam pentru eliminarea concurentei neloiale" 

Interviu cu dr. Emil Vancu, medic primar medicina muncii, membru in Consiliul Director al Asociatiei Patronale a Medicilor de Medicina Muncii - In urma cu putin timp, a avut loc al XII-lea Congres National de Medicina Muncii, la care ati participat si dumneavoastra. Cu ce noutati veniti de la aceasta manifestare? - In cadrul congresului, s-au dezbatut teme strict medicale, dar si unele probleme de actualitate, cu care ne confruntam zi de zi. Daca imediat dupa 1990, medicina muncii era socotita o activitate comunista, fiind scoasa complet din nomenclatorul specialitatilor medicale, acum ea a cunoscut o adevarata iruptie. - Ce inseamna, de fapt, medicina muncii? - Este o specialitate medicala complexa care studiaza relatia fiziologica si patologica a organismului uman cu munca. Stabileste si evalueaza riscurile muncii, starea organismului uman intr-un anumit mediu de lucru. In cadrul medicinei muncii nu isi desfasoara activitatea numai medici, ci si alti specialisti: fizicieni, chimisti, toxicologi, biofizicieni, biochimisti etc. - Asa se intampla peste tot in lume, nu? - Asa este. Si noi trebuie sa ne ali-niem cerintelor europene, si anume Hotararii Nr. 5 a Consiliului de Ministri Europeni, care se bazeaza pe hotararile Biroului International al Muncii de la Geneva. Conform acestora, definitia medicinei muncii este foarte exacta, ea avand rolul de a stabiliza si ordona capacitatile de munca si ordinea de munca. - Ce am mai avea noi de facut, in Romania, pentru a ne alinia intru totul normativelor europene din domeniul medicinei muncii? - Toata legislatia romaneasca a fost refacuta, completata cu alineate formulate in spiritul Hotararii 5, amintita mai sus. Problema este ca inca mai exista oameni ancorati in economia comunista, care gandesc medicina muncii de azi raportandu-se la acea perioada. Profesorul Bardac de la Cluj, spre exemplu, a lansat ideea ca medicii de medicina muncii, mai ales primarii si cei care au titluri stiintifice, sa se ocupe cu noxele cele mai mari, iar medicii de intreprindere, medicii de familie sa ramana sa lucreze in asa numitele zone unde nu exista riscuri. Or, medicul de intreprindere nu are competenta de a hotari unde exista si unde nu exista riscuri. In ultimul timp, datele problemei s-au schimbat, industria care a existat inainte de ‘89 a disparut aproape complet si, cel putin in Arad, nu mai sunt acele masinarii din secolul al XIX-lea de la Uzina de vagoane sau cea de strunguri, cu noxele specifice. Acum sunt alte noxe si apar mereu altele, specifice diferitelor medii de activitate. Si atunci, un medic care nu a facut cel putin patru ani de specializare pe langa cei sase ani de medicina generala, n-are cum sa cunoasca aceste noxe. - Dar exista riscul ca propunerea prof. Bardac sa fie luata in seama de minister, sa se transforme in lege? - Riscul exista pentru ca exista interese. Iar aceste interese vin din partea marilor concerne care s-au format in ultimul timp. Aici sunt oameni care nu au specialitate de medicina muncii, dar au interese de a primi dreptul de a presta servicii de medicina muncii.  - Au incheiat medicii de medicina muncii contracte cu Casa de Asigurari de Sanatate? - Medicii de medicina muncii nu au contracte cu Casa de Asigurari de Sanatate, fiindca asteptam sa se infiinteze o alta Casa, de asigurari de risc si de protectia muncii - pe care Guvernul Nastase a promis-o in 2000. Angajatorii platesc riscuri, dar, deocamdata, Casa de riscuri nu exista. Fondurile sunt, deci, adunate. Intrebarea e unde se duc aceste fonduri. - Ce putere aveti dumneavoastra, medicii de medicina muncii, pentru a schimba situatia actuala? - Dupa foarte multe greutati si oprelisti, am reusit, in sfarsit, sa formam Asociatia Patronala a Medicilor de Medicina Muncii din Romania. Suntem 15 medici fondatori, de pe tot teritoriul tarii. Se spune ca noi, medicii de medicina muncii, nu existam. Dar numai in Arad suntem zece, la care se adauga patru rezidenti, plus inca cinci colegi veniti din Timisoara care lucreaza si la noi, in Arad.  - Si prin aceasta asociatie, dumneavoastra aveti de gand sa... - ...Sa analizam toate cazurile de incalcare a legislatiei fiindca prin ceea ce se face acum se incalca, practic, prevederile Codului Muncii. Prin aceasta asociatie, noi avem de gand sa impunem, in principal, protectia intereselor medicilor de medicina muncii impotriva concurentei neloiale de care se fac vinovate persoane sau centre care incalca legislatia, prestand servicii de medicina muncii. Este vorba de ingineri, juristi... - Avem in Arad astfel de probleme? - Avem cazuri de prestarea unor servicii de medicina muncii, fara a avea calificarea necesara. Trebuie precizat insa ca noi dorim sa colaboram cu colegii nostri care au o scolarizare foarte scurta, de doar cateva zile, in domeniul medicinei de intreprindere.  - Doriti sa colaborati, dar... Exista un "dar", nu-i asa? - Exista acest "dar" fiindca medicina de intreprindere nu este medicina muncii, este un subansamblu al medicinei muncii. Insa avem nevoie de ajutorul si de colaborarea medicilor de intreprindere. Este loc pentru toata lumea. Dar dorim sa existe o scara a valorilor. Adica cei care au facut o scolarizare de 4-5 ani in plus, sa fie apreciati la justa valoare, in raport cu cei care au facut o scolarizare de cateva zile sau cateva saptamani si au obtinut o diploma contra unei sume de bani achitate Ministerului Sanatatii. Cunoasterea si competenta actului medical trebuie sa fie date de medicul specialist in medicina muncii. - Ce va propuneti sa faceti concret pentru a scapa de concurenta neloiala? - Adunam date si folosim toate mijloacele legislative, juridice de combatere a problemei. Diana Dutu - Adevarul

• Flory si Mihai Takacs. Pictura ca mod de viata

Pictorul Mihai Takacs este un artist recunoscut in Arad. Operele sale, pe langa faptul ca se bucura de apreciere in lumea artistilor plastici, dovada fiind numeroasele expozitii in tara si mai ales in strainatate, dar si numeroasele premii, sunt si bine vandute. Intr-o Romanie in care cultura sta sa moara, iar unii "artisti" din lumea teatrului, a picturii sau a sculpturii stau cu mana intinsa dupa bani de la stat, Mihai Takacs reuseste sa  vanda, sa faca bani din arta... sa traiasca pentru arta, dar sa  traiasca prin arta. Si asta e un lucru mare... Prima galerie private de arta Pe strada Lucian Blaga se afla singura galerie de arta privata din Arad. Intr-un spatiu micut, dar cochet o gasesti pe sotia artistului Mihai Takacs, Flory, care este la randul ei,  pictor dar si cel mai dur critic al sotului. Peretii sunt plini de tablori... "Avem multi clienti, intra surprinzator de multi tineri. Contrar parerii unora, tinerii sunt interesati de arta. Sunt multi care intra, admira si pleaca, dar sunt si destui care cumpara tablouri. Sunt mai multe feluri de cumparatori de arta... Sunt cumparatorii ocazionali, care iau cate un tablou pentru a-l face cadou, dar sunt si familii tinere, care vin in fiecare luna, sau ori de cate ori au bani, pentru a-si complecta colectia de tablouri" - spune Flory Takacs. Tot ea completeaza: "arta nu este o afacere, nici nu o tratam ca atare... Important este ca tablourile se vand, pentru ca asta inseamna ca au valoare si sunt apreciate". De altfel, lucrari ale artistului au ajuns in colecjia unor oameni celebri, ca MS Regele Mihai I al Romaniei sau a lui Michael Guest, fostul ambasador al SUA la Bucuresti, Printul Paul de Romania sau Gheorghe Zamfir. Fundatia Takacs Familia Takacs se ocupa de fundatia Takacs. Printre activitatile derulate de fundatie se numara eursurile depictura pentru minorii si tineri din Penitenciarul Arad, carora li se ofera si materialele necesare. Pana acum, au fost organizate trei expozitii ale tinerilor din Penitenciar la Sala Forum din Arad. Tot prin intermediul Fundatiei s-a restaurat Statuia Sf. Ioan de Nepomuk, executarea copiei si amplasarea acesteia pe locul vechii statui. Fundatia Takacs mai este partener in proiectul "Curcubeu", complex social multicultural pentru copiii defavorizati, precum si in proiectul Phare - Europa, Rerea de centre de informare Europeana in regiunea Arad. O zi de munca Cand cutia de vopsele, paleta, spaclul, scaunelul si sevaletul erau montate, pe malul Muresului, era inca intuneric iar razele de lumina patrundeau timide incercand sa invinga intunericul care inca mai cuprindea orasul. Este o zi frumoasa de octombrie cand soarele rasare pe la opt fara un sfert si este numai bun pentru a studia efectele de lumina si culoare", cum ne-a marturisit pictorul Takacs pe care l-am intalnit dis-de dimineata pe malul Muresului impreuna cu ucenicul sau Bogdan. Lucrul a inceput contra timp inca de la ora 7 dimineaja, deoarece in cateva ore soarele se va ridica atat de sus incat vor trebui sa isi schimbe locul pentru a se afla intotdeauna din partea din care bate lumina. Este deja 10 si jumatate si lucrarile sunt gata: podul Decebal, noua Catedrala ortodoxa si Muresul sunt personajele celor patru lucrari care au prins viata intr-o dimineata senina de toamna. Cel mai mare inamic al pictorului este civilizatia care distruge pe zi ce trece frumusetea unui oras ca al nostru, incarcat de istorie si parfum baroc, gotic sau clasic. Duminica, ziua ideala Sevaletul, scaunelul, cutia de vopsele, spaclul si cartoanele, toate incap in rucsacul ce pictorul si-l pune in spate in cautarea inspiratiei si unui alt loc la care, sa isi instaleze tabara. Ziua din saptamana pe care artis:tul o asteapta cel mai mult este duminica; atunci se poate instala comod chiar in inima orasului - la Primarie sau in fata Teatrului deoarece traficul nu este atat de intens si poate petrece cateva ore bune lucrand in liniste. Criticul... sotia De pe mal trece pe la Flory, la galerie, care este in acelasi timp primul sau critic dar si sotia sa ... apoi drumul continua ... "practic cautam lumina, inspiratie si culoare, intr-o zi, acest colt de strada ma poate inspira, iar in alta zi mi se pare banal si nu imi mai spune nimic. Orasul este in continua miscare, la fel ca oamenii si atmosfera care ii inconjoara" Ioan de Nepomuk Cand pasii pictorului ajung pe strada Desseanu ii face o deosebita placere sa il salute pe Ioan de Nepomuk, statuia care a fost restaurata de Mihai Takacs acum doi ani.  Sfantul Ioan de Nepomuk este sfantul protector al Aradului din 1921.  Statuia originala restaurata se afla in incinta Catedralei catolice din Arad iar in parcul de pe strada Desseanu, colt cu Episcopiei se afla o copie a sa. Cladiri vechi, strazi prafuite pe care nu este o placere sa treci cu masina, insa in ochii pictorului capata un farmec aparte si daca prinzi "lumina" in cateva ore lucrarea este gata. Dupa o plimbare prin Parcul Recocilierii si apoi prin Piata Sarbeasca, sevaletul este montat pe strada Grigore Alexandrescu.  Nici nu isi scoate bine spaclul ca vizitatorii au si aparut: copiii, care sunt cei mai buni prieteni ai artistului.  Intrebarile incep sa curga "Nenea, dar ce vreti sa pictati? Strada asta a noastra? Uite, este chiar casa mea!... Eu cred ca ati avea 10 la desen la mine, la scoala!" si uite asa trece timpul si in doar cateva ore soarele este sus pe cer iar strada, casele si oamenii devin istorie, imortalizati o panza care va atarna in casa unui iubitor de arta. Fiecare lucrare, un pas spre perfectionare Desi pare simplu geneza realizarii unui tablou, are in spate multe ore de munca. "Fiecare lucrare este un pas spre a-mi perfectiona stilul si as vrea sa subliniez ca nici o lucrare nu e facuta in atelier, oamenii din jurul meu conteaza si imi face deosebita placere sa fiu in mijlocul lor" spune Mihai Takacs. Cristina Cojocaru & Marius Grada - Agenda zilei

• Romanticii, tot cu noi

Al doilea concert (7 octombrie) din actuala stagiunie a orchestrei Filarmonicii, dirijat de Cristian George Neagu, l-a avut ca invitat pe Csiky Boldizsar de la Academia de Muzica "Gheoghe Dima" din Cluj, solist cu o activitate solistica intr-o serie intreaga de tari europene, dar si in Japonia. "Concertul nr. 2 pentru pian si orchestra in do minor" de Serghei Rachmaninov (cel mai cunoscut dintre cele patru, alaturi de "Rapsodia pe o tema de Paganini") a avut parte de o interpretare ce a retrezit interesul fata de aceasta lucrare, datorita conlucrarii solistului cu orchestra, realizand un discurs coerent, plastic, impresionand publicul, pe masura cerintelor celebrei partituri. Nu mai putin cunoscutul poem simfonic "Till Eulenspiegel" de Richard Strauss a captat atentia datorita cizel rii de catre Cr.G. Neagu si a partenerilor din orchestra a acestui frapant si atragator caleidoscop, ce insumeaz o suita de stari, de la zambet ingaduitor fata cu ghidusiile eroului pana la lacrima de compatimire starnita de sfarsitul sau trist. Concertul s-a incheiat cu Uvertura ce reprezinta un rezumat al operei "Maestrii cantareti din Nurnberg" de Richard Wagner. Orchestra a sugerat contrastul dintre pedanteria artei maestrilor cantareti si spiritul innoitor al artei tanarului erou, insufletit de o iubire pasionata, apoi imbinarea celor doua tendinte ce aduce binele si progresul. Hugo Hauptmann - Virtual Arad

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.