Marti, 13 aprilie 2004

Stirile TVA aici

• Noi vom securiza granita de est a Uniunii Europene!

Afirma Aurel Matiut, directorul Directiei Regionale Vamale Arad – Pentru inceput, va rugam sa ne prezentati cateva date din bilantul inregistrat de directia pe care o conduceti, in cursul anului trecut. – Anul 2003 a fost unul deosebit de bogat in rezultate pentru Directia Regionala Vamala Arad.  S-au virat la bugetul de stat aproximativ 5.700 de miliarde de lei, avand in vedere ca Directia aradena are doar doua judete in subordine.  Avem insa puncte foarte importante, cum este vama de interior, dar si Birourile Vamale de la Nadlac si Curtici.  De exemplu, Curticiul s-a ridicat foarte mult in privinta realizarilor care au crescut cu peste 200%, iar celelalte birouri vamale au inregistrat cresteri de peste 70% fata de anul 2002.  Cu toate acestea, ponderea cea mai mare a realizarilor o are vama Arad.  La nivelul Directiei, incasarile au crescut cu 60 la suta, si acest lucru situeaza Aradul pe locul patru din zece. Dar sunt regionale cu un volum mult mai mare de munca - Bucurestiul, Constanta si Regionala Oradea, care are trei judete si un numar dublu de birourile vamale, iar marfurile supuse taxelor vamale si accizelor, sunt trecute pe la Bihor.  Dar, noi suntem foarte multumiti cu rezultatele pe care le avem, desi au existat si unele mici disfunctionalitati, care s-au rezolvat din mers. – Daca tot vorbim de disfunctionalitati, spuneti-ne ce se intampla cu echipa unica de control, formata din vamesi si politisti de frontiera. Exista voci care spun ca la schimburile de tura se intarzie foarte mult din cauza lucratorilor vamali, care nu pot face predarea din mers... – La nivel de vama nu exista nici o problema, se lucreaza in flux continuu, taxele care se incaseaza sunt si ele foarte putine.  Nu putem spune ca sunt timpi de asteptare foarte mari, pentru ca si la noi schimbul de ture se face din mers.  Exista o perioada de 10-15 minute cand se numara banii si chiar nu ai cum sa faci altfel.  Nu putem spune ca s-a intarziat dintr-o cauza sau alta, dar noi facem schimbul mai greu pentru ca avem de predat niste sume, ceea ce politia de frontiera nu face.  Toate sumele care se colecteaza intr-un punct vamal, se colecteaza de catre vama.  Nu putem sa expediem aceasta activitate importanta pentru ca nu este vorba de banii nostri, sunt ai bugetului de stat si nu ne permitem sa tratam cu superficialitate astfel de lucruri. – Cum se face, in sectorul vamal, alinierea la normele Uniunii Europene si cat de greu este acest proces? – Atat vama, cat si alte organisme, trebuie sa se adapteze la linia impusa de Comunitatea Europeana. Ne implicam in aplicarea aquis-ului comunitar, incercam sa ne adaptam si noi ca persoane si, in acelasi timp controlul vamal pe care trebuie sa-l efectuam asa cum se face in Uniunea Europeana. Desigur ca vor fi probleme. Mutandu-se granita de est a comunitatii la aliniamentul Romaniei, controalele vor fi mai riguroase, atat din partea noastra, cat si din partea autoritatilor maghiare.  Tot ceea ce se facea inainte la granita cu Austria si Slovacia se muta pe zona noastra de responsabilitate.  Desigur, noi ne-am pregatit si ne pregatim in acest sens.  Suntem dotati cu aparatura pentru depistarea drogurilor, avem in permanenta lucratori la diferite cursuri de specializare in vederea depistarii fraudelor vamale.  Speram sa avem in continuare rezultate bune, cum am si avut in ultima perioada - capturile de tigari de zeci de miliarde de lei si bunuri, in special electrocasnice - pe care le trimit romanii care lucreaza in strainatate, fara sa plateasca vama.  In fiecare luna avem doua-trei descoperiri de bunuri, chiar si acum am interceptat trei astfel de transporturi.  Traficantii de tigari sunt foarte bine pusi la punct. Trasporturile erau sigilate, si la o prima verificare nu s-a observat ca sigiliul prezenta urme de desfacere. Abia la un control mai amanuntit in laborator, s-a vazut ca totusi sigiliul fusese taiat si lipit cu super-glue, dat cu smirglu. – Apropo de cazuri interesante, din cate se stie in cazul Gregorian Bivolaru a fost implicat si un lucrator vamal... – Da, este vorba despre Doru Biris, care ar fi cerut informatii de la politistii de frontiera despre existenta unui consemn la frontiera pe numele liderului MISA.  El a primit o informatie gresita, in sensul ca in consemn la frontiera era dat fostul deputat Gabriel Bivolaru.  Probabil ca in baza acestei informatii, Gregorian Bivolaru a incercat sa iasa fraudulos din tara. Ce a urmat, banuiesc ca stiti deja. – Referindu-ne la procesul de restructurare pe care vamile il suporta tocmai in vederea alinierii la Uniunea Europeana, ce masuri se vor lua in perioada care urmeaza? – O prima masura ar fi ocuparea posturilor vacante si reintroducerea posturilor de sefi de tura, care vor fi numiti in urma unui concurs, prin decizia secretarului de stat.  Aceste concursuri vrem sa le organizam cat mai repede cu putinta, ca sa-i punem pe oameni definitv pe posturi.  Consider ca daca reusim sa cream o stabilitate, randamentul lucratorilor nostri va fi mai mare.  De asemenea, la birourile vamale pe care le avem infiintate, sa incercam sa mutam posturile de la un birou la altul. Pentru ca la punctul RO-LA, la Aeroport si la Zona Libera functionam cu lucratori detasati, vrem sa scapam de aceste detasari si sa mutam posturile definitiv acolo.  Vom intensifica si controalele, atat ale conducerii Directiei, cat si ale sefilor de vama.  Nu vom scapa din vedere nici controlul anti-drog, mai ales ca in 2003 am avut descoperiri destul de mici, pentru ca acestea se bazeaza, in mare parte pe informatii.  Oricum, activitatea noastra este buna, incercam sa ne perfectionam, sa schimbam in primul rand mentalitatea lucratorului vamal, care trebuie sa se adapteze noilor practici europene. Aceasta nu este o munca usoara, dar speram sa o scoatem la capat. Sorina Ambrus - Adevarul

• Religia, caracteristica de baza a sarbilor

Sarbii din Arad au luptat intotdeauna pentru pastrarea identitatii nationale si religioase, rezistand presiunilor bisericii catolice. O cotitura in viata sarbilor de pe Valea Muresului s-a petrecut in anul 1927, odata cu intemeierea regatului Serbiei si in anul 1219, cand biserica ortodoxa sarba a devenit autocefala.  De la acea data, sarbii din Campia Panonica si din Peninsula Balcanica s-au aflat sub protectia bisericii Sfantul Sava. Biserica ortodoxa sarba a pastrat traditiile de Pasti Biserica Ortodoxa Sarba din Arad, construita de Tekelia in 1702 si inchinata Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, reprezinta o valoare deosebita pentru aceasta minoritate, avand unul dintre cele mai importante roluri in pastrarea traditiilor.  Potrivit parintelui Stefan Raici, aproximativ 150 de credinciosi sunt asteptati de Pasti sa treaca pragul lacasului de cult. "Noi suntem de toti mai putin de 400. Multi sarbi sunt batrani si bolnavi, dar chiar si asa, vin consecvent la biserica". De-a lungul timpului, biserica a suferit modificari. In anul 1790 i se adauga turnul baroc.  In 1822, Sava Tekelia a acoperit cu tabla de cupru turnul de doi stanjeni, a pus deasupra lui un glob rusesc si crucea ruseasca din cupru, pe care le-a aurit.  Lucrarile de pictura (iconostasul, si alte icoane) au fost executate de Stefan Tenetchi in 1772. In 1845, Nikola Aleksici picteaza bolta bisericii, iar Mihailo Ianici efectueaza sculptura in lemn. Crestinismul a marcat comunitatea sarba de la aparitie Comunitatea sarba a construit in scurt timp dupa sosirea in Arad, mai intai o biserica mica pentru oficierea slujbelor religioase, a cununiilor, a botezurilor, dupa care s-a inceput zidirea uneia de dimensiuni impunatoare pentru vremea aceea, a carei constructie a durat patru ani.  Biserica cu hramul Sfantului Nicolae a fost construita din lemn, asemenea multor biserici ortodoxe din Arad.  Vechea biserica a avut carti de cult tiparite in limba slavona-limba liturgica a bisericilor ortodoxe din acea vreme.  Disparitia acesteia s-ar putea pune in legatura cu incendierea orasului militar de catre curutii lui Sandor Karoly, in vara anului 1707, sau cu devastatorul incendiu din 1718. Oricum, la mijlocul secolului XVIII-lea, biserica cu hramul Sf. Nicolae era doar o amintire. In constiinta sarbilor aradeni insa, avea sa ramana vie inca multa vreme.  In scena realizata de pictorul aradean Nikola Aleksic pe steagul de breasla al agricultorilor sarbi din Arad, din 1851, langa impunatoarea biserica a Sf. Apostoli Petru si Pavel apare si silueta unei mici biserici, care nu este alta decat vechea biserica cu hramul Sf. Nicolae, prima biserica a granicerilor sarbi din Arad, la cumpana secolelor XVII-XVIII. Oul de Pasti, purtator de puteri miraculoase Ouale rosii de Pasti nu pot lipsi de pe masa nici unui bun crestin la aceasta sarbatoare, iar sarbii nu fac nici ei exceptie. Legendele crestine leaga simbolul oualor rosii de patimile lui Isus. Se  spune ca atunci cand Isus a fost batut cu pietre, cand acestea l-au atins, s-au  transformat in oua rosii. Si se mai spune ca Sf. Maria, venind sa-si vada Fiul rastignit, a adus niste oua intr-un cos, care s-au insangerat stand sub cruce. Se povesteste ca, dupa ce Isus a fost rastignit, rabinii farisei au facut un ospat de bucurie. Unul dintre ei ar fi spus:  "Cand va invia cocosul pe care-l mancam si ouale fierte vor deveni rosii, atunci va invia si Isus". Nici nu si-a terminat bine vorbele si ouale s-au si facut rosii, iar cocosul a inceput sa bata din aripi. Rastignirea si invierea reprezinta eterna legatura dintre moarte si viata, asa precum renaste natura in fiecare primavara, cand se reia ciclul vietii.  Oul, el insusi purtator de viata, devine un simbol al regenerarii, al purificarii, al vesniciei. In traditia sarbilor se crede ca ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: ele vindeca boli si protejeaza animalele din gospodarie.  In dimineata primei zile de Pasti, copiii sunt pusi sa se spele pe fata cu apa dintr-un vas in care s-au pus dinainte un ou rosu si un ban de argint, pentru ca astfel, copiii sa fie tot anul sanatosi si rumeni la fata precum oul de Pasti  si curati precum argintul. Masa de Pasti, prilej de reunire a familiilor In prima zi de Pasti exista obiceiul de a se purta haine noi in semn de respect pentru aceasta aleasa sarbatoare, dar si pentru ca ea semnifica primenirea trupului si a sufletului, asa cum se primeneste intreaga natura odata cu primavara. Masa din prima zi de Pasti este un prilej de reunire a familiei, decurgand dupa un adevarat ritual. De pe masa de Pasti nu pot lipsi: ouale rosii, casul de oaie, salata cu ceapa verde si ridichi, drobul si friptura de miel, pasca umpluta cu branza sau  smantana si mai nou, cu ciocolata. Ierarhie la ciocnitul oualelor Pentru comunitatea sarba religia ortodoxa este strans legata de traditiile pastrate din mosi stramosi. Daca in ceea ce priveste Craciunul, sarbii au cateva obiceiuri specifice, de Pasti, acestia sarbatoresc in familie, la fel ca orice alt roman.  Comunitatea sarba imbina prezenta la biserica, pentru a lua prescura, cu masa in familie, unde se servesc preparate bazate pe sunca fiarta si nelipsitele oua rosii. Odinioara, ouale de Pasti erau vopsite in culori vegetale, dar astazi, sarbii, la fel ca si romanii, folosesc mai mult vopselele chimice. Totusi, cei care mai pastreaza traditia, folosesc pentru culoarea rosie cojile de ceapa uscata, iar pentru culoarea galbena cozile de ceapa verde. Ouale se ciocnesc la masa de Pasti (in toate cele trei zile ale sarbatorii) dupa un anumit ritual : persoana mai in varsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mana de un comesean, in timp ce rosteste cunoscuta formula "Hristos a Inviat !", la care se raspunde cu: "Adevarat a Inviat !" Observator Plus

• Din iunie vor aparea 76 de vile pe drumul Zadareniului

Dupa mai multe amanari, acum cateva zile s-a facut extragerea amplasamentelor pentru primii 76 de tineri care se vor pricopsi cu cate o parcela de teren de 375 de metri patrati, teren amplasat pe drumul Zadareniului.  Aceste terenuri au fost atribuite tinerilor pentru a-si construi case.  Ca la orice "loterie" care se respecta, reprezentantii serviciului de specialitate au facut biletele cu toate parcelele disponibile, impartite pe trei strazi, si pentru a nu se intra in gura carcotasiior locali au rugat ziaristii sa extraga biletul pentru fiecare solicitant. Cele 76 de persoane vor prirni efectiv terenul doar dupa ce alesii locaii, intr-o sedinta filger, isi vor da girul pentru fiecare in parte prin ridicare de mana. Pana in prezent au fost depuse la 275 de cereri pentru atribuirea de teren de constructie.  Dorim sa amintim celor care indeplinesc conditiile ca nu exista termen limita pentru depunerea de cerere. Lista ramanand deschisa in continuare. Potrivit legislatiei in vigoare, toate solicitarile trebuiesc onorate, conditia primordiala fiind ca solicitantul sa aiba domiciliul stabil in Arad.  Dupa atribuirea gratuita a terenului, posesorul are obligatia sa inceapa constrairea casei. Termenul de finalizare a lucrarilor este de un an de zile. Primaria are obligatia sa introduca toate utilitatile, in aceste conditii, cei 76 de norocosi vor putea incepe lucrarile din luna iunie. Pentru acei tineri care corespund cerintelor si nu au posibilitatea de a se prezenta personal la primarie, cererile se pot depune si prin fax. R. Vancea - Buletinul de Arad

• Festivalul Festivalurilor Teatrului Francofon la Arad

Cea de-a IX-a editie a Festivalului Festivalurilor Teatrului Francofon a inceput, ieri, la Teatrul "Ion Slavici" din Arad, in organizarea Asociatiei Amifran. La eveniment participa 15 trupe din 14 tari, Romania fiind reprezentata de trupele "Dramatis Personae" din Baia Mare si "Amifran" din Arad. Reteaua Internationala a Teatrului Licean Francofon s-a constituit in anul 1995, tot atunci facandu-se, printre altele, propunerea organizarii unui festival anual la care sa participe cele mai bune trupe din cele 17 tari membre ale retelei, transmite Rompres.  Amifran a organizat pentru prima oara un Festival al Festivalurilor, la Arad, in anul 1997, urmatorul fiind programat in anul 2007.  Editia din acest an a festivalului ar fi trebuit sa se desfasoare in Turcia, insa organizatorii nu si-au mai asumat responsabilitatea acestui rol, din cauza numeroaselor atentate inregistrate anul trecut in aceasta tara. "La inceputul lui 2004, conducerea retelei ne-a pus intrebarea daca nu am putea organiza noi editia din acest an a Festivalului. Am acceptat si, beneficiind de sprijinul autoritatilor locale si judetene, al Ambasadei Frantei si, nu in ultimul rand al sponsorilor, am reusit ca, in numai trei luni, sa organizam acest Festival", a declarat Florin Didilescu.  Pe langa spectacolele date de elevii-artisti, in cadrul festivalului vor mai fi prezente o serie de manifestari conexe, cum ar fi prezentarea unor spectacole profesioniste in limba franceza, respectiv a unor spectacole in limba materna pe platoul din fata Palatului Administrativ, un concert al trupei "Prezent" in Clubul Frontiera si show Mircea Baniciu.  D.L.M. - Ziua de Vest

• Sunteti groaznici

Campia Turzii – UTA 1 – 0 (1 – 0) Ilie Stan si echipa pe care o pregateste s-au umplut inca o data de penibil.  Daca sambata, la inceperea partidei cu Industria Sirmei, expira termenul dat de antrenor pana la spectacolul ce trebuia oferit in iarba de luptatorii rosii, tot atunci s-a facut tandari si credibilitatea celui care inca nu a demonstrat ca si-a insusit ceva, in caz ca ar fi avut ce, din scoala generalului Iordanescu. UTA a ajuns sa fie o carpa numai buna de folosit pe toate coclaurile ligii secunde, de echipele care au nevoie de puncte.  Aflata in zona retrogradarii dupa clasamentul returului, in care a reusit sa adune cinci puncte din tot atatea jocuri, "Batrana Doamna" a aratat jalnic si pe terenul unei echipe aflata pe pozitie de esalon trei.  Fara a cunoaste seria, potenta financiara si cerebrala a conducatorilor si tehnicienilor de la echipele care lupta pentru promovare, Ilie Stan face declaratii intr-un stil din care risca sa nu mai iasa prea curand.  Jiul a castigat ultimele doua meciuri dupa spectacole a caror corectitudine a fost amendata de cei prezenti la fata locului si are drumul netezit catre prima divizie.  In acest timp, UTA ia gol dintr-un sut-centrare de la 35 de metri, deviat de Mitiu si atentie, pune probleme lui Foro, Mif sau Kiss, pentru ca Apostu a avut curajul sa ameninte poarta spre finalul meciului, cand aradenii aveau si un om in plus pe teren.  Capriciile legate de neintroducerea in echipa a unor jucatori ca Drida, Ciubancan, Radoi sau Albeanu sunt tot atatea motive pentru care antrenorul buzoian va avea pe constiinta ratarea obiectivului sau la Arad.  Ilie Stan a condus, ieri dimineata, primul antrenament al saptamanii, iar apoi, in timpul pranzului luat in oras, s-a plans de nereusitele elevilor sai.  "Nu pot sa centrez si sa inscriu eu in locul lor", a fost auzit antrenorul, care a inceput cantonamentul pentru jocul de miercuri, de la Arad, cu Gaz Metan Medias. In lotul aradenilor s-a intors "rebelul" Orlando, primit cu bratele deschise, din lipsa de efectiv. Inspiratul Boruga Gigi Boruga este un infocat jucator de pariuri fotbalistice si suporter al echipei UTA.  Asta nu l-a impiedicat sa parieze 500.000 de lei pe infrangerea aradenilor la Campia Turzii.  Vechi simpatizant al echipei lui Piturca, Boruga a mizat si pe victoria ros-albastrilor la Timisoara.  Altfel, fostul antrenor al "Batranei Doamne" s-a reprofilat si are ca principala indeletnicire comertul cu fier vechi. Bogdan Cioara - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.