Joi, 15 aprilie 2004

Stirile TVA aici

• Astra Vagoane a pus pe linii prima Sageata Albastra romaneasca

Primul automotor Diesel "Desiro" a iesit ieri de pe portile fabricii Astra Vagoane Calatori si a luat drumul Bucurestiului, dupa o puzderie de oficialitati aradene, la care s-au alaturat si reprezentantii firmei germane Siemens si Traian Panait, secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, au putut vedea trenul in toate detaliile sale.  In fapt, ieri, in incinta fabricii aradene, a avut loc receptia finala si preluarea pentru exploatare a primului automotor fabricat in Romania in cadrul contractului derulat intre SNTFC CFR Calatori si firma SIEMENS pentru realizarea "Programului National de dotare a CFR Calatori S.A. cu rame automotor", contract care presupune asamblarea la Arad a 63 de trenuri tip Sageata Albastra, din cele 120 de automotoare prevazute in acord. Mai toti cei care au luat cuvantul - de la vicepresedintele diviziei Transporturi a firmei Siemens, Lothar Diel, la secretarul de stat Traian Panait sau primarul Dorel Popa si chiar la presedintele fabricii aradene, Valer Blidar - au insistat pe faptul ca evenimentul reprezinta un succes pentru aradeni si o demonstrate ca productia de automotoare Diesel la Arad "constituie o realizare dintre cele mai mari ale industriei romanesti, care se dovedeste astfel capabila sa produca la standardele Siemens". Primul tren scos pe piata ieri face parte din lotul de trei bucati ce vor fi livrate esalonat, cu frecventa de unul pe luna.  Directorul fabricii, Valer Blidar, sustine ca la urmatoarele loturi gradul de integrare in Romania va creste substantial, un numar de 10 uzine romanesti aflandu-se in proces de evaluare tehnica in vederea omologarii de subansamble ce vor fi livrate pentru montaj fabricii aradene. Una dintre putinele nemultumiri legate de prima Sageata Albastra asamblata in Romania, cea care a vizat confortul oferit de scaune, va fi si ea eliminata.  Pentru a corespunde pe deplin solicitarilor clientilor, in viitorul apropiat trenurile aradene vor fi echipate cu fotolii moderne, de tipul celor montate in Intercity-urile modernizate, fotolii care vor fi fabricate la Astra.  In plus, se va putea introduce si un serviciu de catering, in timp ce confortul calatorilor va fi asigurat prin climatizare la toate locurile din tren, scaune ergonomice, geamuri cu vedere panoramica, izolatie fonica deosebita, usi de acces spatioase, cu inchidere automata, facilitati pentru persoane cu dizabilitati locomotorii (WC special amenajat, o inaltime corespunzatoare a podelei automotorului in zona de urcare, spatiul multifunctional prevazut cu curele de prindere a scaunelor cu rotile etc). Viitorul fabricii aradene pare a fi si el pe deplin asigurat, in conditiile in care Valer Blidar sustine ca dupa finalizarea primei comenzi de 63 de automotoare (cu doua vagoane), Astra va purcede la fabricarea altor 104 trenuri, de aceasta data cu trei vagoane, o productie ce va fi in totalitate romaneasca.  Ar mai fi de mentionat faptul ca Astra s-a intrecut pe sine atunci cand a venit vorba de predarea primului tren, in conditiile in care termenul de 30 aprilie a fost devansat cu 2 saptamani.  Adriana Barbu - Agenda zilei

• Tribunalul decide astazi soarta Combinatului Chimic

Astazi, Tribunalul Arad urmeaza sa se pronunte in procesul legat de evacuarea SC Siatra Prod SRL din Combinatul Chimic Arad, ceruta de catre firma RTI din Bucuresti, proprietara partii din combinat intitulata "Fabrici de ingrasaminte si utilitati". Desi la termenul de 8 aprilie, la care s-a judecat evacuarea, firma din Targu Jiu, SC Siatra Prod, nu s-a prezentat cu aparator, cerand amanarea cauzei, instanta nu a mai dispus amanare, cerand doar "concluzii scrise" din partea paratilor.  Tot in aceste zile s-a judecat si problema celor 10 kg de aur pe care firma Siatra le-a predat patroanei firmei bucurestene, Elena Radu, in numele datoriilor pe care Siatra le avea fata de RTI. Iata ce ne-a transmis Elena Radu, manager RTI Bucuresti, referitor la aceasta problema:  "Joi asteptam pronuntarea.  Nici o sentinta eronata nu ne mai surprinde. De patru ani de cand ne tin in procese, un procent nu prea mare de sentinte nu ne-au dezamagit. In anul 2003 Siatra ne-a inventat si intentat 98 de procese. Politia, executorii judecatoresti, mai nou si reprezentanti ai instantelor de judecata ne propun rezolvarea pe cale amiabila. Ce inseamna amiabila? Sa se dea castig de cauza infractorilor?" Cele 10 kg de aur au fost depuse ca gaj In privinta aurului pe care Ninel Potarca, reprezentant Siatra le-a dat Elenei Radu, patron firma RTI, managerul bucurestean se explica:  "In 15.03.2003, dupa esuarea punerii noastre in posesie, dupa tergiversare, stres, hartuiala de 8 ore, executorul judecatoresc a insistat pentru  rezolvarea amiabila a problemei: 1. Siatra sa depuna GAJ 10 kg de aur; 2. Sa plateasca timp de sase luni cca. 60 miliarde lei. Intelegerea a cazut dupa 4 zile, pentru ca Potarca Ninel nu a primit procura de la administratorul SIATRA sa semneze protocolul privind esalonarea platilor, dupa care RTI sa-i vanda activul Archim. Timp de 4 ani Siatra a sustras si a vandut ilegal deseuri si piese valorand peste 250 miliarde lei".  Ceea ce este, intr-adevar, surprinzator, a fost motivatia de pana acum a amanarii evacuarii firmei din TG. Jiu : "prin aceasta evacuare s-ar produce prejudicii grave societatii Siatra, aceasta fiind pusa in imposibilitatea intretinerii si conservarii utilajelor". Dar ce conservare si intetinere, cand combinatul la ora actuala este aproape prabusit la pamant?!  "RTI a fotografiat incinta combinatului: ruine! Pana si ramele geamurilor au fost devalizate" – se mentioneaza in fax. Pana una alta, Siatra considera ca cele 10 kg de aur au reprezentat suma cu care s-a cumparat combinatul de la RTI (desi partea adversa neaga ca ar exista vreun contract de vanzare-cumparare), metalul pretios valorand in conceptia firmei opt milioane dolari. RTI spune ca aurul este deja un gaj pierdut, valoarea lui reala fiind de 4 miliarde lei. "Asteptam linistiti evacuarea lor" – conchide Elena Radu.  Astazi, deci, Tribunalul Arad va decide daca Siatra va mai sta sau nu pe teritoriul Archim. Felicia R.Gheorghe - Observator

• In urma acuzarii de coruptie: Politistii de frontiera de la Turnu - scosi din trafic

In urma cu aproximativ doua saptamani, relatam despre cazul politistilor de frontiera de la Turnu, aflati in serviciu in noaptea de vineri spre sambata, prinsi cu mata-n sac de catre o echipa de control a Inspectoratului General al Politiei de Frontiera.  Verificarile inopinate au scos la iveala peste 4.000 de euro, 50 de dolari, 6.000 de forinti, tigari si cafea ascunse in biroul sefului de tura, bunuri care au fost considerate foloase necuvenite solicitate si primite de la participantii la trafic.  La fata locului, a venit si Parchetul National Anti-Coruptie care continua cercetarile. La nivel de inspectorat s-a luat masura scoaterii din trafic a lucratorilor implicati, cel putin pana la finalizarea cercetarilor.  Trei dintre ei se afla in concediu medical, iar alti trei au fost inlocuiti cu cadre de la Punctul de Trecere a Frontierei Nadlac. "Asteptam, in continuare rezultatul anchetei in derulare la Parchetul National Anticoruptie, in urma caruia se va stabili vinovatia fiecaruia in parte. Noi nu ne putem pronunta daca toti cei aflati pe tura din acea noapte au participat la luarea de mita, dar, deocamdata am luat masurile necesare, de scoatere a lor din trafic. In momentul in care PNA-ul le va stabili vinovatia, ei vor raspunde pentru faptele lor in spiritul legii", a declarat Viorel Nemes, inspector sef al Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera Arad. De altfel, controalele de acest gen vor continua si pe viitor, reprezentantii Inspectoratului General al Politiei de Frontiera declarand ca nu vor accepta astfel de lucratori printre angajati, care nu fac, in nici un caz, cinste institutiei. Sorina Ambrus - Adevarul

• Culmea tranzitiei la Lipova. Apa, un lux

Apa, in variatele ei forme sub care o gasim in peisajul geografic, a jucat si joaca un rol important in viata omului si a mediului.  Nu intamplator, primele asezari omenesti s-au dezvoltat in jurul unor cursuri de apa.  Lipova, la randul ei, in dezvoltarea sa istorica, a exploatat aceste oportunitati create de cursul Muresului, cat si de bazinul hidrogeografic existent. Astfel, Lipova devine cel mai important port comercial, cu numeroase antrepozite prin care se aproviziona Imperiul Austro-Ungar cu sare, lemne si alte materiale aduse pe Mures cu plutele.  Ulterior, Lipova va exporta catre Imperiu si apa minerala, ca principal furnizor, cat si alte materiale precum piatra bazaltica si nisipul din albia Muresului.  Lasand istoria la o parte - cu care dealtfel am putem decat sa ne mandrim - si revenind la problemele actuale ale unitatii administrativ teritoriale Lipova, constatam cel putin un paradox, si anume un oras - situat in vecinatatea unui curs de apa si pe o bogata rezerva de ape freatice si de adancime - care nu poate sa asigure cetatenilor sai un minim necesar de conditii civilizate de viata.  Afirmam acest lucru tinand seama de gospodariile ale caror surse proprii de apa au secat ca urmare a secetei prelungite din ultimii ani si care nu sunt racordate la reteaua publica si gandindu-ne la locatarii etajelor superioare ale blocurilor, la care apa nu ajunge in mod constant. Neglijenja sau incompetenta? Nu dorim sa acuzam pe cineva direct, dar credem ca cetatenii s-au lamurit in toti acesti ani post-revolutionari, cu precadere in ultimii, de veridicitatea proverbelor romanesti care spun ca "omul sfinteste locul" si "pestele de la cap se impute". Atunci cand, in 1997, serviciile de gospodarie comunala s-au transformat in SC "Urbisserv" SA, toata lumea a fost convinsa ca s-a facut un lucru bun, in folosul cetateanului, dar derularea ulterioara a colaborarii dintre societate si, in special, executivul orasului a lasat mult de dorit. Acuzele recipoce au macinat aceasta colaborare, ele evoluand si in planul relatiei cu Consiliul Local Lipova.  Totusi, la initiativa consilierilor PSD si cu sprijinul majoritatii celorlalti consilieri, s-a reusit alocarea sumei de aproximativ 800 de milioane de lei din bugetul anului 2002 pentru extinderea retelei de distributie a apei in Radna, de fapt singura investitie adevarata in toti acesti ani postrevolutionari facuta din resurse proprii.  Investitia este insuficienta, dar a demonstrat macar ca atunci cand se intelege o necesitate si se doreste rezolvarea ei, chiar daca banii sunt putini, exista solutii.  Este meritul consilierilor locali, care au inteles ordinea prioritatilor si au redirijat aceasta suma de la reparatia cresei de copii si transformarea ei in clase de liceu, care se dorea o initiativa a primarului, catre o destinatie mai mult decat necesara. Un miliard de lei, multe destinatii Pentru anul 2003, consilierii locali au aprobat alocarea sumei de un miliard de lei pentru investitii in reteaua de distributie si in uzina de apa, dar suma a capatat ulterior alta destinatie. Problemele au trenat, ba chiar s-au acutizat, in sensul ca magistralele se fisureaza cu o frecventa de 2-3 ori intr-o luna din cauza vechimii.  Acest rise de poluare coroborat cu riscul poluarii puturilor, care toate sunt de suprafata, determina o clorurare mai intensa, fapt care poate afecta in timp sanatatea, iar cele 860 de milioane de lei alocate pentru anul 2004 cu siguranta nu vor fi suficiente.  Daca nu vor capata "o alta destinatie".  Iata, deci, cum un oras care ar fi putut fi o "gradina a edenului" s-a transformat - incet, incet - intr-un iad pentru o mare parte a cetatenilor, oras de care fug toti investitorii, si aceasta datorita celor neintelepti. B.R. - Gazeta de Lipova

• Autoritatile au lasat de izbeliste Muzeul din Zabrani

Casa memoriala Adam Muller Guttenbrunn din Zabrani este un important punct de reper pentru etnicii germani, care an de an in fiecare vara, vin in vizita aici, spre a vizita locurile natale ale marelui scriitor.  "Majoritatea vizitatorilor sunt domiciliati acum in Germania, Danemarca, Ucraina, Iugoslavia si Austria, fiind vorba de elevi, studenti, intelectuali, pensionari chiar. Vizitatorii din tara sunt foarte putini. Vin mai ales copiii de la Liceul german sau de la forumul german", a declarat Maria Madosa, educatoare la gradinita din Zabrani si totodata custode voluntar al muzeului. Problema este insa ca, desi Casa memoriala apartine de Muzeul Judetean, diriguitorii acestei institutii nu asigura sursele de bani necesare pentru buna functionare a muzeului de la Zabrani.  La un moment dat se vorbea despre angajarea cu jumatate de norma a unui custode care sa intampine vizitatorii (n.r. - in conditiile in care nu a fost creeat nici macar un post de custode cu jumatate de norma nu mai trebuie sa mire pe nimeni ca muzeul este inchis, cu exceptia situatiei in care sunt asteptati vizitatori), dar se pare ca au fost niste simple promisiuni, cum au fost si cele referitoare la amplasarea unor panouri publicitare inscriptionate in limbile romana, germana si engleza care sa faca cunoscut turistilor drumul spre Casa Memoriala Adam Muller Guttenbrunn.  "Este cunoscut obiceiul excursionistilor de a cumpara diverse suveniruri, dar aici, momentan nu avem ce sa le oferim. Bine ar fi sa se deschida un magazin de specialitate. Pana si intrarea in muzeu este gratuita. S-ar putea ca cineva de la Primarie sa incaseze o anumita taxa. Probabil ca nu va fi o activitate rentabila, vizitatorii venind doar pe timp de vara, dar ar fi bine pentru imaginea comunei sichiar a tarii", sustine Maria Madosa.  Educatoarea spera ca toamna aceasta, cand Zabranii va fi vizitat de o delegatie din Furth, localitate germana cu care este infratit, se va obtine sprijin financiar pentru remedierea problemelor.  In acest sens se pare ca va interveni si Asociatia Svabilor Banateni, condusa de Bernardt Krastl.  De asemenea, autoritatile locale au promis ca anul acesta se va aloca suma de 300 de milioane de lei din fondul de rulment in scopul refacerii fatadei cladirii in care functioneaza muzeul. In ziua de azi, cand "faima" Romaniei in lume este dusa de tigani, de hoti si de copiii orfani dati aiurea spre adoptie este pacat ca autoritatile judetene si locale nu acorda suficienta atentie Casei Memoriale Adam Muller Guttenbrunn.  Este vorba totusi de un punct de reper pe harta culturala a judetului nostru, care ar putea contribui la imbunatatirea imaginii tarii noastre in lume. Lucian Serban - Ziarul Transilvania

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.