Patruzeci
de miliarde de lei. Atat a alocat ieri Guvernul
Romaniei pentru repornirea fabricii de seringi
din Arad.
Gestul este deosebit: executivul recunoaste, practic,
ca intreprinderea a falimentat din vina statului,
si face aceasta reparatie – tarzie, dar morala si
necesara – intr-un moment in care foarte putina lume
mai credea in relansarea societatii.
Povestea insa nu se opreste aici. Urmatorul pas firesc
va fi despagubirea celor doua mii de actionari care
isi investisera banii in fabrica, dar i-au pierdut,
din lipsa unui cadru legislativ atent cu aceasta investitie
importanta a industriei medicale romane.
Fabrica de seringi de la Arad a pornit ca o mare speranta
nationala, cu perspective de export.
S-a vorbit chiar despre crearea unui complex pentru
fabricarea instrumentelor medicale in orasul nostru,
care sa fi inglobat si Sanevitul.
Putina lume stie ca deasupra intreprinderii exista
mediu controlat – aerul este purificat si are temperatura
constanta, pentru ca asta este una dintre cerintele
procesului de productie in bransa.
Statul roman a varsat o suma importanta de bani in
uzina, iar actionari privati, persoane fizice sau
juridice, au contribuit la cresterea capitalului si
pornirea utilajelor.
Investitia insa nu a fost protejata; desi furnizorul
livra ace spitalelor din tara, acestea nu plateau,
invocand problemele financiare.
Fabrica a intrat in incapacitate de plata la propriii
sai furnizori de servicii si materie prima, i s-au
calculat penalizari, si-a trimis muncitorii in somaj
si s-a inchis; a sucombat odata cu sistemul sanitar,
prea subred pentru o tranzitie atat de lunga.
Sanevit este, daca vreti, un exemplu concret de cat
a fost de pagubos sa faci afaceri cu statul roman,
care in loc sa isi incurajeze partenerii, i-a furat
grosolan si i-a dus la dezastru.
Abandonata si falita, a ajuns, de la realizarea seringilor,
la montarea de cadouri surpriza pentru ouale de ciocolata
si exportarea capacelor de ruj; potentialul societatii
nu a fost exploatat, fiindca probabil nimeni de la
Bucuresti nu a fost cointeresat sa incurajeze industria
aradeana.
Cred ca Sanevit, desi considerata o mica perla, a
cazut fiindca nu a uns ministri si secretari de stat,
incercand sa intre onest in afaceri; s-a amestecat
printre porci si a fost mancata de ei.
Anuntul privind transferul banilor si repornirea productiei
vine in momentul delicat dinaintea alegerilor, speculat
abil de autoritatile locale: la insistenta primarului
Popa, ministrul Ilie Sarbu a ridicat in Guvern problema
fabricii, care dincolo de glorie pentru municipalitate
aduce, in primul (si cel mai important) rand, inca
niste sute de locuri de munca pentru aradeni, bine
remunerate, in conditii occidentale.
Iata cum poate fi intoarsa campania electorala in
interesul oamenilor si, in acelasi timp, iata care
este rolul edililor locali: acela de a profita de
orice moment pentru a contribui la dezvoltarea comunitatii
pe care o conduc, chiar daca teoretic exista perspectiva
ca peste cateva zile sa predea stafeta unei alte administratii.
Sanevit se trezeste din moartea clinica, in mare masura
datorita insistentei cu care cei din jurul sau au
incercat sa o reanimeze timp de cativa ani, chiar
si atunci cand scepticii o vedeau deja vanduta la
fier vechi.
Cu nou-nascutul in brate, conducerea societatii va
trebui sa fie de aceasta data mai atenta la detalii,
ca fabrica sa nu ajunga iar pe masa de autopsie; va
trebui sa insiste pe faptul ca functionarea uzinei
este in egala masura un test de maturitate si pentru
sistemul sanitar autohton, care poate dovedi acum
daca isi stie proteja si promova valorile.
Andrei
Ando - Observator
Moldoveanul
care a scapat de sub nasul politistilor de frontiera a fost
prins
Duminica
seara, Andrei Buga, cetatean al Republicii Moldova,
a evadat din sediul Politiei de Frontiera Nadlac,
dupa ce a fost predat de catre autoritatile maghiare,
in vederea escortarii si predarii autoritatilor din
Republica Moldova, in baza acordului de readmisie.
Imediat dupa ce a evadat, Andrei s-a ascuns in stufarisul
de pe malul Muresului unde a stat mai bine de douazeci
de ore.
La un moment dat a vrut sa dea un telefon familiei
sale.
Deplasandu-se la o cabina telefonica din orasul Nadlac,
moldoveanul a vazut masina politistilor de frontiera
care patrula in zona.
Andrei s-a speriat si a rupt-o la fuga. El a reusit
sa ajunga pana in piata din oras unde a fost prins
de catre politisti.
Duminica seara, Andrei Buga a fugit din incinta cladirii
in momentul in care singurul politist care il supraveghea
a intrat intr-un birou pentru a completa actele de
extradare. "Imediat s-a format o echipa din politisti
de frontiera care zi si noapte l-au cautat pe cetateanul
moldovean. Acesta, practic nu a savarsit nici o infractiune
pe teritoriul tarii noastre. Andrei Buga a fost extradat
de autoritatile maghiare dupa ce a executat in Ungaria
opt luni de inchisoare pentru ca a descoperit cu un
pasaport romanesc falsificat. Acum, urmeaza ca acesta
sa fie escortat in Republica Moldova", a
declarat Ion Mares, purtator de cuvant al Inspectoratului
Judetean de Politie de Frontiera Arad.
Motivul pentru care moldoveanul, in varsta de 36 de
ani a recurs la aceasta modalitate a fost dorinta
de a ajunge, din nou in spatiul Schengen pentru a
lucra la "negru", motivul este unul
simplu si cat se poate de comun pentru cetatenii Republicii
Moldova, lipsa banilor pentru intretinerea familiilor.
El a mai declarat ca va incerca din nou sa ajunga
in Uniunea Europeana pentru a-si ajuta familia.
Monica
I. Gaicean - Agenda zilei
"Si
nemtii au ceva de invatat de la romani"
Afirma
Susanne Kastner, vicepresedinte al Parlamentului German Susanne
Kastner este vicepresedinte al Parlamentului German
din 2002, dar a fost deputat inca din 1989, reprezentandu-i
pe social-democrati. Are 57 de ani, iar, de meserie,
este profesor de religie. Are trei copii - doi baieti
si o fata - si cinci nepoti. Fiica sa este casatorita
cu un roman din Medias.
A venit pentru prima data in Romania in1990, cu ajutoare
pentru copiii din Casa de copii de la Lipova.
In 1992, la Berlin, a pus bazele Fundatiei "Rumaenien
Soforthilfe" devenind si presedinta
acestei organizatii.
Din aceasta postura, a sprijinit, de-a lungul timpului,
copiii institutionalizati din Lipova, convingandu-i
si pe alti nemti sa faca acelasi lucru.
Sambata, s-a aflat la Lipova pentru a inaugura oficial
"Casa Prietenia" (casa de copii de
tip familial) - prima investitie serioasa a Fundatiei
in Romania. - Ati "coborat" din Parlamentul German
intr-o casa de copii din Lipova. De ce? - Nu am coborat. Nu privesc acest lucru ca pe
o coborare. Desigur, activitatea parlamentara si casa
de copii sunt doua lucruri diferite. Insa Parlamentul
German intermediaza si ajuta prietenia intre popoare
- intre poporul roman si poporul german -, iar aceasta
casa de copii are acelasi scop, acela de a intermedia
prietenia intre cele doua popoare. - Cum apreciati felul in care Guvernul roman are
grija de copiii institutionalizati? - Eu cred ca Guvernul este pe drumul cel bun.
S-au facut foarte multi pasi importanti in aceasta
directie si inca se fac. Este, desigur, la latitudinea
autoritatilor regionale, apoi a directiilor judetene
pentru protectia copilului sa fie creative, sa se
implice, sa se angajeze...
Sunt diferente insa, pentru ca nu toate directiile
functioneaza la fel de bine ca cea din Arad. Mi-as
dori, poate, sa fie un acces mai direct la Guvern,
sa existe un minister pentru protectia copilului,
si nu doar un secretariat de stat aflat in subordinea
primului ministru, cum este acum.
Ar fi un lucru pozitiv sa existe un asemenea minister,
dar asta este decizia Guvernului, si nu a mea. - Ce parere aveti despre adoptiile internationale? - Ar trebui ca legea privitoare la adoptiile internationale
sa apara cat se poate de repede. - Dar dvs. sunteti pentru, sau impotriva adoptarii
unor copii romani in strainatate? - Nu putem fi impotriva unor adoptii intr-o Europa
unita. Este important insa sa existe un control foarte
strict, sa fie o lege foarte buna care sa preintampine
traficul cu copii, sa preintampine posibilitatea ca
acesti copii sa ajunga pe maini gresite. - Care credeti ca sunt cele mai mari trei diferente
intre Romania si Germania? - Populatia din Germania este foarte depresiva,
in timp ce populatia din Romania se gandeste foarte
pozitiv la viitor. In al doilea rand, din punct de
vedere economic, Germaniei ii merge putin mai bine
decat Romaniei. Si, in al treilea rand, Romania a
trecut din monarhie in dictatura si, dupa o lunga
perioada de timp, a intrat in democratie, iar din
acest motiv Romania nu are o asa de indelungata traditie
democratica, nu are o democratie creata pe fundamente
puternice, precum are Germania. - Care ar fi "punctele comune" ale celor
doua tari? - Contactele intre cele doua popoare se intensifica
foarte puternic si in ambele tari se vorbeste foarte
bine limba germana. - Eu am crescut intr-un sat cu populatie majoritar
germana si pot spune ca am invatat foarte multe de
la nemti. Credeti ca nemtii au ceva de invatat de
la romani? - Asa cum am mai spus, ceea ce putem invata cu
certitudine de la romani este ca, atunci cand avem
probleme - economice sau de alta natura -, noi, nemtii,
sa nu cadem in depresie, ci sa ne suflecam manecile
si sa incercam sa facem ceva sa iesim din aceasta
stare, nu numai sa stam si sa ne plangem ca avem o
problema. - Cat este de diferita Romania vazuta prin ochii
celui care traieste - fie si doar cateva zile - aici,
fata de Romania prezentata de mass-media internationale? - Este o diferenta foarte mare. Eu, de fiecare
data cand vin aici, vad mici pasi inainte care se
fac, pasi imbucuratori, care semnifica o imbunatatire
a situatiei. In mediile vestice, in special in mediile
germane, Romania este prezentata inca destul de negativ.
Este un aspect la care mai trebuie lucrat foarte mult,
iar jurnalistii germani trebuie convinsi sa patrunda
mai adanc in problematica si in mentalitatea tarii
dumneavoastra si sa nu scrie doar ceva superficial
despre Romania.
Diana
Dutu - Adevarul
Mobila
in flacari
O
hala a unei fabrici de componente de mobilier din
cartierul aradean Sanicolaul Mic a fost, ieri cuprinsa,
de un incendiu devastator.
Niste muncitori au sudat pe acoperisul halei, dar
nu au observat ca in interior au cazut mai multe scantei
provocate de echipamentul lor.
Mobilierul si buretele pentru tapiterie aflate in
hala s-au aprins foarte repede, provocand un incendiu
puternic.
Primele masuri de stingere a focului au esuat astfel,
incat s-a luat decizia evacuarii rapide a personalului.
Coloana groasa de fum negru a putut fi zarita de la
cativa kilometri de Arad. Interventia pompierilor
aradeni a fost dificila, pentru ca hidrantii din zona
nu au putut asigura apa necesara stingerii focului.
Politia a deplasat mai multe echipaje la fata locului,
interzicand accesul autovehiculelor.
In cele din urma, incendiul a fost lichidat, iar oamenii
din zona nu au fost evacuati, asa cum se preconiza
la un moment dat.
Sorin
Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
De
la 1 iulie cresc preturile la gaze, bauturi alcoolice si
tigari
Luna
viitoare ne va aduce un nou val de scumpiri. S-au
anuntat deja majorari ale preturilor la gazele naturale,
bauturi alcoolice si tigari.
Scumpirile sunt determinate de intelegerile cu Fondul
Monetar International, dar si de cresterea accizelor.
Pretul de referinta al gazelor naturale va creste,
dupa 1 iulie, cu 5 procente.
Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul
Gazelor Naturale a anuntat ca aceasta majorare a fost
prevazuta in intelegerea cu Fondul Monetar International.
Un alt motiv este insa si obligatia tarii noastre
de a se alinia la politica de preturi din Uniunea
Europeana.
Deocamdata nu s-a luat nici o decizie in ceea ce priveste
pretul energiei electrice, unde eventualele majorari
sunt determinate de diferente de curs leu - euro.
In ceea ce priveste bauturile spirtoase, patronatul
in domeniu estimeaza o scumpire de 45 pana la 60 de
procente, in functie de taria bauturilor.
In cazul alcoolului, majorarea este provocata de cresterea
accizelor, care trebui sa ajunga la nivelul practicat
in Europa.