Fundatia
Romano- Germana Oamenii invata sa castige altfel o paine
Cei
din puscarie bat tastatura calculatorului Dupa
Revolutie, in vocabularul curent au aparut cuvinte
noi, neutilizate pana in 1989.
Printre acestea doar cateva: somaj, reduceri, cu teribile
implicatii in randurile oamenilor, care de atunci
au fost nevoiti sa infrunte o noua presiune, grija
zilei de maine.
In cascada, termenii amintiti mai sus au adus un alt
grup de cuvinte: reconversie profesionala, plati compensatorii.
Cuvinte care in cele mai multe situatii au ramas doar
la nivel de concept teoretic.
Nu in toate cazurile, desigur. Insa exemplele negative
predomina. Din pacate.
Totusi, exista situatii in care se si face ceva pentru
un om care a ramas fara un loc de munca sau, care
pur si simplu mai vrea sa invete o meserie.
Fundatia Romano-Germana din Vladimirescu
ofera o sansa celor amintiti anterior. Totul a inceput
cu peste un deceniu in urma cu invatarea meseriei
de tamplar, pentru "proaspetii" someri.
Multi dintre absolventi, mai ales cei din primele
promotii, au ajuns sa traiasca pe propriile picioare,
deschizandu-si o mica afacere. Bineinteles, in domeniul
prelucrarii lemnului.
Cu trecerea anilor, F. R. G. s-a orientat si spre
alte meserii, solicitate pe piata fortei de munca
din judetul Arad.
Dotarile, specialistii care predau implica niste cheltuieli.
"Principala noastra sursa de finantare este
asigurata de catre Agentia Judeteana de Ocupare a
Fortei de Munca Arad, diferenta fiind acoperita din
surse proprii", spune ing. Adrian David,
directorul F. R. G. Vladimirescu.
Mentionam ca somerii beneficiaza de gratuitatea cursurilor,
costurile acestora fiind acoperite de catre AJOFM
Arad.
Pentru buna functionare a activitatilor curente, restul
resurselor financiare sunt atrase din taxe de scolarizare,
cantina si cazare, dar si din prestatii catre terti.
Acestea sunt: uscarea materialului lemnos si ascutirea
sculelor.
In ultimii ani, Fundatia a castigat o serie de proiecte
finatate din programe Phare si ale Bancii Mondiale,
dar si din alte surse. Un asemenea exemplu este si
un curs de confectionere pentru 15 tinere provenite
din case de copii si care urmau sa fie scoase din
acele centre, datorita varstei.
Cursul, cazarea si masa tinerelor a fost finantat
de landul germen Baden- Wűrtenberg. "Acum
suntem la a treia serie de fete care provin din acest
mediu", adauga directorul David.
Pe langa cursurile devenite traditionale de tamplar
universal si tamplar manual, aici doritorii pot invata
si meseriile de: bucatar, ospatar, operator calculatoare,
functionar economic, confectioner imbracaminte, coafura,
pedichiura, mecanic auto, cat si cursuri de limba
germana.
De catva timp, Fundatia asigura unele cursuri si la
Penitenciarul Arad si anume: calculatoare, zidar si
tamplar manual. "La calculatoare e cea mai
mare solicitare. Pana acum avem 80 de absolventi,
dar sunt mereu doritori. Oamenii nostri au lucrat
foarte bine acolo si nu au avut nici o problema",
precizeaza David.
Este o sansa pe care F.R.G. o da acelor oameni, in
contextul in care se tot bate moneda pe tema resocializarii
celor inchisi, insa doar la... conferinte.
Pentru viitor, Fundatia doreste diversificarea activitatii
si imbunatatirea dotarii tehnice. "Este o
preocupare zilnica, insa trebuie gasite cele mai bune
formule, desigur orientate spre cerintele pietei fortei
de munca", conchide directorul Adrian David.
G.
Constantinescu - Adevarul
Schimb
de informatii pentru combaterea traficului de droguri
In
perioada 17-19 februarie se desfasoara la Nadlac
si Arad, o intalnire la nivel inalt intre reprezentanti
ai autoritatilor vamale ungare romane in scopul coordonarii
actiunilor de lupta impotriva traficului de droguri.
Delegatia romana este condusa de Ion Barac, director
in cadrul Administratiei Nationale a Vamilor, iar
la convorbiri participa si reprezentanti ai Eurocustoms,
institutie a Uniunii Europene. "Actiunea se incadreaza in proiectul regional
Phare CBC de lupta impotriva drogurilor. Ea se inscrie
pe linia intaririi controalelor in punctele de frontiera,
coordonarea masurilor de control in vamile corespondente,
in contextul aderarii la Uniunea Europeana a celor
doua tari", a precizat directorul general
al Directiei Regionale Vamale Arad, Aurel Matiut.
Cu aceasta ocazie vor avea loc dezbateri cu privire
la schimbul bilateral de informatii, de practici,
identificarea si discutarea unor probleme de interes
comun, a metodelor de solutionare a acestora, coordonarea
actiunilor comune ale autoritatilor vamale romane
si maghiare cu scopul prevenirii si combaterii traficului
ilicit de marfuri.
Claudiu
Oprean - Ziarul Transilvania
Politia
pune accent pe educatia rutiera a elevilor
Motivul
principal pentru care politistii vor pune accent pe
educatia rutiera a micilor participanti la trafic
este faptul ca majoritatea evenimentelor rutiere grave
au ca protagonisti pietonii care se angajeaza in traversarea
strazilor prin loc nepermis, si fara sa se asigure.
Un bagaj de cunostinte minim ale elevilor din clasele
I - VIII, este necesar pentru ca oricand pot aparea
evenimente nefericite, in care pot fi implicati cu
sau fara voia lor.
Politistii care au fost prezenti in mai multe scoli
din municipiu i-au invatat pe copii cum sa reactioneze
in cazul in care sunt martorii unui accident rutier
si chiar cum sa acorde primul ajutor.
Aceasta actiune a Politiei Rutiere se desfasoara in
colaborare cu Inspectoratul de Protectie Civila si
Crucea Rosie din Arad.
Un alt element care ii ingrijoreaza pe agentii de
circulatie este numarul mare al celor care aleg sa
apese pedala de acceleratie mai mult decat le permite
limita legala, numai la sfarsitul saptamanii trecute
fiind sanctionati peste trei sute de conducatori auto
care au depasit viteza legala.
Totodata, politistii au insistat pe reinstalarea patrulelor
scolare, care vor actiona in fata fiecarei scoli care
se afla in imediata apropiere a unei artere de circulatie
intens circulata, si se doreste dotarea acestor mici
politisti cu echipament asemanator cu cel al adevaratilor
agenti de circulatie, insa acest lucru va fi posibil
doar in limita disponibilitatilor financiare si a
unor sponsori.
F.
P.- Agenda zilei
Tinerii
se inghesuie sa isi puna pirostriile
La
avizierul Starii Civile din cadrul primariei sunt
afisate toate intentiile de casatorie ale aradeniilor
care vor sa-si puna pirostriile. Potrivit acestora,
aradenii se casatoresc si la 16, si la 58 de ani,
diferentele de varsta fiind uneori si de 25 de ani
intre parteneri. Conform Codului Familiei, publicarea declaratiei
de casatorie este necesara pentru ca orice persoana
care se poate opune la casatorie, daca are cunostinta
de existenta unei piedici legale sau daca alte cerinte
ale legii nu sunt indeplinite, sa o faca.
Opunerea se face in scris cu aratarea dovezilor pe
care se intemeiaza, in termen de 10 zile de la afisarea
intentiei. "La nivelul serviciului nostru
nu am inregistrat cazuri in care cineva sa vina sa
se opuna casatoriei la modul in care se cere, cu dovezi.
Au mai venit parinti, fie ai mirelui, fie ai miresei
care s-au opus casatoriei, insa nu au avut sorti de
izbanda si pana la urma i-am vazut la nunta",
ne-a declarat un ofiter de stare civila.
La inceputul acestei luni, s-a inregistrat o declaratie
de casatorie a unui tanar de 22 de ani din Arad care
va deveni sotul unei fete de 16 ani din Pecica. Fetele
se pot casatori si la 16 ani, cu dispensa de varsta,
in schimb baietii nu se pot insura la aceasta etate,
dar pot recunoaste paternitatea de la 14 ani.
Din cele aproximativ 50 de intentii de casatorie declarate
de la inceputul acestei luni, se observa ca aradenii
se casatoresc cu preponderenta dupa ce au implinit
25 ani, iar diferenta de varsta intre cei doi soti
variaza intre un an si 25 de ani.
Exista si cazuri in care partenera este mai in varsta,
astfel ca un barbat de 33 de ani se va casatori cu
o femeie de 47 de ani.
Sunt si unele aradence care prefera partenerii mai
copti, asa explicandu-se mariajul intre o tanara de
33 de ani si un barbat de 58 sau intre o femeie de
26 de ani si un ginere de 40.
Cel mai tanar cuplu care se va casatori in perioada
urmatoare este reprezentat de o domnisoara de 18 ani
si un domn cu doi ani mai in varsta.
Marinela
Barla - Observator
Maghiarii
au fost invidiosi pe Preparandia aradeana
La
ordinul lui Francisc I, la 9 februarie 1811 se deschide
la Arad Scoala ortodoxa de dascali, numita oficial
"Preparandia vlaha de mesteri si preoti a
Aradului vechi".
Se predau aici religia, psalmii, matematica si geografie,
metodica, istoria Ungariei, limba romana, scrierea
maghiara si nemteasca, citirea, dar, tinerii erau
instruiti si cum sa planteze duzi si sa creasca viermi
de matase.
Primii sai profesori au fost Dimitrie Tichindeal (scriitor
de basme), Iosif Iorgovici si Constantin Diaconovici
Loga.
Directorul institutului a fost in perioada 1821 -
4 noiembrie 1884 (data decesului sau) Alexandru Gavra,
cel care la jubileul de 50 de ani de profesorat a
fost distins cu titlul de cavaler al Ordinului Franz
Iosef.
Potrivit Monografiei Marky, din 1895, judetul Arad
considera ca "Preparandia" este "czelszerutlen"
- fara rost!
In opinia istoricului local Marky Sandor se
aprecia ca din cauza organizarii defectuoase a institutiei
se pot constata ramaneri in urma in privinta "educarii
tineretului de credinta traditionala si a cizelarii
intregului neam".
Ca urmare, in 1832 judetul a solicitat imparatului
deschiderea mai multor preparandii folosindu-se in
acest scop banii manastirilor bogate si fondurile
sarbesti administrate de episcopul din Karlovitz.
S-a obtinut insa numai promisiunea ca imparatul se
va preocupa de predarea limbii maghiare in Arad.
Inspectorul responsabil de predarea maghiarei in judetul
Arad a devenit Gabor Fabian (cel care a avut o tentativa
de scriere a unei monografii locale, traducatorul
Pedagogiei lui Heinsius). Judetul a adoptat modelul
regiunii ungare Nograd si a impus in anii 1840 un
sistem de premiere a dascalilor de alta nationalitate
decat cea maghiara, care predau ungureste.
Absolutismul de dupa 1849 a neglijat insa problema
limbii statale.
Judetul Arad a interpelat Parlamentul in 1876 solicitand
ca in fiecare scoala populara predarea limbii maghiare
sa fie obligatorie.
Inspectorul de specialitate raporta la 9 martie 1883
faptul ca nu mai exista dascal in Arad care sa nu
fie vorbitor de maghiara.
Marea durere a autoritatilor locale era ca in vreme
ce Preparandia aradeana a format aproape trei mii
de invatatori, cadrele didactice unguresti ale judetului
se scoleau in alte regiuni ale imperiului pentru ca
la Arad nu exista o Preparandie ungureasca. La 9 ianuarie
1872 judetul ii cere ministrului Educatiei, Trefort
Agoston, infiintarea unei preparandii de stat in limba
maghiara.
Ministrul dispune la 21 iunie 1873 deschiderea acestei
scoli de formatori, iar la 20 octombrie a aceluiasi
an aceasta este inaugurata.
Ungurii din Arad aveau un prilej de fericire, pentru
ca pe langa preparandie functiona si o unitate de
invatamant unde se aplicau practic cunostintele teoretice
acumulate in institut.
Preparandia romaneasca si cea maghiara erau piloni
principali ai invatamantului aradean.
Din luna mai a anului 1869 statul deschide un inspectorat
scolar imperial, cu ajutorul caruia controleaza mai
lesne invatamantul popular.
Intre 1869-1876 inspector al institutiei este Alexandru
Hofbauer, care in acelasi timp indeplinea si functia
de inspector al regiunii Csongrad.
Dupa moartea sa este investit, pana 1884 Iosif Gajdos.
Trecerea sa in nefiinta il propulseaza in functia
de conducere, ca inspector suplinitor, pe Kerner Peter,
iar din 19 februarie 1885 pana la sfarsitul secolului
inspector este Arpad Varjasy.
La 10 mai 1870 este fondata Asociatia dascalilor aradeni,
care editeaza si o publicatie periodica, un liant
important intre invatatorii din municipiu si cei din
judet.
In 1889 in 219 localitati din judet functionau deja
323 de scoli.
Ca un neajuns autoritatile contabilizau faptul ca
din 42.845 de elevi care aveau varsta scolarizarii
numai 27.750 frecventau cu regularitate cursurile
(17.400 romani, 6745 maghiari si 3479 nemti 77 ruteni,
50 slovaci si 29 sarbi).
Tot ca un aspect negativ era amintit faptul ca dintre
cei 345 de dascali ai Aradului 96 nu aveau studii
de specialitate.
Cronicarii vremii subliniaza longevitatea unor invatatori:
pomeneam de Alexandru Gavra din Arad, cavaler al Ordinului
Franz Iosef, si in afara acestuia Janos Jeszenszky,
de la Olari si Mihai Steuer de la Sanmartin, care
a avut o cariera de 56 de ani dintre care 53 a predat
in aceeasi scoala sateasca. Orasul Arad avea in 1889
mai multe gradinite si un total de 29 de forme de
diferite forme de invatamant.
Municipalitatea contribuia anual cu 80.000 de forinti
la cheltuielile de scolarizare a maselor.
La 4 octombrie 1870 a demarat procesul de schimbare
a scolilor de confesionale in scoli comunitare.
In 1889 Aradul avea 11 scoli comunitare, 10 confesionale,
4 de stat, 2 private si 2 finantate de asociatii.
Pe strada Bisericii la 12 octombrie 1822, orasul deschidea
scoala sa elementara, intr-o casa cu etaj, "iar
de atunci, subliniaza monograful Marky s-a ingrijit
permanent ca imobilele sale sa fie utile si demne".
Asa se face ca in 1885 scoala de baieti fondata in
1872 este mutata intr-un adevarat palat; pana la sfarsitul
veacului cateva mii de absolventi si-au primit diplomele
de aici.
In 1883 se deschide o Scoala superioara de stat pentru
fete, iar 6 ani mai tarziu scoala comunitara de fete.
In 1879 se deschide o scoala industriala de ucenici,
iar in 1887 o scoala industriala pentru fete.
Din 1885 functiona, la Arad, scoala pentru surdo-muti.