Se
anunta o iarna... fierbinte! Facturile ne vor arde la buzunare
Putin
frig, lapovita, ninsoare, viscol, temperaturi normale...
De toate vom avea parte in iarna aceasta, despre care
meteorologii ne vor asigura ca nu va fi cu nimic iesita
din comun fata de cele precedente. Numai la buzunare
ne vom arde si ne vom arde bine pentru ca specialistii
anunta ca facturile de intretinere vor fi ceva mai
mari ca anii trecuti. Ne-am obisnuit deja ca in fiecare
anotimp friguros sa aveam parte de tot soiul de scumpiri
la utilitati astfel ca am putea spune cd suntem deja
obisnuiti cu surprizele neplacute. In plus, pe langa
pretul mare al serviciilor de incalzire si apa calda,
se preconizeaza si eliminarea subventiilor in domeniu.
Fiecare familie va trebui sa scoata in fiecare luna
o gramada de bani pentru a-si achita facturile.
Aradenii
cu venituri mici nu vor ingheta la iarna din cauza
frigului de afara, ci mai degraba cand vor vedea facturile
pe care trebuie sa le achite la intretinerea din lunile
geroase.
Consumatorii vor scoate din buzunar mai multi bani
pentru a-si achita facturile la apa calda, apoi pentru
cele de incalzire. Cele mai drastice scumpiri vor
fi insa in luna ianuarie a anului viitor, cand va
interveni reducerea treptata a subventiei. Problema
este ca pana in 2007 subventia va trebui eliminata,
iar populatia va suporta costurile reale ale energiei
termice.
La fel ca in anii trecuti, cele mai mari probleme
le vor avea consumatorii necontorizati, cei cu venituri
situate in jurul minimului pe economie si pensionarii.
Cel putin in ceea ce ii priveste pe acestia din urma,
nu credem ca vor fi trecuti, decat cu putine exceptii,
in randul restantierilor, dat fiind faptul ca se stie
ca pensionarii fac orice numai sa nu ramana cu restante.
Potrivit estimarilor, din ianuarie intretinerea pentru
un apartament cu trei camere, necontorizat, in care
locuiesc trei persoane ar putea ajunge la 3.500.000
de lei.
Totodata, in cazul unui apartament cu doua camere
in care locuiesc doua persoane costul intretinerii
va fi de circa 2.500.000 de lei, in timp ce costurile
pentru intretinerea unei garsoniere, pentru doua persoane,
ar putea fi de aproximativ 1.500.000 -1.700.000 de
lei.
In ciuda acestui fapt, fenomenul debransarii s-a redus
semnificativ, a jungand la numai cateva procente.
In aceste condi|ii, cea mai buna solutie pentru a
scapa cat de cat de costurile ridicate raman tot repartitoarele
de costuri pentru calorifere, care sa indice cuantumul
real al caldurii primite.
Insa si o astfel de investitie este de nesuportat
pentru unii, intrucat poate ajunge la cateva milioane
de lei pentru echiparea tuturor caloriferelor din
apartament.
Calin
Ghinaciu - Agenda zilei.
U.V.V.G.
- gazda primului simpozion national de ihtiologie
Sub
inaltul patronaj al presedintelui Romaniei, Ion Iliescu,
ieri s-a deschis, la U.V.V.G.,
primul simpozion national de ihtiologie, avand ca
problematica "Starea actuala a ihtiofaunei
Romaniei". Dupa deschiderea festiva de ieri dimineata, care
a avut loc la Facultatea de biologie, s-au dezbatut
referate generale, pe temele: "Situatia actuala
a ihtiofaunei Romaniei sub aspect taxonomic, faunistic
si al protectiei" (P. M. Banarescu), "Starea
actuala a faunei ihtiologice a Marii Negre - sectorul
romanesc. Necesitatea urgenta a unei abordari ecosistemice
pentru pescarii responsabile la Marea Neagra si pentru
managementul lor rational si dezvoltare durabila"
(M. Tr. Gomoiu) si "Program-cadru privind
cercetarile ihtiocenozelor din ecosistemele naturale
si antropizate din Romania, in vederea restaurarii
si conservarii acestora" (K. W. Battes, F.
Pricope, D. Ureche, I. Stoica, Karina Battes).
Dintre comunicarile stiintifice amintim: "Flora
si vegetatia din lunca Muresului inferior - factori
favorizanti ai biotopurilor ihtiologice din zona"
(A. Ardelean), "Reprezentanti ai faunei acvatice
observati in apele de suprafata ale judetului Arad"
(Maria Lacsan), "Scaderea cantitativa si calitativa
a ihtiofaunei pescaresti din apele curgatoare de ses
ale Romaniei. Studiu de caz: Dunarea intre gura Nerei
si a Timocului" (N. Bacalbasa-Dobrovici)
s.a.
Ziua de azi debuteaza, din nou, cu comunicari stiintifice,
dupa care va avea loc o masa rotunda pe tema "Oportunitatea
infiintarii Societatii Nationale de Ihtiologie".
In cursul dupa-amiezii, cei prezenti vor participa
la o aplicatie pe Mures.Simpozionul se va incheia
duminica, cu Turul Aradului.
L. Butiu - Adevarul
Mita
la Vama Arad
Un
vames aradean a fost arestat ieri de magistratii timisoreni
la propunerea procurorilor PNA Timisoara, in urma
unui denunt potrivit caruia functionarul vamal ar
fi luat spaga 500 de euro.
Acuzarea sustine ca Stelian Iglas, inspector la Vama
Arad, a cerut si primit , in urma cu doua luni, de
la un proprietar de terenuri agricole, 500 de euro,
pentru a diminua taxele vamale pe care acesta din
urma ar fi trebuit sa le achite ca sa poata introduce
in tara doua utilaje agricole.
Ele fusesera cumparate din Germania si valorau 1.500
de euro fiecare. Dupa intelegerea cu proprietarul
utilajelor agricole, vamesul a falsificat doua facturi
externe, modificind pretul bunurilor ce urmau sa fie
introduse in tara, de la 1.500 la 300 de euro.
Inspectorul Iglas a apelat, conform procedurilor vamale,
si la un evaluator expert care a atestat, in mod nereal,
ca utilajele agricole sunt uzate.
In urma falsurilor, cel care venise cu utilajele a
platit taxe vamale de numai noua milioane de lei,
in loc de 37 de milioane, cat ar fi fost normal. Inspectorul
vamal a fost denuntat chiar de cel care i-a dat spaga.
Iglas este acuzat de procurorii anticoruptie de luare
de mita, fals sub semnatura privata si complicitate
la fals intelectual, fapte pentru care risca sa faca
intre trei si 15 ani de inchisoare.
Acuzarea si arestarea vamesului aradean vin la scurt
timp dupa un scandal de proportii la o alta vama din
vestul tarii, cea de la Aeroportul International Timisoara,
in urma caruia conducerea Directiei Regionale Vamale
a fost destituita.
PNA Timisoara nu a comunicat inca nimic despre vamesii
de la aeroport, dar functionarii acuzati de acte de
coruptie similare celor de la vama Arad sunt si ei
sub ancheta.
Bianca
Toma - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
Masini
distruse de un copac
Un
castan vechi de peste 200 de ani s-a prabusit in aceasta
dimineata peste doua masini intr-o curte din centrul
orasului.
Copacul statea sa cada de cateva luni insa nimeni
nu a luat masuri.
Din fericire, castanul s-a prabusit la orele diminetii,
altfel totul s-ar fi putut transforma intr-o tragedie.
In curtea cu pricina locuiesc mai multe familii si
aproximativ 15 copii care zilnic se jucau in jurul
castanului buclucas.
Locatarii imobilului de pe strada Doctor Ioan Georgescu
nr 6, cunoscuta ca fosta Sebesului, au facut
demersuri la primarie in nenumarate randuri.
Si acest lucru pentru ca arborele din curte se inclinase
si statea sa cada.
Locatarii au cerut taierea sau toaletarea copacului
insa nu au primit raspuns pana in aceasta vara.
Raspunsul celor responsabili a fost negativ.
In aceasta dimineata, castanul s-a prabusit ingrozindu-i
pe toti cei care locuiesc in imobil.
Pagubele produse se ridica la sume mari, iar pagubitul
este hotarat sa ia masuri.
Reprezentantii primariei au ajuns la fata locului
la aproximativ doua ore dupa incident.
Acestia sustin ca nu era in atributia lor toaletarea
arborelui deorece se afla pe spatiu privat.
Mai mult acesta nu este singurul incident de acest
fel din curtea de pe fosta strada Sebesului.
Dupa spusele uneia dintre locatare, o femeie in varsta,
un alt castan s-a prabusit in urma cu 60 de ani, insa
fara vreo victima.
Camelia
Catean - Televiziunea Arad
Podgoria
Aradului se pregateste sa cinsteasca amintirea Detasamentului
Paulis
La
Paulis
am gasit, ieri, mare agitatie. Majoritatea locuitorilor
comunei trebaluiau, fiecare, fie in fata caselor,
fie in fata bisericii, pentru a pregati evenimentele
ocazionate de comemorarea eroilor cazut in 1944 Peste 400 de oameni asteptati la jubileu Evenimentul este comemorat asa cum se cuvine in
fiecare an. De aceasta data, insa, va fi ceva special,
pentru ca la biserica, din 10 in 10 ani se puncteaza
in cadrul unei ceremonii mai ample sacrificiul subofiterilor
care au murit in timpul luptelor de la Paulis.
Peste 20 de oameni, voluntari, se ocupau ieri de ultimele
retusuri: vopsirea gardului, curatarea Crucii Martirilor
si a fatadei bisericii, ea fiind in prealabil restaurata
in interior. Struguri... "In prima duminica de dupa Inaltarea Crucii
se comemoreaza eroii Detasamentului Paulis, pentru
ca inceputul luptei a coincis cu data de 14 septembrie
– Inaltarea crucii. Se va face un parastas, urmat
de o agapa, traditionala deja, cu cozonaci, fursecuri,
vin. Vor fi oferiti si struguri, in amintirea lor,
deoarece lupta s-a desfasurat chiar pe vremea coacerii
strugurilor", ne spune preotul paroh Gheorghe
Rusu.
Masa in cinstea eroilor se serveste, anual, incepand
din 1974. "Datorita
lor am intrat in istorie" Oamenii locului cunosc istoria Detasamentului
Paulis, cu toate ca unii nici nu se nascusera atunci
cand pe campul de la intrarea in localitate se dadeau
lupte sangeroase. "Stiu, din auzite, ca aici, la canal pe langa
sosea a avut loc batalia. Au fost zile grele, in care
s-a varsat mult sange" – Viorica Ianota. "Detasamentul Paulis a luptat aici. El ne-a
eliberat atunci, in 1944. In 14 septembrie",
Gheorghe Dumbravicean. "Da, am trait razboiul in ’44. Aveam vreo
15 ani. Lupte grele au fost, nu mai stiu daca mi-a
fost frica, pentru ca noi eram refugiati pe la Conop",
Nicolae Felnecan. "Despre Detasamentul Paulis stiu ca era format
din tineri, elevi. Aici luptele au inceput in 14 septembrie,
de Inaltarea Crucii. Elevii de la scoala de subofiteri
au tinut piept timp de sapte zile inamicului",
Nicolae Stoian. "Detasamentul de la Paulis a fost o scoala
de subofiteri, elevi nepregatiti. Dar este vorba de
niste oameni generosi, care au ajuns persoane de vaza,
nu doar au luptat pe front, au luptat si in viata.
S-au impus. Datorita lor localitatea noastra a intrat
in istorie", Gheorghe Rusu. "Elevii de la scoala de subofiteri au luptat
intre 14 si 23 septembrie; oamenii de aici stiu cat
de greu a fost, cat de multe le datoram celor care
si-au pierdut viata pentru libertatea noastra",
Gheorghe Bradiu.