Quinton
Quayle, ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti:"Sunt
optimist. Sper ca Romania va intra, in 2007, in Uniunea
Europeana"
Quinton
Quayle a fost numit ambasador al Marii Britanii la
Bucuresti in 2002. Anterior a reprezentat Marea Britanie
la Bangkok, Paris si Jakarta.
A fost director adjunct al Departamentului Comunitatii
Europene, in cadrul Ministerului de Externe britanic,
printre responsabilitatile sale aici numarandu-se
si Acordul de Asociere cu Romania.
Printre pasiunile sale se numara colectionarea cartilor
- editii princeps ale cartilor de fictiune politiste
- si urmarirea meciurilor de fotbal.
Este fan al West Bromwich Albion, un club britanic
din Premier League care il are in echipa pe romanul
Cosmin Contra.
Quinton Quayle este casatorit cu Alison, o traducatoare
profesionista de limba franceza.
Au doi fii, unul studiaza Filosofia la Universitatea
din Newcastle, iar celalalt lucreaza in apropierea
Londrei, ca specialist in planificare corporatista. - Am vazut ca vorbiti foarte bine romaneste. Cat
este de greu sa inveti sa vorbesti romaneste? - Pentru mine a fost greu. Am avut noroc sa invat
limba romana inainte de a pleca din Marea Britanie.
Am inceput cu un curs de zece saptamani la Scoala
Ministerului de Afaceri Externe, apoi am stat patru
saptamani la Iasi, la o familie de romani, unde am
invatat in mod intensiv. Este o limba foarte greu
de vorbit pentru un strain. Dar eu fac eforturi sa
vorbesc cat mai bine. - Care sunt, in opinia dumneavoastra, principalele
diferente intre un oras romanesc si un oras englezesc? - Este clar, orasele noastre sunt mai bine dezvoltate
din punct de vedere economic. Si infrastructura este
mai buna in ceea ce priveste transporturile publice.
Pe de alta parte, avem mai multe probleme in privinta
strazilor aglomerate. La Londra, de exemplu, este
aproape imposibil sa conduci o masina din cauza traficului
foarte mare. Dar eu sunt convins ca, in perspectiva
aderarii Romaniei la Uniunea
Europeana in 2007, tara dumneavoastra va continua
dezvoltarea in domeniul economic. Un alt aspect pozitiv
este faptul ca exista un parteneriat intre orase britanice
si orase romanesti, asa cum este si cel dintre Arad
si Kirklees. - Cum apreciati Aradul din punct de vedere al oportunitatilor
de afaceri pe care le ofera? Ar fi interesati englezii
sa investeasca in orasul nostru? - Bineinteles. Avem investitii importante peste
tot in Romania a caror valoare este mult mai ridicata
decat ne-am imaginat: 1,2 miliarde de dolari. Avem
investitii in domeniul farmaceutic, al tigaretelor,
al petrolului... Un alt domeniu destul de important
acum este cel al confectiilor, in care multe firme
mici si mijlocii au investit. La Arad avem Romfilms
- o investitie de peste un milion de dolari, in domeniul
ambalajelor din plastic - si Alan Ecology - o investitie
in domeniul ecologic. Dar cred ca putem incuraja si
alte investitii britanice pentru ca in fiecare an
primim mai multe misiuni comerciale. Daca anul trecut
au fost opt, in acest an primim 16. Cred ca va fi
o ocazie buna pentru ca o misiune comerciala sa vina
aici, la Arad. - In calitate de observator al vietii cotidiene
romanesti, care credeti ca sunt cea mai mare calitate
si cel mai mare defect ale romanilor? - Sincer, calitati sunt mai multe. Am fost foarte
impresionat de romani pentru ca sunt oameni foarte
deschisi. Am remarcat relatiile personale foarte bune
dintre romani si britanici. In plus, romanii vorbesc
limbi straine foarte bine. Provocarile? S-ar putea
spune, diplomatic, ca... conducerea Romaniei nu este
cea mai buna din lume. - Care sunt principalele probleme pe care le are
de rezolvat Romania pentru a intra in Uniunea Europeana? - In mod tehnic, mai sunt trei capitole pe care
Romania le are de incheiat. Sper ca acest lucru sa
se intample pana la sfarsitul anului. Este important,
de asemenea, ca angajamentele facute de Guvernul roman
sa fie implementate. Romania a inchis deja 27 de capitole,
iar reformele din toate domeniile trebuie continuate.
Eu sunt optimist. Sper ca Romania va intra in 2007
in Uniunea Europeana. - Ce probleme credeti ca vom avea dupa integrarea
in Uniunea Europeana? - Mai sunt doi ani pana atunci...
Diana
Dutu - Adevarul
Doctor
Honoris Causa
Senatul
Universitatii
Aurel Vlaicu a decernat titlul academic
de Doctor Honoris Causa profesorului universitar doctor
Nicanor Ursua Lezaun, un reputat specialist spaniol
in filozofie.
Acesta este director al Departamentului de Filozofie
din cadrul Universitatii Tarii Bascilor din Bilbao
si a sustinut, de-a lungul anilor, cursuri in calitate
de profesor invitat la universitati cunoscute din
Spania, Cehia, Ungaria si Salvador.
Profesorul universitar doctor Nicanor Ursua Lezaun
este licentiat in filozofie la Universitatea din Munchen,
unde si-a sustinut si lucrarea de doctorat.
O alta distinctie, cea de Senator Academic, i-a fost
conferita, profesorului universitar doctor Adrian
Buta, un nume de referinta in electroenergetica romaneasca.
Camelia
Catean - Televiziunea Arad
Prima
cafenea-bursa
La
Arad a fost deschisa prima cafenea din tara in care
clientii pot sa-si cumpere sau sa-si vanda actiunile
in timp ce beau un expresso.
Cei interesati au la dispozitie ziare de specialitate
si ecrane pe care pot urmari tranzactiile de la Bursa
de Valori Bucuresti.
In caz ca vor sa faca vreo tranzactie, ei pot suna
de pe unul dintre cele doua telefoane gratuite la
SSIF Finvest Arad daca au un cont dechis aici.
Cafeneaua a fost luata cu asalt de aradeni inca din
prima zi, in oras existand cateva sute de persoane
care investesc banii in actiuni.
Sorin
Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
Un
deceniu de existenta pe piata romaneasca, Allianz – Tiriac
la ceas aniversar
Societatea
de asigurari Allianz – Tiriac a sarbatorit un deceniu
de existenta pe piata romaneasca. La eveniment au
participat si reprezentanti din cadrul administratiei
centrale a societatii.
"Este un moment special in viata societatii noastre.
Am tinut sa celebram si la nivel local, la Arad implinirea
a zece ani de la intrarea pe piata din Romania. Alaturi
de noi se afla o parte din conducerea de la Bucuresti,
precum si directorul zonei de vest. Astazi, Allianz
– Tiriac este liderul pietei de asigurari, performantele
companiei fiind sustinute de excelentele rezultate
inregistrate in fiecare dintre judetele tarii, inclusiv
la Arad", a declarat Iustinian Sabin directorul
sucursalei din Arad.
Allianz – Tiriac este prezenta in orasul nostru din
anul 1995, cele mai recente statistici referitoarela
activitatea companiei in judetul
Arad indica o crestere a nivelului veniturilor
semestriale ale sucursalei pana la o valoare a primelor
brute subscrise de circa 1,5 milioane de euro. "Impreuna cu partenerii de afaceri si clientii
din Arad am reusit sa punem bazele unor relatii de
colaborare pe termen lung. Suntem astazi cu zece ani
mai puternici pentru ca am demonstrat ca noi avem
capacitatea de a privi lucrurile din cea mai importanta
perspectiva, aceea a fiecaruia dintre clientii nostri",
afirma Gavril Muresan, directorul general adjunct
al societatii de asigurari.
Diana
Rotar - Observator
Cersetoria
- obiceiul care sluteste Aradul
Atat
de multe lucruri s-au scris despre boschetari incat,
intr-un cotidian, subiectul ar putea capata, oricand,
statut de rubrica fixa. Nu am avea nimic cu ei daca
nici ei nu ar avea nimic cu noi. Dar, consimtiti,
suntem siguri, acest lucru nu se prea intampla. Ba,
mai mult, in preajma sarbatorilor, cand aradenii sunt
mai apropiati de Dumnezeu, boscbetarii protita de
aceasta slabiciune si devin tot mai agresivi, mai
tupeisti si, cateodata, de-a dreptul belicosi daca
nu le rasplatesti evolutiile interpretative (lirice).
Exemple... Cersetorii
"activi" Exemple sunt cu duiumul si nici nu importa faptul
ca te afli in statia de tramvai de la Fat Frumos sau
Aradul Nou.
Pentru a ne referi doar la punctele terminus ale liniei
trei. La 6 ghereta din apropierea statiei Autogara,
un cersetor cu "inclinatii" de "delirum
tremens" iti da tarcoale pret de cateva minute,
pana vede ce iti cumperi.
Daca produsul este tentant pentru boschetar, nu va
sta prea mult pe ganduri si iti va cere, pe fata,
fara nici un ocolis ceea ce ai cumparat. "Aveam cumparati doi langosi. A intins mana
si, fara sa scoata nici un cuvant, mi-a dat de inteles
ca ar vrea si el... I-am zis ca nu pot sa-i dau, dar
a stat pe capul meu atat de mult incat nu am avut
ce face si am cedat"- este una dintre banalele
deja intamplari povestite de un tanar.
Ii trecem in revista si pe cei care stau la semafor,
cersind vreun banut sau spaland parbrizele autoturismelor. Cersetoriidin tramvaie O a doua categorie, mai putin insistenta decat
prima, este cea a cersetorilor din tramvai.
Aici, organele de ordine ar trebui sa fie ceva mai
vigilente si, impreuna cu controlorii sau vatmanii,
ar trebui sa declanseze mai multe actiuni pentru starpirea
acestui fenomen.
Nu
trebuie cautati in mod expres, deoarece, cu doar cateva
exceptii, la orele amiezii tramvaiele sunt ticsite
de boschetari sau cersetori care isi etaleaza infiimititile.
Parintele un baietel de patru ani ne povesteste: "Mi-e
si frica sa il mai urc in tramvai. Sunt nespalati,
se freaca de tine si, efectiv, iti provoaca repulsie.
Un copil care vede un ciung sau vreun bubos poate
sa ramana traumatizat dupa aceasta experienta traita
in tramvai. Noi, maturii, ne-am obisnuit cu acest
fenomen. Dar daca ne-am obisnuit, nu inseamna neaparat
ca il si acceptam". Cersetorii straxii A treia categorie, si de departe cea mai numeroasa,
este reprezentata de invalizii care stau la colt de
strada, in preajma pietelor, langa biserici sau alte
locuri cu vad. Rar se intampla sa te graiasca, pentru
ca imaginea lor spune aproape totul.
O palarie, o cutie de margarina, mana intinsa etc.
Apoi, au la gat sau in mana cartoane scrise de mana,
cu scrisul ingrosat, in care te roaga frumos sa ii
ajuti pentru ca sufera de "o boala incurabila
sau care se poate vindeca doar in strainatate",
"ca fiul lui a orbit" etc.
Indiscutabil, toate aceste povestiri, de cele mai
multe ori adevarate, sunt drame pe care cu greu le
poti trece fara un sprijin extern.
Imaginea orasului, in schimb, lasa foarte mult de
dorit.
*** Toti
acesti oameni, denumiti generic cersetori, ar trebui
luati in evidenta de autoritatile locale si, impreuna
cu societatea civila, sa se intreprinda actiuni concrete
pentru ajutorarea lor.
Nu toti sunt lipsiti de capacitatea de a munci, multi
s-au obisnuit cu cersetoria, pentru ca, spun ei, nu
se castiga chiar asa de rau. In plus, nu exista nici
o evidenta clara a banilor care le intra in buzunar...