Sambata, 20 martie 2004

Stirile TVA aici

• O privire spre viitor - dezvoltarea economica si conservarea mediului 

Discutie cu prof. univ. dr. Aurel Ardelean, rectorul Universitatii de Vest "Vasile Goldis" - Domnule rector, la invitatia presedintelui Romaniei, ati participat recent la forumul national "Strategia de dezvoltare durabila a teritoriului in Romania - Orizont 2025", organizat sub patrnajul presedintelui la Palatul Parlamentului. Care sunt obiectivele dezvoltarii durabile a teritoriului reiesite din acest forum? - La cea de-a 12-a sesiune a Conferintei Europene a Ministrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT) ce a avut loc la Hanovra, s-au adoptat principiile directoare pentru dezvoltarea teritoriala durabila a continentului european, care confera o viziune mai larga conceptului de dezvoltare durabila. Principiile directoare au fost aprobate la intalnirea mondiala la nivel inalt a Natiunilor Unite asupra dezvoltarii durabile de la Johannesburg, din 2002, unde presedintele Romaniei, Ion Iliescu, si-a adus o contributie majora la fundamentarea conceptului de dezvoltare durabila a teritoriului, care se aplica in prezent la teritoriul Romaniei. Obiectivele forumului ce a avut loc la Bucuresti sunt: dezvoltarea socio-economica echilibrata a regiunilor, ameliorarea calitatii vietii, gestiunea responsabila a resurselor naturale pentru a fi rezervate si generatiilor viitoare, precum si utilizarea rationala a teritoriului. - Forumul a fost gandit ca o actiune de pre-aderare a Romaniei la UE? - Exact. Experienta ultimilor ani a aratat ca integrarea europeana, liberalizarea comertului, deplasarea fortei de munca si tendinta de concentrare a industriei pot, daca nu sunt insotite de o conceptie comuna a politicii de amenajare a teritoriului, sa agraveze mai mult diferentele economice. In plus, aceasta tendinta de concentrare poate conduce la o degradare serioasa a mediului si a conditiilor de viata dintr-un teritoriu, cu repercusiuni asupra comunitatii umane. - Ca specialist in probleme de ecologie si mediu, ca profesor de Ecologie juridica, care credeti ca sunt factorii ce trebuie luati in considerare in promovarea unei dezvoltari durabile in Romania? - Din lucrarile pe sectiuni ale forumului, "Dezvoltarea durabila a sectorului infrastructurii rutiere in contextul integrarii Romaniei in UE" si "Romania - tara ecoturismului", a rezultat ca dezvoltarea economica si conservarea mediului sunt doua aspecte complementare ale unei singure aspiratii. Amenajarea teritoriului poate avea o contributie majora la crearea si pastarea unui mediu curat in cadrul actiunii nationale "Romania curata", prin exercitarea unui control al factorilor care pot mari sau deteriora calitatea mediului. S-a subliniat in acest sens preocuparea organismelor abilitate din teritoriu pentru prevenirea deteriorarii mediului, in concordanta cu "Declaratia privind managementul mediului natural al Europei", adoptata de Conferinta Europeana pentru Conservare de la Strasbourg. S-a vorbit mult despre poluarea mediului, care sub diferitele ei forme atinge azi niveluri ingrijoratoare, iar campania impotriva poluarii nu trebuie privita ca o influenta negativa si sterila, ci ca un factor de progres. - Care au fost aspectele referitoare la dezvoltarea durabila a teritoriului in judetul Arad? - In expunerea prezentata pe domenii de ministrul Miron Mitrea au fost subliniate mai multe obiective si pentru judetul Arad. Amintesc aici reparatii capitale la suprafata de miscare a aeroportului, finantarea cu 200 milioane de euro de catre BEI a sectorului de autostrada Nadlac-Arad-Timisoara, programul de modernizare a parcului de vagoane de calatori prin achizitia a sase vagoane noi, costruite la Arad, reabilitarea infrastructurii feroviare Curtici-Simeria, modernizarea garii Arad la nivel de eurostatie, realizarea unei centuri rutiere pentru orasul Chisineu-Cris, constructia de locuinte pentru tineri, iar in domeniul turismului rural sunt mentionate podgoriile Aradului din localitatile Minis, Ghioroc, Cuvin, Covasant, Siria, Pancota, Maderat. Gerlinde Knap - Adevarul

• Marko Bela i-a facut intrarea lui Jonathan Scheele in Parcul Reconcilierii

Presedintele UDMR, Marko Bela, a facut ieri o escala de jumatate de ora, la Arad, vizita ce a fost prilejuita de intoarcerea sa de la Budapesta.  Se pare ca singurul motiv al vizitei aradene l-a constituit accelerarea lucrarilor la viitorul Parc al Reconcilierii.  Ulterior discutiilor purtate cu primarul Dorel Popa, presedintele CJA, Caius Parpala, prefectul Dan Ungureanu si cu reprezentantii de varf ai UDMR Arad, presedintele Kiraly Andras si vicepresedintii Levente Bognar si Cziszter Kalman, Marko Bela ne-a declarat:  "Data convenita si agreata de catre Guvernul Romaniei pentru inaugurarea Parcului Reconcilierii este de 18 aprilie. Astazi, ne-am pus de acord impreuna cu autoritatile locale in privinta unor detalii tehnice, astfel incat termenul sa fie respectat".  Dupa discutiile de ordin tehnic, aradeni l-au informat pe Marko Bela de problemele cu care se confrunta in chestiunea amplasarii (autorizatii, elaborarea documentelor necesare etc.)    Cert este ca pe data de 18 aprilie va avea loc doar o inaugurare, "provizorie", eveniment la care va fi prezent si Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania.  La acea ora, in Parcul Reconcilierii va putea fi vazuta doar Statuia Libertatii si o macheta a Monumentului Revolutiei de la 1848, statuie care va fi realizata ulterior in ghips (iunie) si mai apoi in bronz (noiembrie).  A.B.& V. B. - Agenda zilei

• Reabilitare partiala. CS Deva - FC UTA 1-4 (0-2)

Au marcat: E. Popa 59 / Bota 10, Vladoiu 20, M. Popescu 62, Orlando 90+3. Stadion: Cetate; spectatori: 5000. Deva: Cibotaru 4 - Ambrus 4, Volosciuc 4 (33 Tanase 4), Kiraly 5 - Ceausu 5, E. Popa 5, Doana 4 (57 Chivescu 4), Stoican 4, Beldeanu 5 - Cornea 5 (65 Manea 4), Szemely 4. Antrenor: Romulus Gabor. UTA: Marne 7 - Ad. Rusu 6, Varga 6.5, C. Luca 6.5 - Panin 7, Bota 6 (64 Chitescu 5), Szilyer 5 (83 Costache), M. Popescu 6 (78 Radoi), Panaitescu 7 - Orlando 7.5, Vladoiu 6.5. Antrenor: Ilie Stan. Arbitri: Viorel Sandu - Eduard Ungureanu, Bogdan Velicu. Observator: Gheorghe Moise. Cartonase galbene: Volosciuc 27, Ambrus 81 / Szilyer 15, Panin 35, Ad. Rusu 44. Jucatorul meciului: Orlando. Esecul dur din meciul cu CFR Cluj l-a convins pe Ilie Stan ca e cazul sa schimbe, peste noapte, sistemul de joc al UTA-ei. Noul tehnician a renuntat la modulul 4-4-2, folosit de textilisti in ultimii cinci ani, si si-a reasezat elevii intr-un sistem 3-5-2 cu libero, plin de noutati, nu doar de ordin tactic, ci si de componenta. Marile surprize au fost Adrian Rusu si Jean Vladoiu, primul fundas la marcaj, alaturi de Ciprian Luca si liberoul Varga, iar celalat titular neasteptat. Ciudata a fost si titularizarea lui Szilyer, dupa jocul slab din etapa anterioara, blondul mijlocas neconfimand nici acum. In noua «haina», Batrana Doamna a jucat altceva. In primul rand a fost o echipa scurta, care a furat mereu spatiul si timpul adversarului. Cu superioritate in posesie si mereu cu un pas in fata partenerului de intrecere, UTA n-a mai avut fata hidoasa din meciul cu CFR Cluj. si a mai avut si noroc, pentru ca a avut de-a face cu o formatie bleaga, imprastiata, la propriu si la figurat, si incapabila sa puna probleme. De-a lungul meciului, devenii au pus foarte rar in pericol poarta lui Marne (sigur in interventii), complicandu-se inutil intr-un joc alambicat, la mijlocul terenului. In schimb, UTA n-a avut motive sa-si piarda capul, pentru ca a punctat de doua ori pana in minutul 20, dupa care a avut timpul necesar sa se distreze cu un adversar slab. Per ansamblu, cu exceptia lui Szilyer, toti utistii au evoluat bine, insa varful Orlando s-a remarcat din nou. Ploiesteanul si-a pus viteza in valoare si a dat serios peste cap adormita defensiva a echipei din Deva. A pasat, a intrat in combinatii, a creat superioritate, iar in final a marcat golul de care avea nevoie pentru a deveni jucatorul meciului. Altfel, dincolo de speculatiile din jurul partidei, victoria Batranei Doamne a fost cat se poate de fireasca. Golurile 0-1, min. 10: Bota a recuprat o minge respinsa gresit de apararea adversa si a sutat plasat, din 18 metri, in dreapta lui Cibotaru. 0-2, min. 20: Panaitescu a recuperat in propriul careu, Orlando a plecat excelent pe contraatac, l-a servit pe Vladoiu, care si-a aratat clasa, marcand dupa un stop frumos. 1-2, min. 59: Emil Popa a inscris din apropiere, in urma unui atac prelungit, dupa ce Marne a respins miraculos de doua ori. 1-3, min. 62: Marius Popescu a executat frumos o lovitura libera de la 17 metri, obtinuta de Orlando. 1-4, min. 90+3: dupa doua ratari uriase, Orlando a stabilit scorul final, la capatul unui contraatac snur, purtat pe distanta a 50 a metri. Sebastian Siclovan - Observator

• Jandarmii vor fi pusi sa apere curatenia din Lipova

Primarul din Lipova este rovoltat. Motivul? Trecatorii nu respecta munca celor ce fac curatenie in oras si vrand se pare sa le faca in ciuda arunca tot felul de gunoaie, chiar in zonele care au fost salubrizate cu cateva zile in urma.  "Noi facem curatenie si vin altii dupa noi si umplu din nou orasul cu gunoaie. Mergi pe marginea soselei si vezi cate un ticalos cu o remorcuta care s-a oprit sa scape de deseurile menajere si nu numai. Acesta sustine ca fenomenul nu poate fi controlat de autoritatile locale din cuza faptului ca in oras sunt doar trei gardieni care nu fac fata tuturor solicitarilor".  Daca as suplimenta numarul gerdienilor ar insemna ca din banii contribuabililor sa platesc alti oameni de ordine si paznici care sa-i impiedice sa arunce peste tot gunoiul. Cu toate acestea voi initia o campanie de prindere a lor. Voi apela la subunitatea de jandarmi si cine va fl prins va fi tras la raspundere si pentru ceilalti, dupa care va fi pus sa faca curatenie", afirma primarul. Petru Gherman este nemultumit si din cauza ca 30% din localnici nu platesc taxa de salubritate. "Acestia nu vor sa plateasca pe care noi am stabilit-o si care este de 30.000 de lei pe luna pentru fiecare prsoana" a precizat edilul. Lucian Serban - Ziarul Transilvania

• Bisericile  medievale – perle intunecate din istoria judetului Arad

Evul Mediu si perioada moderna au interpus un spatiu cronologic care au corespuns dominatiei otomane.  In acest interval, majoritatea bisericilor medievale care acopereau spatiul dintre Mures si Crisul Alb a intrat in istorie.  Credinciosii au parasit bisericile odata cu localitatile, dar stapanirea habsburgica a incurajat toate tentativele de recuperare a bunurilor imobiliare care au apartinut odinioara bisericii catolice.  Pasi importanti in reconstituirea topografiei bisericesti au fost inregistrati de catre Tzutz Istvan si Fabian Gabor, care au relansat apelul de strangere de date privitoare la istoria bisericilor, care dateaza din anii 1873-1877.  Teritoriul judetului a fost impartit in Evul Mediu in asa fel incat a apartinut, ca organizare ecleziastica, de episcopiile de Oradea, Agria, Cenad si Transilvania. Secolele XIV-lea si al XV-lea au fost cele mai reprezentative din punctul de vedere al raspandirii edificiilor de cult.  Ascendenta Reformei a provocat prabusirea totala a structurilor catolice din perimetrul actualului judet.  Cultele protestante si mahomedanii au preluat mostenirea medievala, dar fiecare a dispus refacerea edificiilor dupa propriul gust si principii diferite, avand ca urmare incetarea practicarii arhitecturii medievale.  De la inceputul secolului al XVIII-lea s-a modificat din nou. Pe nevazute, catolicismul a recastigat mult din terenul pierdut in decursul secolelor trecute; a invocat realitatea medievala ca temei juridic pentru redobandirea  cadirilor si proprietatilor. O estimare recenta sustine ca ar fi existat, pana in secolul al XIII-lea, 20 de manastiri si peste 70 de biserici de alte tipuri.  Pe baza datelor oferite de catre Marki, s-a calculat ca, in vremea Angevinilor, trebuiau numarate 81 de biserici parohiale, la care erau inca alte 44. (AE, XII, 1892, p.256). Practica recunoscuta pentru ridicarea bisericilor parohiale, lipsite de sprijinul feudalului, era aceea a asocierii mai multor sate pentru constructia ( si mai ales pentru intretinerea) unei biserici comune.  Satul nascut in preajma ori mutat treptat acolo, va primi, uneori, numele de la hramul bisericii.  In secolele XIV si XV sunt mentionate un numar de 19 sate dupa numele bisericii.  In anul 1717, in intregul Banat se aflau 688 de sate, iar la 1725, doar 560 locuite alaturi de 344, pustii.  Starea de fapt reflecta urmarile razboiului care au pus capat dominatiei turcesti.  O prima estimare a bisericilor ortodoxe (152) din comitat dateaza din anul 1755, fiind efectuata din ordinul episcopului Sinesie  Jivanovici. Astazi exista 283 de localitati fara urma unor constructii ecleziastice. Peste 160 de biserici vechi Una dintre cele mai interesante biserici medievale din judet este  cea de Adea.  Preotul ei, cu numele de Petru, platea o dijma de 12 grosi, in cursul anilor 1332-1337.  In jurul actualei biserici se pot vedea la suprafata fragmente de caramida, fara sa se poata preciza daca provin sau nu de la o constructie veche. Agrisu Mare (com. Tarnova) – a fost un important centru nobiliar, care poseda deja in primele decenii ale veacului al XIV-lea o Biserica Catolica, al carei preot, cu numele de Ioan, era inscris in registrul de dijme papale.  A rezistat, se pare, pana la cucerirea turceasca. Pretioasa este consemnarea unei biserici romanesti de lemn, la 1701, refacuta ulterior, in piatra.  Arad – cea mai veche biserica atestata documentar incepand cu anul 1156.  A apartinut unei prepozituri catolice. Este de presupus ca a fost ridicata catre inceputul secolului al XII-lea. La 1323 i se consemneaza hramul SF. Martin. Cladova - targ medieval care functiona inca din anul 1332, atunci cand sunt atestati si juratii sai.  Realitatea presupune implicit prezenta unei biserici parohiale, alaturi de manastirea paulina. La 1439-1441erau mentionate in documente nu mai putin de sase Cladove: Cladova Ungureasca, Cladova cneazului Nicolae, Cladova lui Ioan, Cladova de Sus, Cladova Prunilor, Cladova Mica. Alte biserici sunt  descoperite Chesint, Capruta, Capalnas, Dieci, Dorobanti, Felnac, Varfurile, Soimos, Taut, Socodor etc. Epoca intunecata, misterioasa, extrem de tulbure si sangeroasa, Evul Mediu a lasat, insa, in urma sa, perle ecleziastice de necontestat. Degradarea constructiilor ecleziastice Cercetarile istorice arata ca amplasamentul bisericilor si manastirilor medievale din judetul Arad numara aproape 160 de localitati. Daca ar fi sa cautam un termen de prezentare al arhitecturii ecleziastice medievale din judet, acesta ar fi legat de precaritate.  Factorii care au condus la degradarea constructiilor au fost, in primul rand, calamitatile naturale, inundatiile fiind specifice mai ales vailor marilor rauri.  Mult mai grav a fost, intotdeauna, focul. Pentru o biserica din lemn, iluminatul de cult necontrolat, fulgerele, focul pus cu buna stiinta, de catre necredincios ori de catre adversarul patronilor bisericii – a fost mai dezastruos decat oricare alt fenomen natural.  In timpul invaziei tatare, lacasurile au fost incendiate, jefuite de inventarul pretios, iar mormintele profanate.  Cazurile in care distrugerile de edificii ecleziastice din secolele XII-XIII sunt puse pe seama  invaziei tatare sunt foarte numeroase.  Pentru teritoriul judetului, un lucru este foarte sigur: unul dintre traseele principale de inaintare a tatarilor a fost valea Muresului.  Fenomenul a fost inregistrat mai ales de cateva dintre manastirile zonei si s-a soldat cu plecarea oamenilor din acele locuri.   Intre lungi perioade de pace, conflictele militare au afectat de asemenea teritoriul mentionat.  Catre sfarsitul secolului al XIV-lea, din timp in timp, coloane turcesti au inceput sa strabata drumurile comitatelor Arad, Cenad si Zarand.  Bisericile deveneau victime preferate: erau mai usor de cucerit si ispiteau prin acumularile de bunuri.  Ultimul mare eveniment care a lasat in urma daramaturi a fost razboiul cruciatilor tarani din 1514, an in care oamenii lui Doja nu s-au sfiit sa distruga Catedrala Episcopala a Cenadului.  Un alt element important care a dus la degradarea constructiilor a fost mecanismul socio-demografic medieval.  In Evul Mediu, cresterea comunitatii si prosperitatea ei se facea vizibila aproape automat prin reinnoirea vechilor biserici.  Se abandona, astfel, romanticul considerat desuet, in favoarea goticului modern, trecandu-se de la un spatiu mai restrans la unul mai incapator.  Fenomene inverse condamnau biserica la pieire.  Satul se depopula pentru ca era prea departe de drum, se murea de epidemii, nu exista prea mult teren agricol, iar stapanii rearanjau populatia in functie de noi comandamente.  In timpul reformei structurile bisericii sunt cunoscute aproape numai prin intermediul slujbasilor, nicidecum al lacasurilor.  In toate cazurile, mai devreme sau mai tarziu, cladirile medievale au suferit transformari importante. Din punctul de vedere al cultului reformat, sacralitatea altarelor a fost desfiintata: masa a fost scoasa, nisele pastoforiilor scoase din uz, sacristiile s-au dovedit a fi aproape inutile.  Delimitarea dintre cor si nava a fost lichidata, doar amvonul si-a pastrat si accentuat functiile.  Stapanirea otomana a distrus o buna parte din bisericile functionale, iar Epoca Moderna si-a consolidat noile constructii pe ruinele celor vechi. Conservarea relicvelor este considerata un lux, o dovada de cultura rara sau har ecleziastic in fata tuturor vicisitudinilor timpurilor.  Oricate legi speciale de protejare ar fi, ele nu mai exista in fata indiferentei, inculturii sau a lipsei de rigoare sociala in aplicarea acelorasi legi. Din aceste motive, procesul de disparitie a mostenirii ecleziastice medievale nu este de domeniul trecutului. Felicia R. Gheorghe - Observator Plus

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.