Stirile Zilei
VIRTUAL ARAD
Suntem pe locul
Pozitia Virtual Arad in Romanian Top 100
Votati-ne zilnic!
Votati Aradul !

Joi, 22 aprilie 2002

Stirile TVA aici

  • Aproape zece miliarde de lei, pagube in agricultura

In multe zone ale judetului inundatiile au facut pagube importante - Virtual Arad News (c)2004Inundatiile de saptamana trecuta au provocat in judet dezastre greu de imaginat. Atat apele Muresului, cat si cele doua Crisuri care strabat teritoriul judetului au afectat serios terenuri arabile si culturi, pe suprafete de mii de hectare, prin depasirea cotelor de atentie sau de inundatie. In localitati precum Branisca, Savarsin, Radna, Nadlac, Dieci, Varadia de Mures, Petris, Conop, Semlac sau Craiva sute de hectare de culturi sunt complet sau partial compromise. Pagubele, estimate de specialistii Directiei Agricole in urma informatiilor primite din teritoriu, sunt mai mult decat insemnate.
Date statistice
Suprafata baltita este, in judet, de 1600 de hectare. Totalul este impartit astfel: Grau - 471 ha; orz - 106; ogoare (araturi efectuate in toamna in vederea pregatirii insamantarii de primavara) - 612 ha; fanete - 103 ha; culturi de nutret pentru animale - 65 ha; legume total -19 ha; teren nelucrat - 15 ha.
In privinta terenurilor inundate, situatia este si mai critica, fiind afectate 5404 hectare: grau -873 ha; orz -136 ha; ovaz - 27; ogoare -. 791; fanete - 1268; pasuni - 698 ha; culturi de nutret -326 ha; legume - 5 ha si teren nelucrat - 280 ha.
Norocul - daca se poate spune asa - este acela ca apele s-au retras destul de repede, compromiterea culturilor fiind mult diminuata.
Pagube de miliarde
De la purtatorul de cuvant al Directiei Agricole, Ioan Barlutiu, aflam ca la ultima evaluare a situatiei, care a fost transmisa la Bucuresti, s-au constatat pagube materiale in valoare de peste noua miliarde de lei. 
Dintre acestea, aproape 1,5 miliarde de lei reprezinta pierderi la culturile de grau. 
"Bineinteles, aceste estimari se fac in urma unor analize complexe, pe care le primim de la inginerii agricoli din teritoriu, de la primari...adica de la comisia locala care se intruneste in astfel de situatii. Dupa ce estimarile ajung la noi, Directia Agricola le trimite la minister, el fiind singurul in masura sa stabileasca paguba reala a culturilor" - afirma Ioan Barlutiu.
Lipsa de informare
De la stabilirea pagubelor pana la despagubirea taranului roman este o cale mai mult decat lunga, acest fapt datorandu-se, in principal, lipsei de informare pe care producatorul direct ar trebui sa o aiba. 
Daca in tari civilizate majoritatea celor care practica munca pamantului isi asigura terenurile si produsele, in Romania situatia nu este deloc una imbucuratoare. 
Din elicopter poate fi observata mai bine amploarea inundatiilor O situatie asemanatoare s-a petrecut in vara anului trecut, fiind vorba despre o alta calamitate naturala, si anume seceta. Atunci, desi pagubele in agricultura nu au fost nesemnificative, prea putini tarani au primit despagubiri pentru ca nu aveau asigurare.
Culturi neasigurate
Pana la aceasta data, din informatiile obtinute de la Directia Agricola Arad, nici o persoana nu a depus o cerere de despagubire, cu toate ca numarul celor afectati de inundatii este extrem de mare. Pentru a obtine o cerere de despagubire, care, oricum, va fi analizata de ministerul de resort, producatorul direct trebuie sa aiba o asigurare agricola. Nici atunci, insa, nu va primi toti banii care reprezinta contravaloarea culturii afectate, ci doar o parte din ea.
Unde-i lege, nu-i tocmeala
Nivelul de subventionare a primelor de asigurare este de 20% din valoarea acestora, pentru toate societatile de asigurare, asigurare-reasigurare agreate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor. 
Culturile agricole si speciile de animale, pasari, familii de albine si pesti pentru care se subventioneaza primele de asigurare sunt nominalizate prin ordin al ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, in conformitate cu art. 6 lit. b) din Legea nr. 381/2002 privind acordarea despagubirilor in caz de calamitati naturale in agricultura. 
Subventionarea primelor de asigurare cuvenite producatorilor agricoli se face prin societatile de asigurare- reasigurare agreate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.
***
Situatia in
judetul Arad privind culturile agricole este mai mult decat ingrijoratoare. Producatorul direct, agricultorul, trebuie sa stie ca, fara de asigurare, cultura si munca sa pe un an pot fi total compromise, iar banii investiti - deloc putini - se pot duce pe apa Sambetei. Singura sansa ar fi ca, mai ales acolo unde, an de an, se produc calamitati naturale, agricultorul sa-si asigure recolta.

Dacian Don - Agenda zilei

  • Sectiile de votare, amplasate in functie de retelele de telefonie mobila!

Primarii din judet au fost instruiti privind alegerile localePrimarii si secretarii din judet au fost convocati ieri la Arad pentru a li se aduce la cunostinta prevederile legii privind alegerea autoritatilor publice locale. 
Cu acest prilej, prefectul Dan Ungureanu le-a cerut edililor sa respecte cu sfintenie legea, pentru ca mai apoi sa-i informeze ca, incepand de saptamana viitoare, vor fi vizitati de reprezentantii Prefecturii. 
Acestia se vor intalni cu primarii, viceprimarii si secretarii comunelor, cu presedintii, vicepresedintii circumscriptiilor electorale si cu sefii de post. 
De asemenea vor verifica si modul in care au fost amenajate sectiile de votare, pentru ca scrutinul sa se desfasoare in cele mai bune conditii si pentru a nu exista posibilitatea defraudare a alegerilor.
In situatia in care conectarea la reteaua de telefonie fixa a cladirilor unde vor functiona sectiile va fi imposibil de realizat, se va apela la telefoanele mobile, iar daca nici acestea nu vor putea functiona, neavand semnal, primarii se vor vedea nevoiti sa identifice alte spatii. 
Cum ar veni, va trebui ca sectiile de votare sa fie amplasate acolo unde exista semnal la telefoanele mobile. 
Sunt insa unele localitati in care semnalul e bun doar in varful dealurilor, ceea ce, credem noi, nu le va determina pe autoritati sa amenajeze sectiile de votare taman acolo. 
In primul rand, urna mobila ar fi solicitata de mai multe persoane decat de obicei. Mai apoi, exista si riscul unei prezente reduse la vot din partea doamnelor si domnisoarelor care, suntem siguri, nu-si vor rupe tocurile pe coasta dealurilor.

Lucian Serban - Ziarul Transilvania

  • Radu-Bogdan Tunaru, medicul obiectelor vechi

Restauratorul Muzeului Arad - Radu-Bogdan Tunaru reda stralucirea obiectelor vechiRadu-Bogdan Tunaru s-a nascut in 1968, la 17 iunie. In 1986 a absolvit Liceul de prelucrare a lemnului din Arad, clasa sculptura. In 1994 face cursuri postliceale in specilaizarea restaurare lemn. In 1991 il gasim la Sinaia si Bucuresti, la Muzeul Colectiilor de Arta, intre 1992 si 1993 lucreaza la Muzeul National de Arta din capitala, iar in 1994 e la Iasi, la Complexul National Muzeal al Moldovei
Radu-Bogdan Tunaru are o experienta de 13 ani in restaurarea lemnului. Vom dialoga cu el despre lemn, incercand sa ocolim orice teritorii care ne-ar putea trimite la un discurs intr-o veritabila limba de lemn. Vom poposi intr-o lume a perisabilului care are acum sansa de a-si primi inapoi stralucirea.
Printre rasini uleioase, cleiuri de oase si carii lemnoase
- Haideti sa dezvaluim si cititorilor nostri ce face un restaurator in lemn?
- Un restaurator in lemn reda mobilierului sau obiectelor stralucirea lor initiala. Restauratorul  respecta foarte exact principiile restaurarii stiintifice. As putea spune ca el, restauratorul, imbina stiinta cu arta, sau, daca vreti, restauratorul este medicul obiectelor vechi. 
De asemenea, tot restauratorul in lemn mai face si tratamente impotriva atacurilor xilofage, impotriva atacurilor biologice, a actiunilor mecanice sau fizice. 
El consolideaza prin impregnari cu rasini, incleieri cu clei de oase, dar poate sa si completeze cu material lemnos sau furniruri, cu os, sidef sau metal, colaborand cu restauratorii de metal sau ceramica. 
In functie de obiect, el colaboreaza cu restauratorii de pictura, in cazul icoanelor sau al picturilor pe lemn, pentru ca tratamentele si interventiile asupra suportului de lemn sa nu afecteze pigmentii picturilor. 
Dar poate avea o colaborare si cu restauratorul de carte in cazul copertelor din lemn. 
Ce sa va mai spun? Tot el, restauratorul, face integrari cromatice prin baituire, lacuire, vopsire, finisari prin lustruire sau ceruire cu ceara de albine. Restauratorul in lemn colaboreaza cu chimistul, biologul, fizicianul, muzeograful sau restauratorul de pe alt suport.
- Cu ce dificultati se confrunta? In afara caracterului perisabil al materialului…
- Lipsa unor dotari specifice, performante, necesare in procesul de restaurare. Lipsa materialelor de restaurare: substante, reactivi, scule. Apoi sa nu uitam de caracterul foarte nociv al unor substante asupra organismului nostru, noi fiind foarte expusi la boli grave, multe substante fiind cancerigene. Si apoi e stiut, cred, faptul ca foarte multi dintre noi, restauratorii, ne-am confruntat cu probleme dermatologice cronice.
- Cate obiecte din lemn ati restaurat pana acum, le mai stiti sirul?
- Am restaurat foarte multe obiecte, probabil sute de piese de mobilier, obiecte etnografice din lemn, sculpturi in lemn, instrumente muzicale, dar si obiective in aer liber. As enumera aici: mobilierul muzeului din Lipova, icoane pe lemn din colectia "Crisan" - Lipova, mobilierul Muzeului "Ioan Slavici" si "Emil Montia", din Siria, mobilierul Casei Memoriale "Adam Muller Guttenbrunn" din Zabrani, doua instrumente muzicale arhaice si cateva obiecte etnografice de la muzeul din Buteni, obiecte etnografice cum ar fi: butoaie, ciubere, prese, de la Muzeul viei si vinului de la Minis, mobilier si obiecte din lemn de la Casa Memoriala "Otilia Cazimir" din Iasi, obiecte din lemn, mobilier si un contrabas la micutul muzeu de la primaria Barnova, judetul Iasi, pendule, jilturi, porti imparatesti, un iconostas, la Muzeul National de Arta al Romaniei de la Bucuresti.
- Care sunt acelea care v-au dat cea mai mare bataie de cap?
- Multe. Pentru ca fiecare are alte probleme.
"Butucul Breslelor" a fost restaurat de Radu TunaruMi-ar trebui o mana in plus … sau  macar un deget …
- Cand e "bataie de cap" pentru un restaurator in lemn?
- La unele intampin greutati datorita atacurilor xilofage active, la altele datorita umiditatii. La unele datorita schimbarilor de structura, la altele datorita altor materiale din componenta, cum ar fi ceramica sau metalul. Uneori as mai avea nevoie de inca o mana sau chiar doar de un deget in plus.
- Dumneavoastra ati restaurat si Butucul de la "Casa cu lacat" din Arad. La el cat ati lucrat?
- La Butucul de la "Casa cu lacat" am lucrat efectiv aproximativ 7-8 luni.
- Ce a fost mai greu?
- Dificultatile au fost atat din cauza lipsei de materiale cat si din cauza lipsei timpului. De exemnplu mi-a lipsit rasina "Paraloid B-72" si acetona. Cel mai dificil a fost faptul ca lemnul original s-a stabilizat, din punct de vedere al umiditatii, extrem de greu. Multe probleme au fost din cauza mucegaiului care a fost cu greu stopat.
Ce suspina obiectele din lemn ?
- Acum la ce lucrati?
- Acum lucrez la o icoana pe lemn de la Lipova, din Colectia Crisan. Mai am o masuta, o lada de breasla, un scaun de la Muzeul "Ioan Slavici" din Siria si o masina de cusut.
- Daca obiectele din fata dumneavoastra, pe care va pregatiti sa le restaurati, ar putea vorbi, ce credeti ca s-ar auzi?
- Icoanele pe lemn - poate rugaciuni ale preotului Crisan. Apoi masuta - probabil ca cineva care a baut un ceai sau o cafea la aceasta. La lada de breasla sigur s-ar auzi ceva despre afaceri. Apoi, scaunul din muzeul lui Ioan Slavici - precis ca ar iesi la lumina ceva discutii intre Slavici si Eminescu, iar masina de cusut, daca ar fi sa vorbeasca, poate mi-ar spune ceva despre evolutia modei?!
Lemnul apare in toate domeniile activitatii umane, demonstrand nu numai multiplele intrebuintari ce i s-au dat, ci si ingeniozitate tehnica in prelucrare si folosire, maiestrie in ornamentare. Multiplele calitati structurale ale lemnului, plastice si artistice, exprimate prin duritate si consistenta, dar si posibilitatea relativ usoara de ornamentare in tehnici din cele mai variate, toate aceste considerente au permis crearea sintezei util - frumos - placut pentru obiectele din lemn.
De la piesele de mobilier, masive, la instrumente muzicale sau obiecte de cult (iata doar cateva exemple din categoria creatiei in lemn!), toate impresioneaza fie prin volum, fie prin constructie, fie prin silueta sau modelul ornamental care imbogateste forma.

Carmen Neamtu - Observator Plus
  • Cu participarea unor "grei" din Ministerul Administratiei si Internelor: S-a infiintat Centrul Zonal de Politie Rurala Vladimirescu

A fost inaugurat Postul de Politie Rurala VladimirescuIn cursul zilei de ieri, la Comandamentul de Jandarmi Judetean Arad a avut loc convocarea zonala cu purtatorii de cuvant din structurile teritoriale ale Ministerului Administratiei si Internelor, din judetele Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis. 
Actiunea a fost condusa, din partea Ministerului Administratiei si Internelor, de comisarul sef de Politie Gheorghe Boblea, seful Directiei de Informare si relatii Publice, respectiv de chestorul de politie Ion Sultanescu, seful Directiei Politiei de Ordine Publica.
La finalul intalnirii de lucru a purtatorilor de cuvant din cele patru judete, in sala de sedinte a Comandamentului de Jandarmi Judetean Arad (cu sediul la Vladimirescu) a avut loc o conferinta de presa, unde chestorul sef Ion Sultanescu a detaliat obiectivele cuprinse in Programul initiat de Minister, intitulat "Pentru comunitate - impreuna cu cetatenii". 
Iata cateva obiective: asigurarea climatului de ordine si siguranta publica, dezvoltarea parteneriatului cu societatea civila, asigurarea transparentei activitatii si cresterea increderii populatiei in serviciile oferite de Politie etc.
Am mai aflat, ieri, ca in cadrul Programului Prioritar de Actiune al Ministerului Administratiei si Internelor, intitulat "Pentru linistea comunitatii rurale", s-a luat masura infiintarii unor Centre Zonale de Politie Rurala, care sa asigure o legatura eficienta si operativa cu Inspectoratul Judetean, atunci cand este nevoie. 
In consecinta, la orele 12,00, chestorul de Politie Ion Sultanescu, impreuna cu primarul comunei Vladimirescu, Ioan Pantos, au inaugurat Centrul Zonal de Politie Rurala Vladimirescu. 
Centrul este al unsprezecelea de acest gen din judet, iar despre rolul si importanta sa in indeplinirea sarcinilor si obiectivelor ce revin Politiei Romane in cadrul Programului "Pentru linistea comunitatii rurale" au vorbit comisarul sef Nicolae Gudiu, seful I.P.J. Arad, Ioan Pantos, primarul comunei Vladimirescu, comisarul sef Gheorghe Boblea, respectiv chestorul sef Ion Sultanescu.

Eugenia Pantea - Adevarul

  • Se repara podul de la Savarsin

Podul peste Mures de la Savarsin va arata ca nou - Virtual Arad News (c)2004Judetul Arad a primit din partea Ministerului Transportului suma de 28 de miliarde de lei pentru o serie de lucrari de reabilitare a drumurilor. 
Banii au fost primiti urmare a solicitarii exprese a presedintelui Consiliului Judetean, Caius Parpala si a primarului Dorel Popa. 
Cei doi au purtat o serie de discutii cu ministrul, prezentand o lista de obiective ce trebuie finalizate de urgenta si pentru care Aradul nu mai are fonduri. Marea majoritate a banilor vor reveni municipiului, dar si judetul va avea parte de o lucrare de anvergura.
Astfel, 8,7 miliarde au fost indreptate spre podul de la Savarsin, care este inchis in momentul de fata pentru traficul greu.
"Se va incepe imediat procedura de licitatie, iar podul va fi terminat in cursul lunii iulie a anului viitor", a spus Caius Parpala. 

Mihaela Iancu - Observator


Cautare in arhiva Virtual Arad

   Search this site                 powered by FreeFind
 


Publicitate

  Imobil de vanzare


Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.


O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.


 

[Home] [Stiri] [Jurnal TVA] [Arhiva de stiri] [Agenda telefonica] [Advertising] [Multimedia] [Galeria foto] [Catedrala] [Harta orasului]
[Informatii] [Istorie] [Link-uri] [Guest book] [Message board] [Localitati din Arad] [Despre noi]