Aproape
zece miliarde de lei, pagube in agricultura
Inundatiile
de saptamana trecuta au provocat in judet
dezastre greu de imaginat. Atat apele Muresului, cat
si cele doua Crisuri care strabat teritoriul judetului
au afectat serios terenuri arabile si culturi, pe
suprafete de mii de hectare, prin depasirea cotelor
de atentie sau de inundatie. In localitati precum
Branisca, Savarsin, Radna, Nadlac, Dieci, Varadia
de Mures, Petris, Conop, Semlac sau Craiva sute de
hectare de culturi sunt complet sau partial compromise.
Pagubele, estimate de specialistii Directiei Agricole
in urma informatiilor primite din teritoriu, sunt
mai mult decat insemnate. Date
statistice Suprafata baltita este, in judet, de 1600 de hectare.
Totalul este impartit astfel: Grau - 471 ha; orz -
106; ogoare (araturi efectuate in toamna in vederea
pregatirii insamantarii de primavara) - 612 ha; fanete
- 103 ha; culturi de nutret pentru animale - 65 ha;
legume total -19ha; teren nelucrat - 15 ha.
In privinta terenurilor inundate, situatia este si
mai critica, fiind afectate 5404 hectare: grau -873
ha; orz -136 ha; ovaz - 27; ogoare -. 791; fanete
- 1268; pasuni - 698 ha; culturi de nutret -326 ha;
legume - 5 ha si teren nelucrat - 280 ha.
Norocul - daca se poate spune asa - este acela ca
apele s-au retras destul de repede, compromiterea
culturilor fiind mult diminuata. Pagube de miliarde De la purtatorul de cuvant al Directiei Agricole,
Ioan Barlutiu, aflam ca la ultima evaluare a situatiei,
care a fost transmisa la Bucuresti, s-au constatat
pagube materiale in valoare de peste noua miliarde
de lei.
Dintre acestea, aproape 1,5 miliarde de lei reprezinta
pierderi la culturile de grau. "Bineinteles, aceste estimari se fac in urma
unor analize complexe, pe care le primim de la inginerii
agricoli din teritoriu, de la primari...adica de la
comisia locala care se intruneste in astfel de situatii.
Dupa ce estimarile ajung la noi, Directia Agricola
le trimite la minister, el fiind singurul in masura
sa stabileasca paguba reala a culturilor" -
afirma Ioan Barlutiu. Lipsa de informare De la stabilirea pagubelor pana la despagubirea
taranului roman este o cale mai mult decat lunga,
acest fapt datorandu-se, in principal, lipsei de informare
pe care producatorul direct ar trebui sa o aiba.
Daca in tari civilizate majoritatea celor care practica
munca pamantului isi asigura terenurile si produsele,
in Romania situatia nu este deloc una imbucuratoare.
O situatie asemanatoare s-a petrecut in vara anului
trecut, fiind vorba despre o alta calamitate naturala,
si anume seceta. Atunci, desi pagubele in agricultura
nu au fost nesemnificative, prea putini tarani au
primit despagubiri pentru ca nu aveau asigurare. Culturi neasigurate Pana la aceasta data, din informatiile obtinute
de la Directia Agricola Arad, nici o persoana nu a
depus o cerere de despagubire, cu toate ca numarul
celor afectati de inundatii este extrem de mare. Pentru
a obtine o cerere de despagubire, care, oricum, va
fi analizata de ministerul de resort, producatorul
direct trebuie sa aiba o asigurare agricola. Nici
atunci, insa, nu va primi toti banii care reprezinta
contravaloarea culturii afectate, ci doar o parte
din ea. Unde-i lege, nu-i tocmeala Nivelul de subventionare a primelor de asigurare
este de 20% din valoarea acestora, pentru toate societatile
de asigurare, asigurare-reasigurare agreate de Ministerul
Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si de Comisia
de Supraveghere a Asigurarilor.
Culturile agricole si speciile de animale, pasari,
familii de albine si pesti pentru care se subventioneaza
primele de asigurare sunt nominalizate prin ordin
al ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor,
in conformitate cu art. 6 lit. b) din Legea nr. 381/2002
privind acordarea despagubirilor in caz de calamitati
naturale in agricultura.
Subventionarea primelor de asigurare cuvenite producatorilor
agricoli se face prin societatile de asigurare- reasigurare
agreate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si
Padurilor si de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor. *** Situatia injudetul
Arad privind culturile agricole este mai mult decat
ingrijoratoare. Producatorul direct, agricultorul,
trebuie sa stie ca, fara de asigurare, cultura si
munca sa pe un an pot fi total compromise, iar banii
investiti - deloc putini - se pot duce pe apa Sambetei.
Singura sansa ar fi ca, mai ales acolo unde, an de
an, se produc calamitati naturale, agricultorul sa-si
asigure recolta.
Dacian
Don - Agenda zilei
Sectiile
de votare, amplasate in functie de retelele de telefonie
mobila!
Primarii
si secretarii din judet au fost convocati ieri la
Arad pentru a li se aduce la cunostinta prevederile
legii privind alegerea autoritatilor publice locale.
Cu acest prilej, prefectul Dan Ungureanu le-a cerut
edililor sa respecte cu sfintenie legea, pentru ca
mai apoi sa-i informeze ca, incepand de saptamana
viitoare, vor fi vizitati de reprezentantii Prefecturii.
Acestia se vor intalni cu primarii, viceprimarii si
secretarii comunelor, cu presedintii, vicepresedintii
circumscriptiilor electorale si cu sefii de post.
De asemenea vor verifica si modul in care au fost
amenajate sectiile de votare, pentru ca scrutinul
sa se desfasoare in cele mai bune conditii si pentru
a nu exista posibilitatea defraudare a alegerilor.
In situatia in care conectarea la reteaua de telefonie
fixa a cladirilor unde vor functiona sectiile va fi
imposibil de realizat, se va apela la telefoanele
mobile, iar daca nici acestea nu vor putea functiona,
neavand semnal, primarii se vor vedea nevoiti sa identifice
alte spatii.
Cum ar veni, va trebui ca sectiile de votare sa fie
amplasate acolo unde exista semnal la telefoanele
mobile.
Sunt insa unele localitati in care semnalul e bun
doar in varful dealurilor, ceea ce, credem noi, nu
le va determina pe autoritati sa amenajeze sectiile
de votare taman acolo.
In primul rand, urna mobila ar fi solicitata de mai
multe persoane decat de obicei. Mai apoi, exista si
riscul unei prezente reduse la vot din partea doamnelor
si domnisoarelor care, suntem siguri, nu-si vor rupe
tocurile pe coasta dealurilor.
Lucian
Serban - Ziarul Transilvania
Radu-Bogdan
Tunaru, medicul obiectelor vechi
Radu-Bogdan
Tunaru s-a nascut in 1968, la 17 iunie. In 1986 a
absolvit Liceul de prelucrare a lemnului din Arad,
clasa sculptura. In 1994 face cursuri postliceale
in specilaizarea restaurare lemn. In 1991 il gasim
la Sinaia si Bucuresti, la Muzeul Colectiilor de Arta,
intre 1992 si 1993 lucreaza la Muzeul National de
Arta din capitala, iar in 1994 e la Iasi, la Complexul
National Muzeal al Moldovei
Radu-Bogdan Tunaru are o experienta de 13 ani in restaurarea
lemnului. Vom dialoga cu el despre lemn, incercand
sa ocolim orice teritorii care ne-ar putea trimite
la un discurs intr-o veritabila limba de lemn. Vom
poposi intr-o lume a perisabilului care are acum sansa
de a-si primi inapoi stralucirea. Printre rasini uleioase, cleiuri de oase si carii
lemnoase - Haideti sa dezvaluim si cititorilor nostri
ce face un restaurator in lemn?
- Un restaurator in lemn reda mobilierului sau obiectelor
stralucirea lor initiala. Restauratorul respecta
foarte exact principiile restaurarii stiintifice.
As putea spune ca el, restauratorul, imbina stiinta
cu arta, sau, daca vreti, restauratorul este medicul
obiectelor vechi.
De asemenea, tot restauratorul in lemn mai face si
tratamente impotriva atacurilor xilofage, impotriva
atacurilor biologice, a actiunilor mecanice sau fizice.
El consolideaza prin impregnari cu rasini, incleieri
cu clei de oase, dar poate sa si completeze cu material
lemnos sau furniruri, cu os, sidef sau metal, colaborand
cu restauratorii de metal sau ceramica.
In functie de obiect, el colaboreaza cu restauratorii
de pictura, in cazul icoanelor sau al picturilor pe
lemn, pentru ca tratamentele si interventiile asupra
suportului de lemn sa nu afecteze pigmentii picturilor.
Dar poate avea o colaborare si cu restauratorul de
carte in cazul copertelor din lemn.
Ce sa va mai spun? Tot el, restauratorul, face integrari
cromatice prin baituire, lacuire, vopsire, finisari
prin lustruire sau ceruire cu ceara de albine. Restauratorul
in lemn colaboreaza cu chimistul, biologul, fizicianul,
muzeograful sau restauratorul de pe alt suport.
- Cu ce dificultati se confrunta? In afara caracterului
perisabil al materialului…
- Lipsa unor dotari specifice, performante, necesare
in procesul de restaurare. Lipsa materialelor de restaurare:
substante, reactivi, scule. Apoi sa nu uitam de caracterul
foarte nociv al unor substante asupra organismului
nostru, noi fiind foarte expusi la boli grave, multe
substante fiind cancerigene. Si apoi e stiut, cred,
faptul ca foarte multi dintre noi, restauratorii,
ne-am confruntat cu probleme dermatologice cronice.
- Cate obiecte din lemn ati restaurat pana acum, le
mai stiti sirul?
- Am restaurat foarte multe obiecte, probabil sute
de piese de mobilier, obiecte etnografice din lemn,
sculpturi in lemn, instrumente muzicale, dar si obiective
in aer liber. As enumera aici: mobilierul muzeului
din Lipova, icoane pe lemn din colectia "Crisan"
- Lipova, mobilierul Muzeului "Ioan Slavici"
si "Emil Montia", din Siria, mobilierul
Casei Memoriale "Adam Muller Guttenbrunn"
din Zabrani, doua instrumente muzicale arhaice si
cateva obiecte etnografice de la muzeul din Buteni,
obiecte etnografice cum ar fi: butoaie, ciubere, prese,
de la Muzeul viei si vinului de la Minis, mobilier
si obiecte din lemn de la Casa Memoriala "Otilia
Cazimir" din Iasi, obiecte din lemn, mobilier
si un contrabas la micutul muzeu de la primaria Barnova,
judetul Iasi, pendule, jilturi, porti imparatesti,
un iconostas, la Muzeul National de Arta al Romaniei
de la Bucuresti.
- Care sunt acelea care v-au dat cea mai mare bataie
de cap?
- Multe. Pentru ca fiecare are alte probleme. Mi-ar
trebui o mana in plus … sau macar un deget … - Cand e "bataie de cap" pentru un restaurator
in lemn?
- La unele intampin greutati datorita atacurilor xilofage
active, la altele datorita umiditatii. La unele datorita
schimbarilor de structura, la altele datorita altor
materiale din componenta, cum ar fi ceramica sau metalul.
Uneori as mai avea nevoie de inca o mana sau chiar
doar de un deget in plus.
- Dumneavoastra ati restaurat si Butucul de la "Casa
cu lacat" din Arad. La el cat ati lucrat?
- La Butucul de la "Casa cu lacat" am lucrat
efectiv aproximativ 7-8 luni.
- Ce a fost mai greu?
- Dificultatile au fost atat din cauza lipsei de materiale
cat si din cauza lipsei timpului. De exemnplu mi-a
lipsit rasina "Paraloid B-72" si acetona.
Cel mai dificil a fost faptul ca lemnul original s-a
stabilizat, din punct de vedere al umiditatii, extrem
de greu. Multe probleme au fost din cauza mucegaiului
care a fost cu greu stopat. Ce suspina obiectele din lemn ? - Acum la ce lucrati?
- Acum lucrez la o icoana pe lemn de la Lipova, din
Colectia Crisan. Mai am o masuta, o lada de breasla,
un scaun de la Muzeul "Ioan Slavici" din
Siria si o masina de cusut.
- Daca obiectele din fata dumneavoastra, pe care va
pregatiti sa le restaurati, ar putea vorbi, ce credeti
ca s-ar auzi?
- Icoanele pe lemn - poate rugaciuni ale preotului
Crisan. Apoi masuta - probabil ca cineva care a baut
un ceai sau o cafea la aceasta. La lada de breasla
sigur s-ar auzi ceva despre afaceri. Apoi, scaunul
din muzeul lui Ioan Slavici - precis ca ar iesi la
lumina ceva discutii intre Slavici si Eminescu, iar
masina de cusut, daca ar fi sa vorbeasca, poate mi-ar
spune ceva despre evolutia modei?!
Lemnul apare in toate domeniile activitatii umane,
demonstrand nu numai multiplele intrebuintari ce i
s-au dat, ci si ingeniozitate tehnica in prelucrare
si folosire, maiestrie in ornamentare. Multiplele
calitati structurale ale lemnului, plastice si artistice,
exprimate prin duritate si consistenta, dar si posibilitatea
relativ usoara de ornamentare in tehnici din cele
mai variate, toate aceste considerente au permis crearea
sintezei util - frumos - placut pentru obiectele din
lemn.
De la piesele de mobilier, masive, la instrumente
muzicale sau obiecte de cult (iata doar cateva exemple
din categoria creatiei in lemn!), toate impresioneaza
fie prin volum, fie prin constructie, fie prin silueta
sau modelul ornamental care imbogateste forma.
Carmen Neamtu
- Observator Plus
Cu
participarea unor "grei" din Ministerul Administratiei
si Internelor: S-a infiintat Centrul Zonal de Politie
Rurala Vladimirescu
In
cursul zilei de ieri, la Comandamentul de Jandarmi
Judetean Arad a avut loc convocarea zonala cu purtatorii
de cuvant din structurile teritoriale ale Ministerului
Administratiei si Internelor, din judetele Arad, Caras-Severin,
Hunedoara si Timis.
Actiunea a fost condusa, din partea Ministerului Administratiei
si Internelor, de comisarul sef de Politie Gheorghe
Boblea, seful Directiei de Informare si relatii Publice,
respectiv de chestorul de politie Ion Sultanescu,
seful Directiei Politiei de Ordine Publica.
La finalul intalnirii de lucru a purtatorilor de cuvant
din cele patru judete, in sala de sedinte a Comandamentului
de Jandarmi Judetean Arad (cu sediul la Vladimirescu)
a avut loc o conferinta de presa, unde chestorul sef
Ion Sultanescu a detaliat obiectivele cuprinse in
Programul initiat de Minister, intitulat "Pentru
comunitate - impreuna cu cetatenii".
Iata cateva obiective: asigurarea climatului de ordine
si siguranta publica, dezvoltarea parteneriatului
cu societatea civila, asigurarea transparentei activitatii
si cresterea increderii populatiei in serviciile oferite
de Politie etc.
Am mai aflat, ieri, ca in cadrul Programului Prioritar
de Actiune al Ministerului Administratiei si Internelor,
intitulat "Pentru linistea comunitatii rurale",
s-a luat masura infiintarii unor Centre Zonale de
Politie Rurala, care sa asigure o legatura eficienta
si operativa cu Inspectoratul Judetean, atunci cand
este nevoie.
In consecinta, la orele 12,00, chestorul de Politie
Ion Sultanescu, impreuna cu primarul comunei Vladimirescu,
Ioan Pantos, au inaugurat Centrul Zonal de Politie
Rurala Vladimirescu.
Centrul este al unsprezecelea de acest gen din judet,
iar despre rolul si importanta sa in indeplinirea
sarcinilor si obiectivelor ce revin Politiei Romane
in cadrul Programului "Pentru linistea comunitatii
rurale" au vorbit comisarul sef Nicolae Gudiu,
seful I.P.J. Arad, Ioan Pantos, primarul comunei Vladimirescu,
comisarul sef Gheorghe Boblea, respectiv chestorul
sef Ion Sultanescu.
Eugenia
Pantea - Adevarul
Se
repara podul de la Savarsin
Judetul
Arad a primit din partea Ministerului Transportului
suma de 28 de miliarde de lei pentru o serie de lucrari
de reabilitare a drumurilor.
Banii au fost primiti urmare a solicitarii exprese
a presedintelui Consiliului
Judetean, Caius Parpala si a primarului Dorel
Popa.
Cei doi au purtat o serie de discutii cu ministrul,
prezentand o lista de obiective ce trebuie finalizate
de urgenta si pentru care Aradul nu mai are fonduri.
Marea majoritate a banilor vor reveni municipiului,
dar si judetul va avea parte de o lucrare de anvergura.
Astfel, 8,7 miliarde au fost indreptate spre podul
de la Savarsin, care este inchis in momentul de fata
pentru traficul greu.
"Se va incepe imediat procedura de licitatie,
iar podul va fi terminat in cursul lunii iulie a anului
viitor", a spus Caius Parpala.