Luni, 25 octombrie 2004

 Stirile TVA aici

• Masinile grele nu vor mai calca drumurile nationale in week-end

Inca o lovitura data transportatorilor Dupa ce legatura cu Italia le-a fast refuzata, iar Guvernul nu le-a intins nici o mana de ajutor in acest sens, transportatorii romani s-au trezit ca, in maximum doua luni, nu vor mai calca, in week-end, nici pe drumurile nationale sau europene.  Guvernul a adoptat joi, in acest sens, o hotarare, care vizeaza introducerea restrictiei de circulate pe unele sectoare de drumuri nationale si europene pentru vehiculele rutiere, altele decat cele destinate exclusiv transportului de persoane, in zilele de sambata, duminica si de sarbatori legate. Limita maxima: 7,5 tone Restrictiile impuse vehiculelor a caror masa depaseste 7,5 tone au fost luate fara ca transportatorii sa stie macar ca un astfel de act normativ se afla in atentia guvernantilor, iar motivatia nu s-a referit nici pe departe la transportatori, ci doar la aplicarea unor dispozitii similare si in alte state europene, la necesitatea cresterii sigurantei rutiere, a fluidizarii traficului si scaderea riscurilor de accidente. Amenzi de milioane Masura luata are grija ca siguranta nationala sa fie asigurata insa, dat fiind faptul ca de la prevederile de mai sus ale hotararii sunt exceptate vehiculele Armatei, ale Politiei, ambulantele, masinile serviciilor comunitare pentru situatii de urgenta, vehiculele NATO, masinile institutiilor care asigura siguranta nationala si cele ale Companiei Nationale de Drumuri.  Toate celelalte  masini care vor fi descoperite vor fi sanctionate, iar amenda va fi cuprinsa intre 20 si 40 de milioane. Liber la produse perisabile Cei care vor fi afectati de aceasta decizie vor trebui sa se miste rapid cu protestele sau negocierile, caci in hotarare se arata deja ca prevederile acesteia vor intra in vigoare la 30 de zile dupa publicarea in Monitorul Oficial.  Singurele firme care pot sta linistite sunt cele care se ocupa de transporturile de animale vii, de carne, lapte, oua, peste, paine, fructe, legume (adica produse perisabile) si de plante ornamentale, transporturile funerare si cele postale. Restrictii si pe plan local Acestea sunt doar primele masuri luate impotriva transportatorilor, insa este posibil ca acestia sa aiba de suferit si la nivel local, in conditiile in care municipalitatea aradeana se gandeste deja la limitarea accesului TJR-urilor in oras, iar primarii unor comune din Arad viseaza deja la fixarea unor taxe de acces pe drumurile comunale a masinilor de mare tonaj. Adriana Barbu - Agenda zilei

• Vaccinare antigripala

Campania de vaccinare antigripala pentru sezonul rece este in plina desfasurare in Arad .  Ministerul Sanatatii a repartizat peste 30 000 de doze de vaccin antigripal, iar o prima transa a ajuns la Arad .  Vaccinurile vor fi impartite pe baza listelor intocmite in luna septembrie de catre directia de medicina preventiva din cadrul Directiei de sanatate publica.  Dozele de vaccin de la minister sunt gratuite pentru grupele de populatie cu risc mare de imbolnavire.   Pana acum, Directia de sanatate publica a derulat mai multe campanii de vaccinare.  Pana la inceputul acestei luni s-a derulat vaccinarea antirujeolica si cea antidiftero-tetanica la elevii de clasa I.  Elevii de liceu au fost vaccinati anti-rujeolic in prima parte a lunii octombrie.  Absolventii de clasa a 12 au mai avut parte si de vaccinare impotriva hepatitei B.  Luna viitoare vor incepe alte doua campanii de vaccinari impotriva poliomielitei si a hepatietei B.  Camelia Catean - Televiziunea Arad

• "Trebuie sa avem curajul sa nu ne mai mintim"

Interviu cu prof. univ. dr. Mircea Cinteza, presedintele Colegiului Medicilor din Romania si vocea cea mai autorizata din cadrul Aliantei D.A. pentru domeniul medical - Domnule profesor, suntem pe ultimul loc in Europa in ceea ce priveste starea de sanatate a populatiei. Ce e de facut pentru a ne apropia de indicatorii de sanatate ai tarilor civilizate? - In primul rand, trebuie sa avem curajul de a nu ne mai minti pe noi si pe cetatenii pe care-i servim. Trebuie sa avem curajul de a le oferi drepturi care sa fie tot timpul disponibile.  Dintr-un prost obicei care tine de istoria de dinainte de ‘90, spunem ca oferim sanatate tuturor la un nivel decent european, uitand ca Romania nu poate da Sanatatii decat 80 de euro pe cap de locuitor, in timp ce Europa da 1.200 de euro pe cap de locuitor.  Bulgarii dau 200, ungurii - 500 si cehii - 700. Intre 80 si 500 - cat dau vecinii nostri maghiari - este o diferenta atat de mare incat este clar ca dreptul la sanatate similar cu al Ungariei este o minciuna.  Si oamenii trebuie sa se bata pentru a avea acces la acest drept, iar medicii sunt pusi in situatia lui Dumnezeu, de a decide cui sa dea acces si cui sa nu dea, acolo unde nu e posibil sa dai acces tuturor. Primul mesaj la aceasta intrebare este: trebuie sa facem un sistem de compensate care sa functioneze 365 de zile pe an la toate farmaciile, trebuie sa facem un sistem de analize fara plafon si un pachet de baza de servicii care sa fie tot timpul disponibil si care sa cuprinda toate lucrurile vitale, iar pentru celelalte, care sunt in plus, sa existe posibilitatea unui abonament, a unor asigurari suplimentare care sa le faca reale fara ca omul sa scoata direct banii din buzunar. Statul trebuie sa sustina investitiile din spitale - In acest moment, medicina romaneasca este rupta in doua. Pe de o parte este medicina bugetara - medicina practicata in spitale, iar pe de alta parte e medicina privata - medicina de familie si de ambulator, care functioneaza in sistem concurential. Cum pot fi eliminate discriminarile dintre aceste doua categorii? - Problema nu este pusa, in totalitatea ei, corect. Exista trei feluri de medicina:  1.Medicina de spital - care este, intr-adevar, bugetara si in care spitalele apartin statului;  2.Medicina de familie, si nu numai. Ambulatorul de specialitate poate da aceleasi exemple in care activitatea medicului este facuta in mod privat numai ca banii care platesc aceasta activitate sunt tot bani publici. Nu exista posibiliatea sa faci medicina de familie cu plata in buzunar, de exemplu, pentru ca nu poti beneficia de programe.  3. Medicina privata separata, de obicei de specialitate, in care omul isi permite sa plateasca si beneficiaza de consultatii si retete private. Insa, peste tot in lumea de care dorim sa apartinem, sistemul de spitale este dominant public si sistemul ambulator este dominant sau in intregime privat. In mod normal, medicina este o prestare de servicii similara cu avocatura, care se preteaza la a fi facuta in mod privat.  Ceea ce se intampla in toate cabinetele medicale, de familie sau de ambulator. In schimb, in spitale costurile medicinei sunt asa de mari incat ele nu pot functiona pe o modalitate comerciala in care sa-si recupereze investitiile. Peste tot in Europa statul intervine cu programe pentru a sustine aceste investitii. De aceea, sistemul de spital este public, iar spitalele private sunt exceptie, ele sunt minoritare, in unele tari aproape ca nu exista. - In programul de guvernare al Aliantei D.A. este mentionata posibilitatea vanzarii unor spitale catre operatori privati... - Este vorba de un parteneriat public-privat. Nu inseamna ca intregul spital este privat. Ma refer la faptul ca se pot inchiria sali de operatii sau aparate care nu functioneaza dupa-amiezile, uneori si noaptea, pentru a fi folosite de specialisti din teritoriu astfel incat sa se dubleze numarul de servicii oferite catre populatie. Este vorba de inchirierea tehnicii, a tehnologiei acolo unde, intr-un sistem sanitar sarac - cum este al nostru -, nu sunt suficienti bani pentru investitii astfel incat aceste lucruri sa existe in spitale private sau in cabinete private suficiente.  Dar spitalul ramane, cu majoritatea activitatii sale, un spital public. Deci, un sistem de spitale private in Romania, care sa fie suficient de mare, nu va aparea in urmatorii ani. Vor fi probabil cazuri izolate, care nu rezolva problema populatiei. Banii pentru Sanatate sub ochii natiunii - Exista un punct in politica de sanatate a Aliantei D.A. unde se spune ca pana in anul 2008 procentul alocat din PIB pentru finantarea sistemului sanitar va ajunge la cel putin 6%, adica dublu fata de cat este acum. Ce mijloace aveti la indemana pentru a pune in practica acest deziderat? - Este, intr-adevar dublu fata de ceea ce avem acum. Dar este cu 25% mai putin decat media europeana, de 8%. In plus, este vorba de un 6% dintr-un buget infinit mai mic, al Romaniei, fata de cel european.  Cum putem ajunge la acest procent de 6%?  Este o chestiune de vointa politica, de asezare a lucrurilor, de disparitie a gaurilor negre din buget in asa fel incat sa existe o aliniere la modelul european, unde acest lucru este facut intr-o alta modalitate decat s-a facut in Romania. Deci, exista o redistributie prin vointa politica, pentru a avea un model similar cu al Cehiei, cu al Ungariei... pentru a nu vorbi de Austria sau de alte tari. - Ne promiteti lucruri frumoase. De 15 ani avem parte numai de promisiuni in ceea ce priveste imbunatatirea sistemului sanitar romanesc. Ce garantii ne oferiti dumneavoastra, cu ce argumente veniti pentru a ne convinge ca, intr-adevar, se va intampla ceva bun cu Sanatatea romaneasca, daca vine Alianta la putere? - In primul rand, ne referim la faptul ca o parte dintre cei care astazi suntem in opozitie, a introdus in urma cu opt ani sistemul de sanatate bazat pe sistemul de asigurari sociale de sanatate.  Acest sistem are imensul avantaj ca obliga ca banii pentru Sanatate sa fie separati de restul bugetului si sa poata sa fie controlati de catre comunitate prin mijloace de audit financiar, prin transparenta cheltuirii bugetului asa incat banii sa nu intarzie la plata, sa nu fie dusi in alte parti, asa cum s-a intamplat sa dispara din Trezorerie.  Sistemul de asigurari garanteaza faptul ca banii pentru Sanatate sunt dati pentru Sanatate si dati in administratia unui administrator profesionist.  Ceilalti guvernanti au denaturat sistemul si l-au transformat intr-un sistem de stat in care decizia se ia la nivelul guvernului.  Asa este acum. Cati bani se dau pentru Sanatate este o decizie luata de guvern, bugetul de sanatate este inclus in bugetul general al tarii... Nu sunt, in clipa de fata, decat 3,5 milioane de contribuabili pentru Sanatate deoarece la ceilalti a disparut inclusiv contributia statului.  Nimeni nu cere bani pensionarilor dar statul, acum doi ani, a renuntat sa mai dea orice fel de bani pentru pensionari, desfiintand contributia lor pentru Sanatate.  Lucrul acesta este dovada foarte clara ca altii au fost cei care au dorit ca banii pentru Sanatate sa se piarda din nou in negura Trezoreriei si sa poata sa fie platiti la "Sfantu’ Asteapta", fara respectarea cuvantului...  Garantia noastra este ca dorim si - am dovedit acum opt ani - ca vrem sa facem lucrul acesta, ca banii pentru Sanatate si administrarea acestora sa fie sub ochii natiunii si independenti.  In plus, oamenii propusi de noi sunt, in intregime, oameni care se pricep la sistemul sanitar, sunt de ani de zile acolo si sunt oameni care si-au dovedit probitatea si competenta. Decenta meseriei, in raport cu importanta ei sociala - Ati apreciat ca Romania este mult ramasa in urma in ceea ce priveste reformarea sistemului sanitar. Ati fost, sunteti presedinte al Colegiului Medicilor din Romania. Nu va faceti vinovat si dumneavoastra de aceasta situatie? - Nu, nu am nici un fel de vina, pentru ca am atras atentia in mod public asupra tuturor greselilor, intoarcerilor inapoi si abuzurilor facute de autoritati in retransformarea sistemului sanitar intr-un sistem discretionar, in care conducerea mersului financiar este facuta dintr-un cabinet de la Centru, din Ministerul de Finante, fara posibilitatea interventiei legilor si a populatiei. Faptul ca banii au fost blocati in Trezorerie, faptul ca nu s-au facut platile la timp - toate acestea au fost o decizie politica ce nu a putut fi influentata de nici un alt for.  Noi am refuzat semnarea contractului cadru intr-unul din ani, spu-nand ca nu suntem de acord. Contractul cadru a aparut in Monitorul Oficial, semnat de presedintele Colegiului, spunandu-se ca avizul Colegiului - fie ca-i pozitiv, fie ca-i negativ - nu conteaza. El exista, este semnat acolo, dar autoritatilor putin le pasa ca el este negativ.  Acest mod de colaborare este refuzat de catre noi. Suntem impotriva modului in care este transformata functionarea sistemului sanitar, dintr-un sistem autonom intr-un sistem centralizat si fara posibilitate de interventie a factorilor de reglare. - Cum ati combatut, de la nivelul conducerii Colegiului Medicilor din Romania, coruptia din sistemul sanitar romanesc si cum aveti de gand s-o combateti in viitor? - Prin doua modalitati: prin judecati drepte si transparente, in fata opiniei publice si prin redarea decentei meseriei in raport cu importanta ei sociala. Au existat cazuri in care medicii au fost dovediti a face acte de conditionare a activitatii medicale si ele au fost judecate inclusiv de noi.  Majoritatea cazurilor, insa, au fost de competenta justitiei independente.  Dar au existat numeroase ocazii in care am atras atentia asupra votului unanim al Consiliului National al Colegiului Medicilor prin care orice fel de avantaj material pretins direct sau indirect pentru un act medical este neacceptabil.  In acelasi timp, vrem sa atragem inca o data atentia supra situatiei intolerabile in care se gaseste sistemul sanitar. Din documentele oficiale ale statului rezulta un venit mediu pe ramura cu 20% mai mic decat venitul mediu pe economie.  Venitul mediu de 4,7 milioane pe luna din sistemul sanitar este comparabil doar cu cel din sistemul de salubritate.  In Posta se castiga in medie 9 milioane pe luna, in electricitate - 11 milioane... Or, raspunderea activitatii medicale nu se compara cu a nici unei alte activitati pentru ca ea trebuie sa recastige viata omului, nu s-o pastreze asa cum este...  Pentru asta, medicul invata, in medie, 11 ani si nu 5 ani - cat sunt studiile superioare in alte parti. Aceasta nedreptate trebuie sa fie la baza pretentiilor ca lucrurile sa reintre in normalitate. "Nu-mi doresc o functie anume" - Ati fost caracterizat ca "vocea cea mai autorizata din partea Aliantei D.A. pentru domeniul medical". Ce functie, ce fotoliu va doriti / vi s-a promis/ credeti ca aveti sanse sa ocupati in cazul in care Alianta va castiga alegerile? - Nici una, in mod particular. Imi doresc doar sa pot contribui efectiv, prin fapte, nu doar prin vorbe si sfaturi, la o buna functionare a sistemului sanitar.  Asadar, orice fel de post in administrarea sistemului sanitar ar putea sa-mi dea ocazia sa pot face ceva concret.  In acelasi timp, in speranta ca voi deveni parlamentar - sunt pe lista de Senat la Bucuresti - pot contribui la un sistem de legi bune. Pentru ca actualele legi sunt ambigue, se succed una dupa alta si nu ai timp sa te adaptezi la o lege pentru ca vine urmatoarea.  Noi dorim sa facem niste legi clare, simple si stabile. Diana Dutu - Adevarul

• Febra innoirii la taranisti

Sambata, 16 octombrie 2004, Alin Gherga a devenit noul presedinte al P.N.T.C.D. Arad.  Pentru au votat 98, impotriva 4. Gheorghe Ciuhandu nu a fost prezent, deplasarea domniei sale in estul patriei avand un scop electoral, dat fiind faptul ca se apropie alegerile prezidentiale. S-a vorbit mult despre monarhie si crestin-democratie, despre esecuri si impliniri, dar mai ales despre faptul ca electoratul i-a taxat pe taranisti ca fiind singurii vinovati de guvernarea 1997-2000. La Conferinta Judeteana au participat si reprezentanti  ai altor partide politice, aflate acum in ascensiune, precum si fosti membrii taranisti, migratori la alte formatiuni, ziaristi si gura-casca.  Cei gura-casca l-au ascultat pe Marin Nicolai prezentand raportul activitatii ultimilor doi ani, au mai cascat, au mai gura, iar cand a venit vorba despre Ovidiu Marian si activitatea lui toti s-au apucat de jucat table.  De mentionat ca Ovidiu Marian si Ionel Costin au fost absenti si stau prost cu notele in catalogul organizatiei.  E posibil ca ei sa dea corigentele in toamna viitoare, daca pana atunci nu se desfiinteaza scoala politica ale carei cursuri le-au frecventat o buna perioada de timp. Taranistii ii sprijina pe cei din Alianta DA in demersul lor de a castiga alegerile care se apropie, dar conditional, cum a hotarat Gheorghe Ciuhandu si numai in urma unor negocieri cinstite!  Intrebarea care se pune e: daca nu Alianta, atunci pe cine?  Nici unul dintre cei prezenti nu ar dori sustinerea P.S.D.-ului sau a P.R.M.-ului, cu toate ca in aberanta politica romaneasca si asa ceva se poate. Fostul presedinte taranist nu l-a sustinut pe Dorel Popa in turul doi al alegerilor locale? Faptul ca acum crestin-democratia are un procentaj de peste 10%, iar P.N.T .C.D. in jur de 1% se datoreaza, zic taranistii mai mult soptit, proastei guvernari din epoca lui Emil Constantinescu.  Alta hiba nu mai e, chiar daca au trecut patru ani de atunci. Dan Ioja - Buletinul de Arad

• Locul in care se nasc, miraculos, Sanziene

Scoala de Arte, clasa de canto popular – Marioara Micle Un loc cu totul binecuvantat in viata unui oras, in afara activitatilor scolare obisnuite, este acea parte speciala care a primit denumirea, poate nu chiar foarte potrivita, de Scoala populara de arta sau Scoala de Arte.  Aici se formeaza cea mai temeinica plamada a viitorilor artisti, fie ca acestia sunt pictori, graficieni, balerini, instrumentisti sau cantareti.  Ceea ce iese din mana  dascalilor minunati se vede mai tarziu, cand premiile si recunoasterea pe plan national si international incununeaza miile de ore de studiu in care profesor si elev au invatat si asudat alaturi. Un glas tulburator precum izvorul nestiut: Iuliana Tatar Intram in plina ora la Clasa de Canto Popular, profesor Marioara Micle.  Incaperea mica e plina de acea atmosfera inconfundabila de studiu adanc, de afise, pianul tacut dar "viu", caiete groase cu texte si note, o vitrina cu trofee, un dulap plin cu costume populare, un urias complex electronic muzical.  Profesoara e numai zambet, desi duce pe umeri peste 30 de ani de munca muzicala.  Modestia cu care se inconjoara completeaza caracterul sobru, integru al fetelor de la tara, fapt pentru care ne prezinta cu mandrie copila venita la ora; fata e inalta si mladie, cu par bogat, negru stralucitor, oachesa, cu tenul alb precum baltul matasos si pur al mireselor.  Se numeste Iuliana Tatar si este eleva in ultimul an de liceu.  Fara nici o stinghereala ia microfonul si, simplu, canta: o ardeleneasca din zona Zarandului, o polca, o invartita de pe Valea Muresului (Capruta).  Textul cantecului "Cararuta" urca si coboara glasul melodios al fetei pe piscuri si in rape tulburatoare: "Unu’ mere, altu’ vine / Altu’ ma-nsele pa mine (…) De m-a cere-un fluieras / Da-ma mama mintenas / Nu-mi lega, mama, lumea / Cu cine nu mi voia / Da’ ma leaga, mama, leaga / Cu cine sa-mi fie draga!".  Cine aude cantecul glasuit cu atata maiestrie de tanara fata incearca un sentiment straniu de tristete amestecat cu fericire. Costumul cu pui de tabla de Birchis Profesoara Micle ne vorbeste de repertorii, de sute de melodii culese, si, in special de cantecele miresei, de obiceiuri si costume.  "Din cele peste 300 de piese pe care le-am cules din intreg cuprinsul judetului o atentie speciala am acordat cantecelor miresei".  Ne exemplifica auditiv cum suna un astfel de cantec cules din zona Tarnova.  Iuliana isi risipeste glasul in rauri subtiri de cristal: „ Scoala nanasa-n picioare / si-mbaltaste-o dalba floare /...Trandafir involt la masa / Rau plang ochii de mireasa...".  In tara Zarandului, momentul crucial al nuntii este legat de cununita tinerei mirese care ii este luata de pe cap. Mama si nasa o duc in alta incapere si aseaza in locul acesteia, marama de femeie, numita balt (un fel de batic imens din matase cu ciucuri lungi). Tanara sotie este adusa inapoi de cele doua femei si este asezata pe genunchii barbatului. Din acel moment incepe jocul miresei.  In aceasta zona s-a respectat cu strictete traditia: din momentul maritisului, femeia nu va mai aparea in public cu capul descoperit. Singurul care o va vedea cu podoaba despletita va fi numai barbatul ei.  Marioara Micle este deosebit de mandra de inegalabilele costume populare din tinutul Zarandului: "Fetele din grupul folcloric "Sanzienele" sunt imbracate in costume populare traditionale din aceasta zona".  Este o adevarata surpriza si bucurie sa atingi acea panza veche dar imposibil de rupt, tesuta de mani vrednice de tarance moate, iar motivele populare sunt broderii atat de speciale incat iti este imposibil sa accepti ca niste degete au putut face acele minuni. Vechimea lor atinge aproape...un secol iar costumele se numesc uluitor: "Costumul cu pui de tabla de Birchis". Marioara Micle – creatoarea "Sanzienelor" Este tipul de profesor special (pe cale de disparitie): acel profesor care se dedica trup si suflet cauzei si tinerilor care-i intra pe mana.  E mica, vioaie dar pastreaza acea melancolie suava a femeilor birchisene, zona din care se trage.  Este cel mai potrivit om pentru o clasa de arta deosebit de pretentioasa: clasa de canto popular.  Marioara s-a nascut in zona moteasca a tarii Zarandului - frumoasa, apriga, dura dar plina de omenie si dragoste pentru semeni.  A stiut dintotdeaua ca nu va putea face altceva decat muzica. A terminat Conservatorul la Bucuresti iar Lucrarea de Stat, asa cum se spunea pe atunci – s-a numit simplu: "Cantecul din Banat", lucrare ce a cuprins peste 200 de texte folclorice culese cu grija si multa migala de neobosita cautatoare a celui mai curat filon melodic, cel din care toate pornesc, filonul popular.  "Sunt profesoara de peste 30 de ani si prin mana mea au trecut multe, foarte multe talente pe care le-am descoperit si cultivat cu rabdare, pentru ca apoi tinerii artisti sa devina, in timp, valori nationale.  Aceasta mandrie nu poate fi intrecuta decat de momentul infiintarii celui mai valoros grup folcloric pe care l-a scos vreodata judetul Arad, recunoscut in intreaga tara: "Sanzienele".  Numele l-am ales din dorinta de a nu imita nimic: fetele sunt tinere si frumoase precum florile de sanziene, florile vrajite ale frumusetii si dragostei.  A fost infiintat dupa 1990 si este format, constant, din 12-13 fete. Repertoriul este 90 la suta din Tara Zarandului: ardelene, polci, bihorene, banatene, doine, balade, cuprinzand toate genurile vocale din judet.  Am scos si cateva albume, dintre care amintesc "Traditie si folclor in Tara Zarandului" cu balade, doine, colinde, cantece, cantece de joc, cantece rituale.  Cantecele miresei sunt in numar de sapte, unul mai impresionant decat celalalt.  "Albumul "Sanzienele"( peste 30 de piese) cuprinde toate aceste genuri, atinge in mod necesar zona comercialului, dar este total detasat de injositoarele manele. Este o rusine infestarea adevaratei comori folclorice cu aceste mizerii injositoare". Fetele-Sanziene sunt deja cunoscute in toata tara; au deschis, printre altele, in vara acestui an, Gala finala a concursului Bravo Bravissimo participand activ la concursuri, festivaluri, concerte, unde, peste tot, au fost deosebit de apreciate.  Iuliana Tatar – o "sanziana desprinsa" spre cariera solistica - a luat, in acest an, Locul I la Olimpiada Nationala de Muzica desfasurat in primavara la Tg. Mures.  Visul profesoarei pentru 2005 este "realizarea costumelor motesti a motilor criseni, asa cum se denumesc singuri, pentru zona Zarandului, port de costume populare alb-negru".  Tanara speranta Iuliana Tatar ne convinge din nou, cu acea voce care pare traitoare in rauri de cristal si ecouri de argint, cantandu-ne o moteasca adevarata: "Hai badita sa cosim / S-apoi noi sa ne iubim / Si sa ne iubim cu dor / In poiana la izvor!".  Ne despartim cu greu de mica floare de sanziene, Iuliana - si de a sa profesoara maiastra, neobosita, sub a carei obladuire de armonie si curatenie sufleteasca se afla inca sapte sute de copii... Felicia R. Gheorghe - Observator

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.