La
"Zidul dorintelor", aradenii isi demonstreaza
patriotismul local
Aglomeratie
mare in fata magazinului Ziridava. Nu se vinde nimic,
nu se da nimic pe gratis dar, in schimb, se poate
vedea amplasat un "Zid al dorintelor",
care atrage atentia trecatorilor. "Vrem drumuri bune", "Boschetarii
sa fie trimisi la ei in oras", "Servicii
de calitate", "Cetatea Aradului -
Centru european expozitional", "Sa
fie aduse inapoi toate institutiile de la Timisoara",
sunt doar cateva dintre mesajele ce pot fi citite
pe zid.
Interesul aradenilor de a-si transmite dorintele alesilor
este foarte mare. Zilnic, in fata zidului, persoane
din cele mai diferite categorii sociale se opresc,
citesc mesajele existente si apoi solicita un marker
pentru a contribui la cresterea numarului revendicarilor.
"Nu am inregistrat, pana acum, probleme de nici
un fel. Toti cei care dovedesc interes sunt oameni
ponderati, care nu au dat dovada de violente",
ne spune voluntarul insarcinat cu paza zidului.
Tanara, eleva la Liceul de Arta, ne spune ca alti
cinci colegi ai ei, alaturi de elevi de la Colegiul
National "Moise Nicoara" au calitatea de
aparator a ceea ce s-ar putea numi "Vocea
strazii". "Venim dimineata, de la ora noua si stam
pana seara la noua. Schimbam turele intre noi, pentru
ca unii avem scoala dimineata, altii dupa-amiaza si
trebuie sa facem fata in ambele locuri",
ne spune tanara.
Pe timpul noptii, panoul este pazit de gardieni, cu
care Asociatia Pro-Demecratia are semnat un contract.
Spatiul liber al zidului a fost umplut de solicitari
chiar din prima zi. Mesajele cu tenta electorala,
chiar si mai ascunsa, se sterg insa imediat.
Voluntarii urmaresc permanent ceea ce se scrie si
iau atitudine. Nu sunt permise nici injuriile sau
lucrurile necuviincioase, asa cum nici mesajele nerealiste
nu au viata lunga. "Este mai greu acum, la inceput, cu selectarea
mcsajelor. Ele se sterg destul de greu de pe zid,
dar cu un diluant bun si multe carpe se rezolva". Inainte de a fi sterse, pentru a permite existenta
unui nou spatiu, mesajele se fotografiaza si, la terminarea
campaniei, vor fi inaintate noii administrate.
Mihaela
Iancu - Observator
Greva
profesorilor, bucuria elevilor
Dascalii
din scolile aradene au declansat, ieri, greva de avertisment.
Fiecare institutie de invatamant a afisat pe poarta
principala a scolii ca timp de doua ore procesul instructiv-educativ
este sistat.
In acest rastimp, profesorii care au avut cursuri
s-au prezentat la clasa, doar ca in loc sa se apuce
de predat i-au supravegheat pe elevi.
Greva de avertisment s-a desfasurat de la ora 11.00
la ora 13.00.
Avand in vedere faptul ca aproape toate scolile detin
agenti de paza la intrarea in scoala, elevii care
au vrut sa-si ia liber pe parcursul grevei nu prea
au avut sanse de reusita.
Oricum, scolarii care s-au gandit la chiul in timpul
desfasurarii grevei s-au ales cu absente nemotivate.
Aceasta prima actiune de avertisment a sindicalistilor
din invatamant este cauzata de proasta salarizare
din acest domeniu.
De nenumarate ori sindicatele au solicitat majorarea
salariilor pentru toti angajatii din invatamant, atat
pentru cadrele didactice, cat si pentru cadrele auxiliare,
dar iata ca personalul nedidactic a ramas pe dinafara. "Guvernul Romaniei nu a oferit nici o garantie
ca vor fi respectate termenele solicitate de sindicate
pentru majorarea salariilor intregului personal din
invatamant" - a declarat Marius Gondor, presedintele
Sindicatului Liber din invatamantul aradean.
Din pacate, desi presa ar fi trebuit sa patrunda mai
ujor la locul desfasurarii grevei de avertisment,
acest lucru nu a fost posibil in toate unitatile de
invatamant.
Spre exemplu, la Liceul
Pedagogic "Dimitrie Tichindeal"
am solicitat permisiunea de a fotografia o clasa cu
elevi pe timpul grevei.
Dupa ce am fost plasati dintr-o parte intr-alta nu
ne-a fost acceptata propunerea.
Din acest motiv nu putem sa va relatam daca aici au
mai existat elevi in clase dupa ora 12.00.
Am fost rugati sa venim dupa ora 14.00 cand directorul
unitatii de invatamant se intoarce la scoala.
Probabil ca atunci ni s-ar fi onorat solicitarea,
dar era prea tarziu deoarece greva s-a finalizat dupa
ora 13.00, iar dupa ora 14.00 marea majoritate a elevilor
erau acasa.
Conducerea Inspectoratului Scolar Judetean Arad a
privit cu ochi buni actiunea sindicalistilor. "Salariile profesorilor trebuie majorate.
Consider ca este cel mai important sa se produca majorari
salariale profesorilor debutanti si celor cu vechime
de zece ani. Cu salarii intre 2.500.000 si 4.000.000
de lei, profesorii nu pot sa-si acopere cheltuielile
necesare unui cadru didactic" -a declarat
Zoea Rotaru, inspectorul general scolar.
Simona
Valan - Agenda zilei
Clinica
Oncologica - in lupta împotriva cancerului
In
aceste zile au loc, la Arad, lucrarile Consiliului
de Administratie al SC "Villa Iolanda"
SA.
Scopul acestor sedinte este de a aborda problemele
organizatorice privind începerea lucrarilor de constructie
a Centrului Oncologic si de Tratamente ce urmeaza
sa functioneze în orasul nostru.
Din partea italiana, au fost prezenti, la aceste dezbateri,
prof. dr. Gianluca Valentini, prof. dr. Nicola Collona
si prof. dr. Demetrio Serafini.
Din partea româna, au fost prezenti prof. univ. dr.
Aurel Ardelean, rectorul Universitatii
de Vest "Vasile Goldis", institutie
implicata în acest proiect fundamental pentru comunitatea
aradeana, precum si vicepresedintele Consiliului
Judetean, d-nul Claudiu Cristea.
Acesta din urma a declarat: "Avem interesul
de a concretiza aceasta investitie la Arad, unde incidenta
îmbolnavirilor de cancer este ridicata. Vorbim aici
de sanatatea oamenilor, de viata lor."
Prof. univ. dr. Aurel Ardelean a subliniat importanta
implicarii autoritatilor locale în aceasta actiune,
mentionând si faptul ca o clinica similara a fost
recent inaugurata în Italia.
Domnia sa a mai adaugat: "În aceasta structura
va functiona si un centru de cercetare, doua conventii
fiind deja semnate, cu universitati din Camerino si
din Perugia. În Macerata sunt deja în functiune servicii
de radioterapie, terapie radiometabolica si alte instrumente
avansate de diagnostic, pe care vom cauta sa le aducem
si în Arad. Clinica are toate aprobarile necesare,
asteptam doar avizul bancilor cu care lucram, având
în vedere faptul ca Adunarea Generala va adopta marirea
capitalului la suma de 5 mil. euro. Cu aceasta suma
si cu ajutorul Comunitatii Europene, respectiv a unor
sponsori, lucrarea va fi demarata."
Partile implicate si-au manifestat optimismul ca lucrarile
vor fi finalizate în aproximativ un an si jumatate.
S.
Milancovici - Adevarul
Dupa
amplasarea Statuii Libertatii, fragmente din istoria romana
si maghiara s-au reanalizat la Arad
Tacere
asupra patrimoniului Gojdu
* Profesori universitari din Cluj, Iasi si Arad au
dezbatut intens timp de trei zile
* O intalnire similara va avea loc peste doi ani la
Budapesta Mai multi istorici de marca romani si maghiari
s-au intalnit la Arad, au luat loc la aceeasi masa
si au discutat despre trecutul si viitorul celor doua
tari. Importantul eveniment a fost organizat de Universitatea
de Vest "Vasile Goldis" din Arad,
sub indrumarea Academiei Romane si a Academiei Maghiare
de Stiinta.
Comisia mixta a istoricilor romani si maghiari se
intruneste regulat din doi in doi ani, prima sesiune
de intalniri fiind organizata in urma cu 35 de ani.
Chiar daca temele abordate nu au suferit nici o ingradire,
organizatorii romani au preferat sa ocoleasca un subiect
extrem de fierbinte in diplomatia romaneasca, si anume
cel al patrimoniului Gojdu.
In schimb, recenta reamplasare a Statuii Libertatii
a fost amplu analizata, istoricii vorbind despre monument
sine ira et studio.
Decanul Facultatii de Stiinte Umanist-Crestine, conf.
univ. dr. Marius Grec, cel care s-a preocupat indeaproape
de succesul evenimentului, a declarat ca intalnirea
"a constituit un prilej pentru istoricii
romani si maghiari de a clarifica anumite puncte de
vedere".
In opinia universitarului aradean, atmosfera din comisie
a fost una deschisa, favorabila unei reale comunicari.
Au participat istorici prestigiosi din Arad, Cluj
si Iasi, partea romana fiind reprezentata de 7 specialisti,
iar cea maghiara, de 8.
Intalnirea, desfasurata pe durata a trei zile, s-a
distantat total de politic, fiind exclusiv una de
natura stiintifica. "Echipa romaneasca a fost prezidata de academicianul
Camil Muresanu, iar cea maghiara de Szasz Zoltan.
Spre surprinderea noastra, trei dintre istoricii maghiari
cunosteau limba romana, astfel ca dialogul a fost
unul extrem de usor. Am avut parte si de traducatori
foarte buni, care sesizau nuantele, lucru deosebit
de important intr-o intalnire la un asemenea nivel",
a precizat decanul Marius Grec.
Tema generala in jurul careia s-au axat comunicarile
a fost "Traditie si actualitate in cultura
si in practica politica a natiunilor romana si maghiara".
Istoricul roman Stelean Boia a vorbit despre doctrina
nationala romaneasca in Transilvania, Mircea Popa
despre literatura si doctrinele politice, acestor
doua comunicari asociindu-li-se altele sustinute de
istoricii maghiari.
Tringli Istvan a abordat problema reformismului in
gandirea politica medievala, iar Nagy Levente a adus
in discutie literatura si politica din secolul al
XVII-lea.
Tot la aceasta manifestare stiintifica, Liviu Zapartan
a conferentiat despre liberalismul in Romania, iar
Miskolezy Ambrus despre Kossuth si cultura politica
maghiara.
In acelasi cadru, conationalul sau Fenyő Istvan a
mai vorbit de literatura si politica din epoca reformelor.
In ultima zi a lucrarilor comisiei, Pelyach Istvan
i-a provocat pe colegi cu tema "Locuri memoriale
si politica de partid", iar Alexandru Porteanu
a atacat subiectul "Social democratia romaneasca".
Nu mai putin interesante au fost comunicarile lui
Daniel Barbu ("Curente conservatoare si de
dreapta"), ale lui Vari Andras ("Miscari
conservatoare si organizare de partid la sfarsitul
secolului al XIX-lea"), precum si cele ale
lui Doru Radoslav ("Doctrina taranista").
Discutii foarte animate s-au iscat pe marginea discursului
istoricului maghiar Kósa Laszló, care a luat in discutie
catastrofele naturale si problema mentalului colectiv.
La eveniment au intervenit si Szabó Daniel cu lucrarea
"Participare si reprezentare. Populatii si
adunari reprezentative. 1848-1948", ca si
istoricul roman Vasile Ciobanu, care a atras atentia
asupra programelor politice ale minoritatilor.
Concluziile intalnirii au fost trase la castelul de
la Macea, acolo unde s-a si incheiat protocolul de
colaborare pentru viitoarea comisie. "Aceasta se va reuni peste doi ani la Budapesta,
ca sa discute despre influenta mediului geografic
in istorie", a aratat conf. univ. dr. Marius
Grec, decanul Facultatii de Stiinte Umanist-Crestine
din cadrul Universitatii de Vest "Vasile
Goldis".
Concluziile istoricilor adunati in comisia mixta romano-maghiara
vor fi folosite de catre academiile din cele doua
tari.
Cosmin
Lungu - Ziua de Vest
Cimitire
moderne
Aradul
are cele mai moderne cimitire din tara. Cimitirele
Pomenirea si Eternitatea au peste 44 de hectare.
Toate caile de acces si aleile au fost asfaltate,
au fost forate 20 de fantani si au fost instalate
peste 100 de banci.
Totodata, au mai fost montate 10 camere de luat vederi
la punctele de intrare si iesire care sunt supravegheate
non stop.
Cimitirele sunt pazite de jandarmi si angajatii Societatii
de Gospodarire Comunala care au fost dotati cu motoscutere.
Ei patruleaza pe aleile cimitirului zi si noapte pentru
prevenirea furturilor deoarece anul trecut au fost
sustrase din cimitir mai multe statuete de mare valoare,
iar zeci de morminte au fost vandalizate.
Valoarea investitiilor se ridica la peste 5 miliarde
de lei care au fost asigurate din veniturile proprii
ale Societatii de Gospodarire Comunala.