Mesajul
Prefectului judetului Arad, domnul Vasile Dan Ungureanu,
cu prilejul manifestarilor dedicate "Zilei Drapelului
National"
Cuvantare
la manifestarile prilejuite de "Ziua
Drapelului National" Prea
Sfintia Voastra, Stimati reprezentanti ai autoritatilor
locale, Domnilor ofiteri si dragi ostasi, Onorata
asistenta "Ziua Drapelului National" ne daruie
momente emotionante si semnificative prin forta
evocarii si dimensiunea lor patriotica.
In acest cadru sarbatorim astazi "Ziua
Drapelului National" cu sentimentul ca cinstim
unul din cele mai pretioase insemne nationale,care
ne reprezinta si ne va reprezenta oriunde in lume
si care ne-a insotit in toate marile noastre evenimente
inscrise cu majuscule in istoria nationala.
Evocand drapelul national, spunem mai mult: el este
simbolul nostru, al romanilor de pretutindeni, identitatea
noastra intre celelalte natiuni si tari, deopotriva
insemn nobil cu care pavoazam institutiile si spatiul
public, casele si locurile de ceremonii.
Cu cele trei culori ale drapelului romanesc ne
impodobim adeseori costumul popular, ne insotim alaiurile
de nunta, ne prezentam
la competitii culturale si sportive.
Rosu, galben si albastru, culorile care alcatuiesc
drapelul national, au fost pavaza in vremuri de restriste
si liant in toate miscarile romanilor, care au avut
ca ideal libertatea si unitatea nationala – fie la
1848 si chiar mult inainte de acest moment
de rascruce, in Razboiul de Independenta, fie
la Marea Adunare de la Alba-Iulia din 1918.
In zilele noastre, marile incercari ale muncitorimii
de la Petrosani si Brasov, precum si valul de miscari
populare din toata tara care au facut posibila victoria
Revolutiei Romane din 1989, au fost de asemenea
puse sub faldurile drapelului nostru national, readus
la noblete prin inlaturarea insemnelor comunismului.
Nu putem uita nici faptul ca, dintotdeauna, Armata
Romaniei l-a avut ca drapel de lupta, sfant odor purtat
atat pe timp de pace cat si pe timp de razboi.
Astazi traim vremuri de liniste, pace si creatie.
Ne bucuram de un nou climat intern si international,
marcat de procesul integrarii noastre europene.
Drapelul national ne este si in acest proces alaturi,
simbol drag si pretuit, cu care ne mandrim si ne identificam.
Ne-am obisnuit astazi sa asezam alaturi de drapelul
national pe cele ale Europei Unite si Aliantei Nord-Atlantice.
Aceasta nu micsoreaza cu nimic valoarea sa de simbol
national. Dimpotriva, ne asigura acel insemn distinctiv
cu care am pornit pe drumul deplinei integrari politico-economice
europene si militare.
Sunt convins, dragi concetateni, ca sarbatoarea de
astazi ne ajuta sa simtim mai profund si mai bine
conturata
semnificatia drapelului nostru national.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!
Prefect Vasile Dan Ungureanu
Sfintirea
Capelei Facultatii de Teologie Ortodoxa din Arad
Capela
Facultatii de Teologie Ortodoxa din Arad a fost sfintita
sambata, in prezenta a sute de ortodocsi si a numeroase
personalitati. "Este prima mea prezenta in calitate de viceprimar
si ma bucur ca invitatia a venit din partea Bisericii.
Este o mare realizare ca avem un nou locas de cult
care va sta la dispozitia tuturor celor care vor dori
si simti ca doresc sa-i calce pragul", a
declarat Tiberiu Dekany, viceprimarul Aradului.
Slujba de sfintire si binecuvantare a fost realizata
de un sobor de preoti, avandu-l in mijlocul lor pe
Inaintestatatorul Eparhiei, Prea Sfintitul Parinte
Episcop Timotei Seviciu.
Dupa ce s-au rostit rugaciuni in toate colturile capelei,
care are hramul "Sfantul Maxim Marturisitorul
si Sfantul Mare Mucenic Mina", preotii au
savarsit Sfanta Liturghie.
Credinciosii au fost invitati apoi sa guste din agapa
pusa la dispozitie de un cunoscut restaurant din Arad.
Lucrarile pentru Capela Facultatii de Teologie Ortodoxa
au fost inceput inca din 1996, "gandul pentru
zidirea unui locas de inchinare a preocupat profesorii
acestei facultatii inca din 1991. Piatra de binecuvantare
si lucrarile de sfintire au inceput in 1996, dar,
din lipsa de fonduri, au fost sistate. Cu ajutorul
lui Dumnezeu insa, un sponsor ne-a ajutat sa continuam
si sa finalizam lucrarile", a declarat Constantin
Rus, decanul Facultatii de Teologie Ortodoxa Arad. "Biserica aceasta este pentru noi o minune,
o minune pentru ca fiecare lucru facut in acest locas
de cult este din dragoste materializata. A fost construita
dintr-o mare nevoie, nevoie pe care o au studentii
ortodocsi si seminaristii de a face practica, de a
invata si sluji aici", a explicat parintele
profesor Stefan Negreanu, coordonatorul acestor lucrari.
Bisericuta a fost construita in stil maramuresean,
pentru ca "acolo bisericile sunt mai aproape
de Dumnezeu prin turlele lor inalte", a mai
spus parintele decan.
Costurile pentru materialele de constructie s-au ridicat
la un miliard de lei.
Anca
Sumalan - Adevarul
Se
scot pe piata 1200 de autorizatii de taximetrie
Noile
reglementari locale legate de regulamentul de desfasurare
a activitatii de taxi si de cel privitor la desfasurarea
procedurii de atribuire a autorizatiilor de taximetrie
permanente isi vor produce, in cel mai scurt timp,
efectele.
In aceste conditii, taximetristii vor trebui sa caute
nu numai sa intre in legalitate in ceea ce priveste
actele si autorizatiile, ci si sa aiba grija la tinuta
pe care o vor afisa in masina, caci, potrivit noilor
reglementari, ei vor trebui sa-si lase acasa sortul
si slapii, muzica si tigarile (daca, in ultimele doua
cazuri, clientul nu-si va da acordul).
Pana sa respecte cerintele impuse de regulament, taximetristii
vor trebui sa ia drumul Primariei (Palatului Cenad),
pentru a obtine autorizatiile de taximetrie permanente,
incepand din 1 iulie si pana la sfarsitul lunii.
Primaria ii asteapta pe taximetristi pentru a-si depune
dosarele in scopul aplicarii procedurii de atribuire
a autorizatiilor permanente.
Sunt puse la bataie un numar de 1200 de autorizatii
de taximetrie (desi, initial, propunerea fusese de
doar 700), adica exact atatea cate exista si in prezent
pe piata aradeana.
Inghesuiala pentru obtinerea de autorizatii (care
conditioneaza prestarea acestei activitati) va fi
cu siguranta una mare, caci doritori intr-ale meseriei
de sofer de taxi sunt multi.
Dosarul care trebuie depus pentru a obtine autorizatia
este unul gros, el fiind format din cel putin 12 acte.
In timp ce, pentru autorizatii de transport persoane,
numarul este de 1.200 (fiind stabilit pe o perioada
de cinci ani), pentru transportul de bunuri in regim
de taxi, Primaria va scoate la bataie, tot peste cateva
zile, doar 30 de autorizatii.
Adriana
Barbu - Agenda zilei
O
noapte fara curent!
Vijelia
de vineri spre sambata a lasat zeci de localitati
in bezna.
Vineri seara zeci de localitati din judetul
nostru au ramas in bezna.
Vijelia a fost atat de puternica incat a reusit sa
smulga firele de la mai multi stalpi de curent.
Cele mai afectate localitati au fost Peregul Mare,
Peregul Mic, Pecica, Seitin si Simand.
La Peregul Mare si Mic oamenii au stat o noapte intreaga
fara curent. "A fost vijelie mare. S-a luat curentul vineri,
pe la ora 22, pana sambata dimineata la 7,45.
Bine ca nu ne-a distrus culturile", spune
Albert Otto, din satul Peregul Mic. Aceeasi situatie
a fost si la Peregul Mare. "Nu au mai fost astfel de probleme cu curentul.
In gradini ne-a mai distrus cate ceva, dar pagubele
sunt mici"¸ povesteste doamna Bulzan.
Simandanii au fost mai norocosi, pentru ca la ei curentul
s-a luat doar pentru cateva ore. "De pe la ora 21 nu am mai avut lumina pana
dupa miezul noptii. In ultimul timp cam des s-a luat
curentul la noi, din cauza vijeliei", spune
doamna Acatrinei din Simand.
La Pecica vijelia a ajuns vineri, dupa ora 20.
Aici curentul s-a luat de la ora 21, ora de la care
nervii oamenilor au fost pusi la incercare.
Energia electrica era furnizata "cu portia",
in sensul ca se intrerupea la intervale de 15 minute.
Nici telefoanele mobile nu au mai functionat, releele
fiind defecte si ele.
Ca un amanunt vineri noaptea pedistii au sarbatorit
dubla victorie de la Pecica, unde au primar si viceprimar.
Cheful a continuat la lumina lumanarilor, dar petrecaretii
nu s-au plans ca nu se pot distra si pe intuneric.
Unii chiar glumeau spunand ca de acum incolo culmea
tupeului este ca "intr-o localitate cu primar
si viceprimar PD sa se ia curentul".
Multi localnici s-au plans ca din cauza intreruperilor
dese, aparatele electrocasnice s-au defectat. Electrica n-a avut acces Petru Velin, reprezentant al Electrica Arad, spune
ca in zona Peregul Mare si Mic avaria a durat toata
noaptea din cauza ca nu au avut acces in zona. "Pe traseul Pecica-Semlac a fost cea mai mare
problema, pentru ca s-a spart un izolator care a trebuit
inlocuit din cauza vijeliei. Vineri seara am rezolvat
partial problema, iar sambata dimineata defectiunea
a fost remediata", spune Velin.
Acesta nu a putut sa estimeze pagubele.
Bogdana
Popescu - Observator
Manastirile
aradene: traditie, istorie si credinta
Judetul
Arad, straveche vatra de cultura si civilizatie, gazduieste
cateva manastiri cu vechi traditii in timp.
Locuitorii acestor locuri au gasit aici intotdeauna
sprijin real, mangaiere si putere pentru a supravietui
vicisitudinilor intampinate de-a lungul secolelor.
Oamenii au avut unde sa se retraga si sa se roage
pentru o viata mai buna si pentru intarirea credintei.
De-a lungul timpului, manastirile aradene au devenit
nu doar lacase de cult, si adevarate puncte turistice,
romani din toate colturile tarii venind pentru a vedea
urme ale istoriei.
Mai nou, exista o tendinta tot mai mare ca tinerii
sa vina in manastire pentru oficierea casatoriei religioase. Hodos-Bodrog
- cel mai vechi lacas de cult din Romania Manastirea Hodos-Bodrog este cea mai veche manastire
din Romania. Prima atestare documentara a manastirii,
situata la 12 kilometri vest de Arad, pe cursul inferior
al Muresului, pe soseaua spre Periam, apare intr-o
diploma emisa de Regele Bela al III-lea, de la 1177,
prin care se atesta proprietatile monahale si vecinii
acesteia. Se spune ca vechimea manastirii ar fi mult
mai mare, pentru ca aici ar fi salasluit, pe vremea
ducelui Ahtum, la inceputul secolului al XI-lea, calugari
greci de rit rasaritean.
In istoria manastirii circula o legenda care spune
ca un taur urias ar fi descoperit, cu coarnele, dintr-o
movila de pamant, o icoana facatoare de minuni a Maicii
Domnului cu pruncul Iisus. Pe locul unde taurul a
gasit icoana a fost ridicata de credinciosi o bisericuta,
in care a fost instalata icoana.
Numele de Hodos se considera ca provine de la slavul
"hudus", care inseamna sarbatoresc,
maiestuos.
Traditia spune ca Hodos ar fi fost numele taurului
de care legenda leaga inceputul manastirii.
Numele de Bodrog vrea sa desemneze pozitionarea manastirii
intre ape, intre satele Bodrogul Vechi si Bodrogul
Nou.
In anul 1216, lacasul Hodos-Bodrog apare mentionat
intr-un document ca "manastirea Ciala",
printre alte asezaminte de rit rasaritean apartinand
de sistemul monastic teodosian cu centrul la Ierusalim.
S-a incercat astfel identificarea mai usoara a lacasului
pe seama padurii "Ciala", in marginea
careia se afla manastirea, padure care in parte mai
exista si astazi in marginea Aradului, sub denumirea
de Padurea Ceala.
Facand un arc peste timp, in anul 1948, manastirea
a pierdut dreptul de a mentine scoala orfelinat.
Multi calugari au ajuns in temnita, iar manastirea
a fost deposedata de terenurile agricole, de utilaje
si de padure.
Decretul 410 din anul 1959 a interzis manastirii sa
mai primeasca calugari. Lacasul a ramas cu 2 hectare
de teren ca zona de protectie, iar cladirile si dependintele
au fost date spre folosinta CAP-ului.
In anul 1962, venirea la carma Episcopiei Aradului
a Patriarhului Teoctist Arapasu, a condus la scoaterea
CAP-ului din manastire si reactivarea vietii manastiresti.
La 1965 a fost adus staret Timotei Iftimie, cu care
a colaborat la inviorarea vietii duhovnicesti si propasirea
lucrarilor gospodaresti.
Pana la 1976, manastirea a functionat cu statut de
gospodarie anexa a Episcopiei Aradului, iar dupa 1977
a primit autonomie.
In anul 1991, pe baza Legii 18, asezamantul a primit
10 hectare teren, iar pe baza Legii 169/1997 urmeaza
sa fie improprietarita cu suprafata agricola pana
la 50 de hectare si 30 de hectare de padure. Manastirea
Gai Manastirea de maici "Sfantul Simion Stalpnicul"
se afla la marginea cartierului Gai.
Actul de nastere al acestui lacas trebuie cautat in
secolul al XVIII-lea, intr-o perioada in care ortodoxia
era urgisita de autoritatile vremii in aceasta parte
de tara. Manastirea a fost ctitorita de Episcopul
Sinesie Jivanovici, fiind ridicata intre anii 1760-1762.
Era compusa dintr-un conac, o biserica si anexe manastiresti.
Conacul, pentru o perioada, a servit si ca resedinta
de vara a episcopilor Aradului.
Biserica, insa, de la inceput, a fost destinata unui
larg cerc de credinciosi ortodocsi.
Arhitectura acestora poarta marca stilului baroc,
la moda in epoca, adoptat si de ierarhii din Banat
si Arad.
Ctitorul manastirii, Episcopul Sinesie Jivanovici,
a fost un aprig aparator al ortodoxiei, intr-o perioada
in care autoritatile vremii incurajau noua biserica
unita cu Roma.
Dupa separarea ierarhica, ortodocsii sarbi si-au ridicat,
la 1870, propria biserica in cartierul Gai, in centrul
acestuia.
In urma acestui fapt, viata lacasului a incetat pentru
o lunga perioada. Abia dupa 1949 au aparut primele
incercari de revigorare.
La 13 aprilie 1955, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe
Romane decide infiintarea unei manastiri de maici.
Intre 1955 si 1956 s-au executat lucrari de consolidare
a zidurilor si de renovare, care au continuat si in
anii urmatori. In anul 1964, in salile conacului au
inceput lucrarile de amenajare a unui muzeu de arta
bisericeasca, deschis la 23 octombrie 1967.
In cadrul asezamantului a fost adus un monument al
arhitecturii bisericesti populare din judetul Arad.
Este vorba despre biserica de lemn din Selistea de
Mures (comuna Petris), adusa si reconstruita in curtea
manastirii, in vara anului 1985.
Colectiile de arta veche bisericeasca si de carte
rara de la manastire completeaza o colectie-document,
de o valoare istorica si artistica inestimabila.
In ultimii ani, manastirea are planuri ambitioase
de dezvoltare. A fost ridicat inca un corp de cladire
cu chilii, se construieste o biserica mai mare, care
sa poata satisface setea de credinta si rugaciune
a miilor de credinciosi. "Sfanta
Maria Radna" din Lipova Manastirea "Sfanta Maria Radna"
se afla la Radna, in Lipova, la aproximativ 35 km
de Arad.
Manastirea catolica este cunoscuta atat in tara, cat
si peste hotare.
De cateva ori pe an se organizeaza pelerinaje la Radna,
la care participa credinciosi din tara dar si din
alte tari.
Geneza acestor pelerinaje poate fi cautata in anul
1707. Legenda spune ca, in acel an, sotia unui soldat
dintr-un regiment poposit la Arad era grav bolnava.
Cu putin inainte de a simti ca-i vine sfarsitul, femeia
a avut un moment de luciditate si a spus celor apropiati
ca singura cale de a scapa de ciuma care bantuia Aradul
ar fi un pelerinaj la Radna.
Se spune ca aceia care au ascultat-o si au facut pelerinajul
au scapat de groaznica boala.
Prima biserica a fost construita la 1520. Ea a suferit
multe vitregii de-a lungul istoriei. In anul 1695,
lacasul a fost incendiat de trupele otomane.
Din incendiu, spune legenda, a scapat neatinsa o singura
icoana, despre care se spune ca este facatoare de
minuni. Biserica actuala, monumentala, a fost construita
in anul 1756.
Ea are 60 metri lungime, 20 metri latime si 21 metri
inaltime, turnurile bisericii urcand spre cer pana
la 67 metri. Dupa 1948, pelerinajele au fost interzise.
Anul 1990, insa, a adus un nou inceput pentru viata
religioasa a manastirii.
Pelerinaje au loc de Sfanta Maria, cand mii de oameni
se aduna pentru a se ruga la Biserica Manastirii Radna.
Slujbele sunt oficiate in mai multe limbi, inclusiv
in limba romana.
In spatele bisericii, pe deal, a fost amenajat un
drum al crucii, urcat de pelerini si credinciosi la
marile sarbatori crestine. Manastirea
Feredeu Manastirea Feredeu reprezinta pentru credinciosii
din zona siriei, si nu numai, un adevarat punct de
reper.
Cele doua biserici ale manastirii, Feredeul din Deal,
cu hramul Sf. Gheorghe, si Feredeul din Vale, avandu-l
ca purtator de grija pe Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul,
au devenit astazi lacasuri in care credinciosii gasesc
sprijin si indrumare duhovniceasca.
Infiintata in 1931, asezarea monahala a avut mult
de suferit in prima parte a perioadei comuniste. Abia
in 1986 la Feredeu se construia, sub directa indrumare
a actualului staret, Arhimandrit Ilarion Taucean.
Din cauza drumului anevoios pana la Feredeul din Deal,
in 1995, s-a inceput construirea Bisericii cu hramul
Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul (Feredeul din Vale),
situata mai aproape de sat.
De Sfantul Ilie, patronul spiritual al manastirii,
credinciosii vin in numar mare pentru a primi binecuvantare
si a se ruga de iertarea pacatelor.