Convorbire cu Susanne Kastner, membru marcant al conducerii SPD - ului german, de curand realeasa in functia de Vicepresedinte al Bundestag-ului, presedinte al Grupului parlamentar germano-roman si al Fundatiei germane "Rumänien-Soforthilfe". - Mai intai, felicitari pentru proaspata dvs. realegere in functia de vicepresedinte al Bundestag-ului german. Apoi, o prima curiozitate legitima: de unde vine interesul dvs. pentru Romania? - O, interesul meu pentru tara dvs. nu este de azi, de ieri, ci din 1989, adica din vremea Revolutiei, cand am organizat mai multe ajutoare umanitare, impresionata fiind de ceea ce se intampla aici. - In luna martie 2004, marturiseati ca ati fost a o suta oara in Romania. A cata vizita o numarati astazi? - Datorita faptului ca am fost prinsa intens in campania electorala, nu am mai tinut o socoteala stricta, dar cred ca este a o suta cincea, ori o suta sasea calatorie. - Unii oameni sunt preocupati de protectia animalelor, altii de protectia mediului. De unde atasamentul si compasiunea dvs. pentru copiii cu nevoi speciale? - Eu sunt de meserie profesor si pedagog spiritual si de aceea sper ca inteleg sentimentele oamenilor. Cred ca acesti copii au nevoie de empatia noastra si trebuie sa le mijlocim si lor sansa de a se bucura de educatie, sa le facilitam accesul la un proces de invatare cat mai normal. - Stiu ca v-ati implicat „cu trup si suflet" si in actiunea Sibiul - Capitala culturala a Europei in 2007. Cum vedeti participarea Aradului la acest eveniment? - Daca ne gandim ca este vorba de o mare diversitate intre orase, cred ca fiecare asezare citadina reprezentativa din tara va trebui sa fie prezent la Sibiu, la fel cum sper ca si Guvernul Romaniei sa aloce fonduri, caci faptul ca Sibiul va fi capitala culturala europeana inseamna foarte mult si in perspectiva integrarii in UE. - Ajungem inevitabil la chestiunea integrarii tarii noastre. Cum este ea privita de catre parlamentarii germani? - Sigur ca mai exista cerinte care trebuiesc indeplinite, si ma gandesc aici in primul rand la coruptie, dar parteneriatele germano - romane precum acesta dintre scoala din Pfaffendorf si cea din Arad sunt nenumarate si asta face mult mai credibil procesul integrarii, care nu se realizeaza numai cu varfuri, ci si cu cei mai dezavantajati membri ai so-cietatii. - O ultima intrebare, va rog. Stiu ca sunteti Ceta-tean de onoare al Lipovei si "Doctor Honoris Causa" al Univ. "Aurel Vlaicu", dar "vicele" Levente Bognar a "scapat" azi in cuvantul sau expresia: "Susanne Kastner - Cetatean de onoare al Aradului". Ce se aude? - Nu am stiut nimic pana acum despre aceasta, nu ma preocupa asemenea ganduri, insa sigur ca m-ar bucura si, daca exista o asemenea initiativa, aceasta este o problema a municipalitatii Aradului. - Va multumesc! Vasile Sarandan - Adevarul

A XII-a editie a Targului de medicina, aparatura medicala, aparatura de laborator, stomatologie, farmacie, ortopedie, optica, protetica, servicii conexe Camera de Comert, Industrie si Agricultura a Judetului Arad, prin Directia Expo Arad International organizeaza, in perioada 3-5 noiembrie, la Expo, AR-MEDICA 2005 – targ international de medicina, aparatura medicala, aparatura de laborator, stomatologie, farmacie, ortopedie, optica, protetica, servicii conexe.  Aflat la cea de-a XII-a editie, targul din acest an reuneste, in cele doua pavilioane, 109 firme, dintre care patru din strainatate.  Vor fi prezente firme prestigioase din Bucuresti, Timisoara, Oradea, Sibiu, Targu Mures, Cluj, Brasov, Baia Mare, Harghita, Bistrita, Iasi, Suceava, Ploiesti, Satu Mare, Zalau, Roman, sau din Germania, Italia, Elvetia si Ungaria, care vor expune pe o suprafata interioara de 1560 mp.  "Ca o premiera, acest targ aduce expozanti si in domeniul farmaciei, medicinei generale si a serviciilor conexe. Firmele vor oferi discounturi intre 5 si 30 la suta celor interesati. Numai din orasul Szeged, Ungaria, au confirmat prezenta un numar de 60 de cabinete medicale, iar din orasul nostru mult mai multe", ne-a declarat Letitia Buibas, cea care este creatoarea acestui targ.  Directorul Expo Arad International, Nicolae Grosan, a spus ca partea stiintifica a targului, care se va desfasura sambata, a fost invitat si ministrul Sanatatii, "sau macar un factor de decizie din minister. In data de 5 noiembrie, ora 10.00, se va deschide conferinta «Reforma sanitara versus management sanitar, in context transfrontalier», un proiect Phare 2003, finantat de UE, in valoare de 32.000 euro, la care CCIAA a contribuit cu 4.000 de euro. Aceasta conferinta se va desfasura in pavilionul B si va avea trei work-shop-uri, axate pe stomatologie, Directia de Sanatate Publica si Colegiul Medicilor", a spus directorul EXPO, Nicolae Grosan. In pavilionul A vor expune 60 de firme, in domeniul stomatologiei, iar in pavilionul B – 59, specializate in farmacie, medicina generala si servicii conexe. CJA, Colegiul Medicilor Arad, Euromedic si UVVG organizeaza programul stiintific unde medicii de familie si specialisti pot obtine 16,3 ore de Educatie Medicala Continua (EMC).  Pe toata durata targului si medicii stomatologi vor avea posibilitatea sa participe la cursuri pe teme specifice, in urma carora pot obtine 44 de ore EMC.  Ca o noutate, tehnicienii dentari pot obtine 24 de ore EMC, iar farmacistii 12 ore de Educatie Profesionala Continua, aceste ore fiind obligatorii deoarece un medic trebuie sa acumuleze 200 de ore de EMC in cinci ani de activitate. Programul de vizitare a targului este intre orele 10.00-19.00, joi, vineri si sambata, intrarea fiind gratuita.  Ca la orice manifestare de acest gen, se asigura si transport gratuit, de la Podgoria, din ora in ora, incepand cu ora 9.15, ultimul transport fiind la 18.15. Anca R. Badila - Observator

Daca saptamana trecuta v-am prezentat riscurile la care iti supui consoarta invitand-o la un restaurant neaos, saptamana aceasta va vom descrie atmosfera de fast-food. Un loc in care, precizam de la inceput, mananci pe banii tai, dar si pe riscul tau. Asadar, haideti sa vedem cum ne simtim intr-un local in care mananci in fuga si platesti in scarba. Sa presupunem ca esti la serviciu si te loveste foamea in stomac dintr-o data.  In primul rand va sfatuim sa-nu-i cereti patronului sarmale, decat daca doriti sa primiti in schimb o penalizare la salariu echivalenta cu inaltimea la care ati ridicat piciorul.  Caci, fiti convins, big boss va crede ca l-ati luat peste picior.  Sfatul nostru este simplu. Mai bine ii cereti un avans din salariu si o pauza de un sfert de ora.  Intrati apoi in primul fast-food, unde stati la o coada care dureaza exact cat tine pauza pe care ati cerut-o patronului.  Oricum veti intarzia, asa ca obisnuiti-va cu ideea ca pentru un blid de ciorba primiti ca bonus o penalizare. Cu ochii-n farfurie Acum vine partea frumoasa. Stomacu-ti urla de parca nu ar mai fi vazut o carte de bucate de cinspe ani, d-apai mancare.  Alt sfat. Nu faceti precum comesenii dumneavoastra.  In general, amatorii de fast-food-uri sunt ori prea sofistifacti fi mananca de parca ar lua masa cu familia regala (astia-s aia penibili), ori tin tacamul intr-un asa hal incat iti dai seama pe loc ca mana lor este obisnuita cu orice altceva, decat cu furculita si cutitul.  Nu va ganditi la prostii! Tii ochii in tanier si nu-i ridici de acolo decat cand ai terminat si felul doi. E mai sigur. Bineinteles, aceasta daca ai fost destul de infometat sa treci de primul fel. Gusturile nu se discuta Probabil ca indienii din Amazon cunosc gustul de cauciuc. Ca doar acolo creste arborele cu pricina.  Noi, ardelenii avem lacune gustative in acest domeniu.  Dar, nici o problema, te deprinzi cu gustul de cauciuc pe la fast-food-uri. Cam pe acolo bate mancarea rapida.  De aceea iti cumperi si un suc dupa ce ai terminat.  Explicatia stiintifica spune ca cica lichidul umfla hrana in stomac si iti da o senzatie de om satul, senzatie tot mai rara in tara noastra.  Dar realitatea este alta. Vrei sa scapi de gustul de cauciuc. Cum te saturi A trecut deja aproape o ora si ajungi inapoi la serviciu unde papilele gustative iti ofera o alta senzatie.  Este vorba de gustul amar ce-ti ramane dupa discutia cu sefu'.  "Unde ai fost pana la ora asta?"; "Data viitoare sa-ti faca nevasta-ta de mancare," sau "Ce mai cauti pe aici? Nu stii ca te-am dat afara?". Si, abia acum, vine senzatia mult dorita de satietate. Te-ai saturat.  Te-ai saturat de sefi, te-ai saturat de stress si, normal, te-ai saturat de mancarea de la fast-food.  La plecare, intri in prima crasma unde dai pe gat o ulcica de vodka si bagi in plamani doua pachete de Ronson fara timbru.  Seara ajungi acasa la o nevasta satula.  S-a saturat si ea de orele tarzii la care ajungi sa-i vezi fetisoara, de hainele impregnate cu fum de figari ieftine si de gradul ridicat de alcolemie.  Ca doar in armata ai fost gradat. Nu ii mai spui absolut nimic. Pui capul pe perna si ii declari printre sughituri: "M-am saturat!". Cristian Titca - Saptamana aradeana

Cam aceasta este urarea specifica acestei sarbatori imprumutate si de noi Pare o sarbatoare pagana, prin manifestari, si totusi a fost acceptata de biserica.  Noi am luat-o de la americani, dar radacinile ei sunt europene.  Este vorba despre povestea noptii de Halloween.  Celtii, care traiau acum 2000 de ani in zona care acum e acoperita de Irlanda, Regatul Unit si nordul Frantei, sarbatoreau Anul Nou in data de 1 noiembrie. Aceasta zi marca sfarsitul verii, al recoltei si inceputul iernii, anotimpul asociat deseori cu moartea.  Celtii credeau ca in noaptea dinaintea Anului Nou limita dintre taramul celor morti si lumea lor devine neclara si ca fantomele celor decedati se intorc sa bantuie pamantul, provocand probleme si stricand recoltele.  Tocmai de aceea, in noaptea de 31 octombrie, ei sarbatoreau Samhain, un festival pentru care construiau rugi sacri pe care faceau sacrificii zeitatilor sub forma de grane sau animale.  In timpul celebrarii, celtii purtau costume in general facute din piele si capete de animale.  Cand sarbatoarea lua sfarsit, ei foloseau focul de la rugii de sacrificiu pentru a-si aprinde focurile stinse mai devreme in aceeasi seara.  Scopul era acela de a-i proteja pe parcursul iernii care urma.  Probabil de aici a venit ulterior ideea dovlecilor luminati din interior. Pana prin anii '30, in America, Halloween-ul adus de colonistii englezi, devenise o sarbatoare seculara, dar centrata pe comunitate, cu parade, si petreceri raspandite prin tot orasul.  Tot cam in acest timp a fost resuscitata si traditia "trick or treat" care dateaza probabil din vremurile paradelor de Ziua tuturor sfintilor din Anglia.  In timpul festivitatilor, sarmanii cerseau mancare si oamenii le ofereau placinte numite prajituri de suflet in schimbul promisiunii de a se ruga pentru sufletele celor morti din familia lor.  Aceasta traditie era un mod relativ necostisitor pentru ca toata comunitatea sa se bucure de sarbatoare.  In teorie, oamenii puteau preveni sa fie pacaliti (trick) oferind copiilor sau celor care le sunau la usa costumati o mica atentie (treat) - bomboane, dulciuri, mere.  Obiceiul costumelor de Halloween are radacini adanci in istorie, plecand de la vechii celti chinuiti de gerul iernii, pana la englezii care considerau ca in noaptea in care se deschid portile celor fara viata, nu pot iesi afara din casa decat costumati pentru a speria, la randul lor, fantomele. In Arad, foarte putine vitrine au adoptat aceasta sarbatoare, imbodobindu-si magazinele cu dovleci iluminati sau masti inspaimantatoare.  Halloween este pentru copii un fel de seara a colindelor.  Mascati si costumati ca sa arate cat mai inspaimantatori, purtand cu ei traditionalul dovleac-lanterna (uneori din ceramica), merg in grupuri din casa in casa, sau dupa caz din apartament in apartament, canta ceva sau pur si simplu striga: "Trick or Treat", adica ori li se da dulciuri, ori se lasa cu greva.  Se crede ca si acest aspect al serbarii-carnaval este legat tot de traditia vechii serbari a celtilor, cand se spune ca preotii druizi mergeau din casa in casa pentru a strange ofrande, binecuvantandu-i pe cei darnici si blestemandu-i pe cei zgarciti. Deci, pregatiti-va din timp cu suficiente dulciuri si chiar si bani marunti.  Daca in seara de 31 octombrie veti primi vizita "micutilor monstri", sa nu-i dezamagiti nedeschizandu-le usa si nerespectand consemnul "Trick or Treat".  Nu pentru ca ar putea sa intre in greva, ci pur si simplu deoarece le rapiti o mare bucurie, care tine de lumea mirifica a copilariei, pe care nimeni nu are voie s-o umbreasca. Deosebit de interesant este faptul ca la noi, in Ardeal, era (si mai exista) obiceiul ca toamna tarziu, la culesul bostanilor (cum sunt denumiti dovlecii), pe stalpii fiecarei case sa fie aprinse "felinare" facute exact precum Jack-o'Lantern, desi nu era cunoscuta serbarea Halloween.  Din unele surse se spune ca acestea ar fi avut rolul sa goneasca spiritele si duhurile malefice, care in pragul iernii, in nopti anume, bantuie prin lume. Anca R. Badila - Observator

Al doilea oras al judetului Arad, Lipova, este de departe localitatea cu cel mai slab ritm de dezvoltare. Dupa 15 ani in care a fost condus dupa principiul "doi pasi inainte si trei inapoi", orasul de pe raul Mures are nevoie, mai mult ca oricand, de o revolutie in ceea ce priveste managementul in administrate. Am fost la Lipova si vom reda in numerele viitoare aspecte din viata dezolanta a celor ce fac parte dintr-o lume a extremelor. Cu o populatie de circa 12.000 de suflete si mai putin de 600 de salariati (!!!), Lipova a ramas in trecut din aproape toate punctele de vedere, saracia si lipsa de speranta a locuitorilor sai generand un lant de fenomene economice si sociale cu efecte dezastruoase. De multe ori cu tenta "caracaliana", in Lipova se petrec lucruri intelese doar de cei care le infaptuiesc, pentru care au devenit firesti: neplata contributiilor la bugetul local, ignoranta legii, nepasarea fata de tot ce provine de la o autoritate locala sau centrala. In fapt, locuitorii Lipovei au reusit sa-si creeze un mod de viata derivat din complacerea cu situatia jalnica in care majoritatea lor se afla. Fara locuri de munca, deficitari la capitolul educatie, uitati de investitori si bazandu-se exclusiv pe ajutorul venit din afara - fie din partea statului, fie din cea a partenerilor straini - lipovenii care nu au migrat in alte parti s-au adaptat la greutatile cotidiene pe care nu mai au nici puterea si parca nici dorinta sa le inlature. Putini sunt cei care au iesit din mediocritate, intuind domeniile in care isi pot demara o afacere fara sa piarda si cat aveau la inceput. O alta categorie sunt cei care au intuit domeniile in care se poate eluda profitabil legea, ridicandu-se la randul lor si intarindu-i si pe cei care le-au facilitat urcusul pe scara sociala. Cei mai multi asteapta insa postasul care sa le aduca pensiile mizere sau ajutoarele sociale, iar dintre acestia, cei care mai pot munci se aciueaza pe langa exploatatiile de lemn de pe Valea Muresului, carierele de piatra de pe versantii dealurilor Lipovei sau balastierele de pe malurile raului Mures. Singurul lucru de care nu duce lipsa orasul sunt birturile, in contextul in care chiar si vestitul bazar turcesc - singurul aflat in afara teritoriului national al Turciei care mai sta in picioare -a fost rebotezat de lipoveni "sub dughene" si adaposteste nu mai putin de trei astfel de localuri, pline la orice ora din noapte sau zi. Discoteca este si ea un punct de reper in Lipova, gazduita de alta data vestitul Hotel Parc, ajuns acum o ruina. Incalzit doar de spiritele incinse ale clientilor, localul emana aceiasi deznadejde si aceiasi tristete pe care o poarta intregul oras. Iar acest loc, unde a fi servit dintr-un pahar de sticla se cheama "lux", durerea sufleteasca este completata de multe ori cu cea fizica, urmare a "traditionalelor" scandaluri integrate programului nocturn de week- end al Lipovei. Cristian Videscu - Agenda zilei