Primarul
Aradului, Gheorghe Falca, a anuntat ieri, intr-o sedinta
extraordinara a Consiliului Local Municipal, ca actionarii
Recons au decis sa renunte la majorarea de capital,
in urma scandalului public declansat, si ca Municipalitatea
va redeveni actionar majoritar al acestei societati.
Falca a declarat ca, in urma "prejudiciilor
de imagine" aduse conducerii Primariei si
vicepremierului Gheorghe Seculici, care este actionar
la Recons, toti ceilalti actionari au decis sa nu
mai contribuie la majorarea de capital. APROBARE. "Practic, din acest moment CLM detine din
nou 99% din Recons, astfel ca orice speculatii privind
o afacere ilegala ar trebui sa inceteze.
In plus, este de precizat ca majorarea de capital
a fost aprobata de un judecator, conform practicilor,
la Registrul Comertului, ceea ce dovedeste legalitatea
actiunii", a spus Falca.
Dupa acest anunt, primarul le-a cerut consilierilor
sa retraga dreptul reprezentantilor CLM in consiliile
de administratie de la societatile Municipalitatii
de a lua decizii similare fara consultarea Consiliului
Local. "Practic, pentru a exista transparenta totala
in astfel de actiuni care privesc societatile Municipalitatii,
deciziile se vor lua doar in CLM", a spus
Falca. ACTIONAR. Vicepremierul Gheorghe Seculici devenise unul
dintre actionarii importanti ai Recons Arad, societatea
care administreaza fondul locativ de stat din Arad
si aproximativ 250 de spatii comerciale.
Printr-o majorare de capital la Recons si prin emiterea
de actiuni noi, Proiect SA, la care vicepremierul
Gheorghe Seculici detine 48% din actiuni, si alte
cinci firme au preluat controlul asupra societatii,
astfel ca CLM Arad, care nu ar fi fost notificat despre
aceste actiuni, a ajuns sa aiba un pachet de actiuni
de 33%, fata de 99% cat avea inainte.
Monica
Iordache - Jurnalul National
De
la Chisineu Cris pentru Spania: Alcoa Romania exporta primele
profile de aluminiu
In
vara anului trecut, Grupul Alcoa, lider mondial in
productia de aluminiu, anunta construirea unei fabrici
de extrudare, la Chisineu-Cris
(pe soseaua spre Vama Varsand), dupa studierea alternativelor
din judetele Arad, Timis, Caras si Bihor.
Iata ca, dupa aproximativ un an, fabrica de la Chisineu
Cris, orasul cu cel mai mare numar de investitori
din judet, a intrat in productie, iar primul export
de profile din aluminiu va lua drumul Spaniei saptamana
viitoare. Prima investitie ridicata de la zero Investitia de la Chisineu Cris reprezinta si pentru
concernul Alcoa, cu sediul central in SUA, o premiera,
intrucat este prima fabrica ridicata de la zero, adica
de la fundatie si pana la ultimul utilaj, folosindu-se
cu preponderenta, resurse locale.
Terenul detinut de Alcoa se intinde pe zece hectare,
din care fabrica propriu-zisa ocupa 10.000 de metri
patrati.
Potrivit administratorului firmei, Johnatan Bourget,
se poate vorbi de o investitie totala de 30 de milioane
de dolari care este cea mai mare de acest gen din
Chisineu Cris si parcul industrial Nadab.
Materia prima - aluminiul - vine de la Slatina si,
dupa prelucrarea sub forma de profile, intreaga cantitate
ia, deocamdata, calea Occidentului.
Principalii clienti sunt din Spania, Italia si Regatul
Unit al Marii Britanii.
Pentru descrierea investitiei, o scurta vizita in
fabrica este edificatoare.
Chiar daca, pentru inceput, se lucreaza doar pe o
banda de productie (linie de presa) - ce se intinde
pe toata lungimea halei, primul export va fi de aproximativ
6.000 de tone de aluminiu.
Inca se mai fac probe pe cea de-a doua banda, dar
la mijlocul lunii si aceasta va intra in circuit.
Extrudarea aluminiului implica mai multe etape, fiecare
realizandu-se automat, gratie masinilor de ultima
generatie.
Dintr-un "baton" de aluminiu, la
finalizarea procesului profilele sunt gata pregatite
pentru uscare, impachetare si...livrare.
Angajatii - pentru inceput 40 la numar - se indeletnicesc
doar cu reglarea unitatii de productie si pregatirea
ei pentru diversele faze.
Cand fabrica va produce la maximum de capacitate,
se va mari si numarul angajatilor pana la 200. In cautare de parteneri romani Istvan Ulrich - manager resurse umane - spune
ca intentia grupului este de a-si atrage si parteneri
romani pentru care sa produca profilele de aluminiu.
"Capacitatea de productie va depasi necesarul
exporturilor, de aceea incercam sa stabilim contacte
cu intreprinzatori romani carora sa le distribuim
produsele noastre. Am luat, deja, legatura cu mai
multi posibili parteneri, majoritatea din judetele
invecinate, urmand sa facem o selectie a celor cu
care vom lucra. Preferam zonele cu infrastructura
buna si asta am gasit in Timis, Cluj, Bihor etc."
Forta de munca a fost selectata in special din Chisineu
Cris, dar si din imprejurimi, iar despre calitatea
acesteia numai cuvinte de lauda, atat din partea managerului
de resurse umane, cat si din cea a administratorului
elvetian. O noua fabrica, in viitorul apropiat Grupul Alcoa nu se limiteaza, insa, doar la aceasta
investitie in productia de aluminiu, ci intentioneaza
sa se extinda cu inca o divizie, in apropierea celei
ce tocmai a inceput sa functioneze.
In aceste conditii si numarul angajatilor se va dubla,
nu numai productia de profile care va putea acoperi
si necesarul intern.
Practic, ar insemna cea de-a treia fabrica la nivelul
orasului Chisineu Cris, unde mai functioneaza de cativa
ani si Alcoa Fujikura, care se ocupa de producerea
cablajelor auto.
La intalnirea cu presa, de ieri, a fost prezenta si
Adriana Lenardt, responsabila de programele Fundatiei
Alcoa.
Aceasta fundatie isi propune sa se implice cat mai
mult in activitatea comunitatii, astfel ca anul trecut
Asociatia PAEM a primit 13.000 de euro pentru un proiect
ce isi propune infiintarea a trei cluburi destinate
tinerilor in localitatile Chisineu-Cris, Nadab si
Simand.
Sorina
Ambrus - Adevarul
Zece
moldoveni, descoperiti la Nadlac ascunsi intr-un TIR
Politistii
de frontiera si vamesii aradeni au descoperit, ieri
dimineata, ascunsi intr-un autocamion ce avea destinatia
finala Franta, zece moldoveni care intentionau sa
ajunga ilegal in spatiul Schengen. "In jurul orei 9,40 Gheorghe C, de 34 de
ani, din Hunedoara, sofer al unui camion care transporta
anvelope, s-a prezentat pentru a iesi din tara pe
la vama Nadlac. La control, echipa comuna a observat
ca prelata din partea superioara a mijlocului de transport
fusese taiata, iar sigiliul, iar sigiliul vamal s-a
desprins, fapt pentru care s-a trecut la un control
amanuntit al TIR-ului.
Astfel, in camion au fost descoperiti cei zece moldoveni
(sapte femei si trei barbati, cu varste cuprinse intre
26 si 51 de ani) care au intrat legal in Romania.
Conform primelor declaratii, grupul intentiona sa
ajunga ilegal intr-una din tarile vestice, in acest
scop apeland la ajutorul unei persoane, a carei identitate
nu o cunosc, si care, in schimbul sumei de 30.000
de euro i-a ajutat sa se ascunda in TIR.
In prezent cercetarile continua in vederea identificarii
tuturor persoanelor implicate in activitatea infractionala,
precum si a stabilirii gradului de implicare al soferului
automarfarului. Moldovenilor li s-au intocmit dosare
penale pentru savarsirea infractiunii de tentativa
de trecere ilegala a frontierei de stat"
- informau birourile de presa ale Inspectoratului
Judetean al Politiei de Frontiera si ale Directiei,
Regionale Vamale Arad.
Dacian
Don - Agenda zilei
Parc
de Ziua Copilului
De
ziua copiilor la Simand
autoritatile locale au inaugurat parcul din comuna!
Toboganele si leaganele au fost luate cu asalt de
micutii, care s-au intrecut toata ziua la desene pe
asfalt, cu bicicletele si trotinetele, au cantat si
au recitat poezii.
Peste o suta de copii au plecat la Tebea si la Oradea
in doua excursii organizate de ziua lor.
Peste 250 de copii din Simand si-au petrecut ziua
de 1 iunie in noul parc din centrul comunei.
Oficialitatile locale, parinti si bunici au asistat
dupa-amiaza la spectacolul oferit de cei mici.
Copiii au desenat, au cantat, au concurat pe biciclete,
triciclete si au dansat.
Cele care au organizat ziua copiilor la Simand au
fost Primaria si scoala generala din localitate.
Peste o suta de copii din Simand pleaca, astazi, in
doua excursii alese chiar de ei, la Tebea si la Oradea.
Scoala din Simand este una dintre cele 7 din judet
in cadrul careia se desfasoara progrmae de mentorat
pentru invatamantul rural.
Izabela
Vekas - Televiziunea Arad
Aradeni,
bine ati venit in Barbados!
Zoltan
Boszormenyi -portret in alb Este un binecunoscut om de afaceri, cel putin
aceasta este identitatea sub care respira oriunde
pe glob.
De asemenea este cunoscut faptul ca, in general, oamenii
de afaceri au sensibilitati sau afinitati ciudate
in privinta artei, indiferent de domeniu.
Zoltan, de pe vremea cand era doar Zoltan si atat
- s-a inrobit spre drumul greu al cunoasterii, instapanit
fiind de foamea de a observa, a retine si a invata
in orice imprejurare.
Ca sa ajungi sa socotesti exact in lumea dura a cifrelor,
trebuie sa fii un bun prieten al literelor, al muzicii,
al armoniei, in general.
De aceea, treptele acestui om de afaceri de succes
au urcat - nu hraparet, nu talharesc, nu demolator
- ci, e de zambjt -...poetic.
Zoltan a scris si scrie multa poezie, mai nou, proza.
Fiorii literari s-au completat, ulterior, in ritm
de dans cult. Apoi au urmat anii grei de constructie
in arta afacerilor cu multa truda si asudare.
Nestiut, scrasnit, dar cu enorma speranta in suflet.
Stia ca intr-o zi va prinde intre degete prima raza
de lumina.
Astazi, Boszormennyi este un adevarat om de afaceri
cunoscut si respectat in intreaga lume.
Din multele momente legate de ragazul unor dialoguri,
intre doua plecari - pe un ocean sau un continent
indepartat, Zoltan ne-a spus cate ceva despre el si
despre munca sa.
Evident, este un om invidiat, cautat, uneori, la bani
marunti, lovit pe la spate.
Totusi, adanca substanta de lumina din sufletul sau,
meritul educatiei si intelepciunii muncii si studiului
- l-au ferit mereu de mediul primejdios al compromisurilor.
Asa a inceput sa cunoasca altfel lumea, s-o observe
atent, nu doar prin prisma cifrelor si bilanturilor
ci si prin lentila fotografica.
Prima sa expozitie personala de fotografie certifica
pe deplin acest fapt. Zoltan Boszormenyi -portret in curcubeu Trecator cu pasul aproape pe intreaga planeta,
artistul Boszormenyi s-a oprit, la sfarsitul anului
trecut pe o insula necunoscuta europenilor, o inghesuiala
spatioasa de verde exotic si apogeu aurifer intre
Oceanul Atlantic si strania mare a Caraibilor: Barbados.
Aici a stat cateva luni, ajungand la un moment dat
sa-si uite identitatea europeana, adoptand atitudinea
si obiceiurile ciudate ale bastinasilor, respirand
aerul dens al furiei oceanice, alaturi de calmul spumos
si docil al valurilor caraibiene.
Miscat de frumusetea exotica a peisajului, fiecare
loc e un alt miraj, artistul simte febrilitatea utilizarii
aparatului de fotografiat, fascinat de caderea grandioasa
sau stinsa a luminii solare in imensitatea lichida.
Nelinistea oceanului simtita in varful unei barci
e la fel de bine exprimata in fotografie ca si calmul
dantelat al Marii Caraibilor, unde cateva barcute
lenevesc pe apa sfasiata in valuri mici si spumoase.
Peisaje exotica incrustate in verdele tare al frunzelor,
florile; pastrand coloritul pur, fara amestecul altor
nuante: albe, rosii, lila, galbene.
Culori primordiale, reunind curcubeul.
Sunt prinse unghiuri care dau un alt inteles lucrurilor
cu atat mai mult chipurilor ciudate, negre-aramii.
Daca barbatii sunt putin mai frumosi decat dracul,
femeile din Barbados sunt de o frumusete aproape edenica.
Trupuri de trestii mladioase te invita la admiratie
si dorinta.
Cui li mai pasa de decenta sau virtute?!
Si totusi, alaturi de aur, moralitatea e la mare pret
sau poate valoreaza mult mai mult.
Smulsa din mitul istoriei stravechi, insula aurului,
calcata din ce in ce mai mult de bogatii pamantului
- primeste anual acel suflu modern care o ajuta sa
paseasca larg, spre progres si civilizatie.
Aerul, apa, vremea, hrana usoara si naturala, oamenii
simpli si curati, invaluirea in esentele ultime ale
naturii - l-au facut pe artist sa scrie o carte de
poezie si un roman.
Litere vaioroase - veti vedea cu alta ocazie - scrise
in linistea unui spatiu edenic.
Vernisajul expozitiei personate de fotografie Zoltan
Boszormenyi a avut loc, miercuri dupa-masa la Complexul
Expozitional de pe strada Horia, la Sala Clio.
In prezenta oficialitatilor, primarul Falca, viceprimarul
Bognar, vicepresedintele CJ, Gabriel Buza, prefectul
Stragea, alaturi de artisti si un public numeros,
expozitia a fost declarata deschisa oficial - in caldele
cuvinte ale maestrului Francisc Kelen.
Timp de doua saptamani, aradenii au posibilitatea
de a evada exotic si gratuit intr-una dintre cele
mai frumoase insule de pe glob: Barbados - insula
strapunsa de aur si durere.