Interviu cu ministrul de externe, Mihai Razvan Ungureanu, dupa sedinta comuna a guvernelor Romaniei si Ungariei - Cum s-a desfasurat intalnirea de la Gyula cu ministrul de externe maghiar? - Am reusit sa trecem tot in revista, angajamentele fiecarui minister in parte. Echipele de la Budapesta si Bucuresti ne-au fost de mare ajutor. Dialogul pe aceasta tema a fost continuu. Dovada ca azi nu am facut decat sa conturam chestii care erau vagi sau unde trebuia o decizie de nivel inalt, cu responsabilitate mare. Am reusit sa punem la punct inclusiv detaliile de ordine procedural pentru ca, totusi, este vorba de o sedinta de guvern intre doua state si exista diferente de procedura, de la modul in care se elaboreaza pana la modul in care se adopta o hotarare. - Cum se vede o astfel de intalnire bilaterala intre doua guverne? - Este cea mai buna dovada a calitatii relatiilor bilaterale romano - maghiare. Este un lucru rar, nu se intampla foarte des asa ceva, si daca se intampla are un caracter mai mult formal. In cazul nostru, sedinta comuna a celor doua guverne va avea un caracter concret. Discutam despre hotarari de guvern, memorandumuri, note comune, decizii comune, care antreneaza, ca orice hotarare de guvern, ca orice decizie guvernamentala, administratii rationale. La aceasta scara de implicare si de responsabilitate nu mai vorbim de gesturi propagandistice, vorbim de actiuni comune. Incercam sa vedem cum putem valorifica suprapunerile de interes care exista intre planurile noastre nationale de dezvoltare. Stiindu-ne interesele comune, ne croim strategii comune pentru a ne putea apara si promova interesele in cadrul Uniunii Europene. - De unde aceasta idee? O sedinta comuna a celor doua guverne... - Sursa acestei initiative, de a face o sedinta comuna de guvern este una singura: nevoia celor doua administratii de a folosi, la maximum, interesele noastre nationale, mai ales planurile nationale de dezvoltare. Fiecare tara isi croieste propriul plan de dezvoltare potrivit unor principii. La noi, suprapunerile sunt evidente pe infrastructura, pe mediu, agricultura, pe utilizarea fortei de munca si protectia sociala, pe economie in sensul larg al cuvantului si buna folosire a circumstantelor in care ne gasim si, nu in ultimul rand, pe adoptarea unor instrumente de colaborare transfrontaliera. De fapt, in Uniunea Europeana spre care ne indreptam noi se stabilesc aliante de circumstanta. De exemplu, pentru proiecte de cooperare transfrontaliera avem nevoie de elemente comune. In plus, aceasta sedinta de guverne mai are o semnificatie: arata care este continutul relatiei bilaterale. Va rog sa priviti cu zece ani inapoi, cand un asemenea proiect nu era numai de neconceput, era de domeniul absurdului. Acum, interesele noastre comune sunt numeroase, avem acelasi apropiere fata de obiectivele europene, suntem in aceeasi barca. Acum am facut pasi mari in teme importante, cum ar fi fundatia Gojdu. - Ce are in prim plan intalnirea de la Bucuresti? - Va pot spune ca pana in momentul de fata sedinta comuna va insemna semnarea a 11 memorandumuri de intelegere, 8 acorduri interguvernamentale, 3 declaratii comune si 4 hotarari de guvern. S-ar putea ca numarul sa creasca in perioada urmatoare. Toate aceste decizii comune se refera la planurile nationale de dezvoltare, care se refera la competitivitatea economica si economia bazata pe cunoastere, dezvoltarea si modernizarea retelei de infrastructura, protectia mediului inconjurator, serviciile sociale, agricultura si dezvoltarea rurala si, in sfarsit, dezvoltarea regionala si cooperarea transfrontaliera. Mai am de adaugat ca la intalnirea tete-a-tete, pe care am avut-o numai noi doi, am discutat si am reusit sa facem progrese pe teme mai vechi. Si am avut o discutia mai lunga pe tema fundatiei Gojdu. - Exista semnale ca ar fi amenintata identitatea romanilor din Ungaria? - Amenintata in ce sens? - In sensul disparitiei acestei comunitati. Am inteles ca la ultimul recensamant, multi nu si-au declarat etnia romana. - Daca aceasta spun statisticile, atunci o constat cu tristete. Pe de alta parte, trebuiesc intelese ca procese naturale. Ceea ce putem noi face este sa aratam ca exista cultura romana vie, indiferent cati romani sunt aici. Si speranta mea este ca toti cei care suntem si ne stim romani, mandri de apartenenta noastra nationala, ne insusim datoria de a pastra si promova cultura romaneasca. Este si ceea ce ne legitimeaza in viitor ca europeni. - Vizita la Gyula cu 20 de zile inaintea sedintei comune de la Bucuresti intareste speranta romanilor de aici ca vor avea un ambasador la aceasta actiune comuna. Vor fi prezenti la aceasta intalnire? - Nu cred ca ar fi o probleme. Pana atunci am facut un apel catre reprezentantii comunitatii romanesti sa redacteze un memoriu unic al comunitatii unde sa se inregistreze doleantele, nevoile, dorintele romanilor nostri de aici. Eu cred ca este un gest firesc. De altfel, o parte din temele de interes pentru comunitatea romana din Ungaria au intrat in inventarul tematic al sedintei comune. Oricum, nefiind ultima sedinta comuna, nu putem avea pretentia ca la prima sedinta sa se abordeze toate aceste aspecte. Dar va asigur ca ele vor avea loc in agendele viitoare. - Printre prioritatile negocierilor romano-maghiare se afla pentru prima data relatiile transfrontaliere. Este o noutate. - In ianuarie 2005 am spus ca trebuie sa aducem un plus de energie si un plus de inteligenta in mecanismele de cooperare transfrontaliera, bilaterala, trilaterala sau multilaterala. Acest gen de cooperare transfrontaliera, - unde exista sprijin politic si interes administrativ la nivel local - interesele locale fund mai bine cunoscute la nivel local decat la nivel central - garanteaza succesul. Si eu cred ca Bunastarea nuse masoara la Bucuresti ci se masoara la nivel local unde exista asemenea intentii si ascmenea proiecte. - Cum explicati in calitate de ministru de externe, situatia din Parlament? Ma refer la schimbarea presedintilor celor doua Camere... Isi pun romanii singuri bete in roate? - Nu. Este un proiect de rediscutare, analizare si modificare a regulamentelor de functionare ale celor camere. Ramane de vazut ce vor decide parlamentarii in acest sens. Trebuie inteles ca fiind una din functiunile firesti ale democratiei. Democratia inseamna si schimbare de regulamente, voturi interne, dispute legislative... - Exista motive de ingrijorare cu privire la adoptarea legilor integrarii? -Nu! Cu atat mai mult cu cat o zi pe saptamana din activitatea legislativului este dedicata exclusiv legislatiei pentru integrare. A consemnat Calin Ghinaciu - Agenda zilei

Autoritatile locale se pregatesc de iarna.  Au fost elaborate planuri de interventie, sunt inventariate utilajele de lucru si s-a contractat cumpararea a mii de tone de sare si nisip.  Edilii spun ca sunt pregatiti iar daca la noapte ar ninge, echipele de interventie ar iesi la lucru in numai cateva minute.  Si in aceasta iarna, dezapezirea orasului va fi facuta de societatea Polaris.  Planul de interventie cuprinde 96 de artere de circulatie, podurile si intrarile in oras.  Autoritatile locale spun ca in aceasta iarna nu vor fi luate prin surprindere de caderea zapezii.  Si asta pentru ca, in caz de nevoie se va apela si la alte societati din subordinea primariei.  Ca noutate, in acest an, societatea Polaris va instala la fiecare trecere de pietoni de pe Bulevardul Revolutiei si pana in cartierul Aurel Vlaicu, cate o pubela cu sare si nisip.  In acest fel, amestecul va putea fi aruncat mai usor prin zonele intens circulate pentru a evita formarea ghetii. Vasile Blidar  - Televiziunea Arad

Noile reglementari privind iesirea din tara a cetatenilor romani, intrate in vigoare din 1 octombrie, a creat haos in frontierele aradene, mai ales la Nadlac unde traficul este, ca de obicei, mai ridicat. Desi sumele de bani ce trebuie prezentate de cetatenii romani la iesirea din tara au scazut considerabil, s-au inmultit hartiile de tot felul. Asa ca, nu poti merge intr-o vizita la rude, in Ungaria, sau intr-o excursie de doua zile, pe cont propriu, la Viena, fara o invitatie legalizata si tradusa in limba romana, sau rezervari la hotelurile din tara de destinatie. Cum era de asteptat, intrarea in vigoare a masurii a dus la intoarceare din drumul spre Occident a catorva sute de romani, prinsi pe picior gresit. In schimbul vizei de iesire din tara, pentru cei aflati in neregula, conform noilor cerinte, oamenii s-au ales cu un ghid ce curpinde regulamnetul abia intrat in vigoare. Unii au avut "placerea" de a primi brosura chiar din mainile chestorului Nelu Pop, seful Inspectoratului General al Politiei de Frontiera, aflat pentru cateva ore la Nadlac pentru a vedea cum se aplica noile reglementari. Insa, zelul prea mare al lucratorilor, care n-au mai gandit si s-au pus pe aplicat paragrafe ad literam, l-a cam speriat pe seful frontieristilor. Prin urmare, domnia sa si-a indemnat subordonatii sa dea dovada de putina maleabilitate, sa aplice ordinul ministrului cu strictete atunci cand este cazul, intrucat legea e facuta pentru depistarea celor ce treg granita cu alte scopuri decat turistice, sa se orienteze in functie de individ si de garantia pe care acesta o prezinta. La randul sau, comisarul sef Ioan Handra, seful Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera, s-a aflat, pe parcursul acestui sfarsit de saptamana, in mijlocul evenimentelor, pentru a mentine situatia sub control si a nu se crea panica nemotivata in randul participantilor la trafic. "Dupa cum preciza si seful IGPF, se analizeaza de la caz la caz. Politistul de frontiera va observa daca exista premisele unei deplasari de buna-credinta. Trebuie sa stopam romanii care pleaca sa comita infractiuni sau sa munceasca la negru. E mai dificila procedura, dar e nevoie sa ne imbunatatim imaginea in exterior. In schimb, persoanele din judetele de granita sunt exceptate de la anumite cerinte, cum ar fi prezentarea de invitatii, pentru o vizita de cumparaturi, in Ungaria, de exemplu. Dar, oamenii trebuie sa prezinte incredere. Nu e nimeni absurd, se va da dovada de intelegere, de maleabilitate. Chiar in acest sens, am avut o inrevedere cu colegii de la Nadlac. Nu trebuie sa dam dovada de obtuzitate in aplicarea legii", ne-a declarat comisarul sef Ioan Handra, seful Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera. Tocmai in acest scop, domnia sa are programate, in cursul zilei de astazi, alte doua sedinte de instruire pe aceeasi tema, atat la Turnu, cat si la Nadlac. De asemenea, atat autoritatile centrale, cat si cele judetene in domeniu, atrag atentia participantilor la trafic sa nu incerce sa cumpere bunavointa lucratorilor din puncte, de teama unei intoarceri din drum. Acolo unde legea nu prevede restrictii si se intrunesc unele conditii specifice, calea spre Occident este deschisa. Sorina Ambrus - Adevarul

Se povesteste ca undeva departe, poate la noi, poate la altii, natura s-a dezlantuit furioasa sa pedepseasca pacatele oamenilor. A plouat zile in sir, apele s-au umflat, pamantul saturat a refuzat sa mai primeasca apa.  - Vine viitura! Strigau toti ingrozii, guvernul a alertat prefectii, primarii, ordonand ca toti oamenii sa plece, sa se refugieze din calea apelor. Intr-o comuna din zona critica, primarul a  trimes un camion cu un jandarm si doi oameni din echipa de salvare, sa traverseze satul, sa controleze si sa culeaga intarziatii. Intr-o curte un om, sa-i zicem  -BATRANUL – urca gainile in podul grajdului. - Omule, grabeste-te, hai cu noi, vine viitura, salveaza-te, i se adreseaza autoritar jandarmul. -  Eu raman aici, apoi cu un calm neobisnuit pentru starea de isterie care a cuprins comuna, eu nu plec, pe mine ma ajuta Dumnezeu. Toate stradaniile echipei au fost zadarnice, Batranul a fost de neinduplecat. Creste apa, a intrat in curtile oamenilor, un TAB cu o alta echipa patruleaza pe strazi cu consemnul de a salva eventualii intarziati. Se opreste in dreptul unei case, un om ridicat pe pervazul geamului, privea torentul ce-i trecea prin fata casei. - Ultima ocazie sa te salvezi, venim sa te luam, stai asa! ordona un militar urcat pe masina blindata. Batranul, ca despre el este vorba, refuza categoric, - Pe mine ma ajuta Dumnezeu! Omul refuza sa plece. Viitura salbatica matura totul din cale, apa a ajuns la acoperisul caselor. Batranul urcat pe acoperis, cu apele ajunse pana peste genunchi, priveste ingrozit cerul. O barca militara, trece cu greutate pe ulita devenita  torent, valurile luand cu ele animale, lemne, tot ce in furia-i oarba a adunat din curtile oamenilor. - Venim sa te luam, stai si tine-te!  Ordona cineva din barca printr-o portavoce. Batranul refuza hotarat invocand ajutorul Domnului. Apa creste mereu, cosul de care se tinea Batranul se clatina... - Doamne nu ma parasi! Striga cu disperare omul, am incredere, in credinta mea sper ca ma salvezi. Inainte de a fi inghitit de ape, o lumina cereasca a impietrit totul, a oprit timpul, iar o voce se aude: - Batranule, Eu Ti-am  trimis intai un camion, tu ai refuzat sa pleci, apoi Ti-am trimis TAB-ul si la sfarsit o barca. Tu le-ai refuzat pe toate, acum nu-Mi ramane decat sa Te primesc in Imparatia Mea. Lumina dispare si toate incep sa se miste, apa cu furie acopera totul. La sfarsit primarul raporteaza ca in comuna lui a existat o singura victima... Bujor Buda - Observator

"Batrana Doamna" nu s-a impus nici in a patra partida sustinuta in fata propriilor suporteri. Cu "–6" in clasamentul adevarului, echipa fanion a Aradului se afla pe un loc retrogradabil in seria B3, fara perspective de a-si indrepta situatia in etapele urmatoare. Dupa sase meciuri din care a castigat doar unul singur la carma echipei, antrenorul Dan Manaila isi va afla soarta in sedinta conducerii clubului, care va avea loc diseara. "Daca eu sunt problema, ma supun deciziei conducatorilor si chiar a echipei", a spus antrenorul de la UTA. Mititi a deschis scorul, sutand din cadere in coltul lung (1-0, min. 22). Golul egalizator a fost marcat de juniorul Balmos (1-1, min. 56). Fundasul Cazan a stabilit scorul final reluand cu capul sub bara, la cornerul lui Deac (1-2, min. 83). Bogdan Cioara - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)