Municipiul Brasov gazduieste in data de 12 octombrie "Gala Premiilor de Excelenta Administratie.ro" organizata de Portalul www.administratie.ro   in parteneriat cu Primaria orasului de sub Tampa. Evenimentul reuneste reprezentanti ai administratiei publice locale si centrale, membri asociatiilor profesionale si ai institutiilor publice a caror activitate este legata de cea a administratiei publice locale.  In deschiderea manifestarilor va avea loc un seminar cu tema "Integrarea europeana - o provocare pentru administratia publica din Romania". Prefectul Cristian Stragea, care a confirmat prezenta la eveniment, ar putea reveni in Arad cu unul din premiile destinate institutiei prefectorale: "Premiul pentru cel mai activ prefect", "Premiul pentru transparent in activitatea prefecturilor" sau "Premiul pentru cea mai buna imagine publica a unui prefect". La aceleasi categorii vor fi premiati primari, presedinti de consilii judetene, ministri si reprezentanti ai ONG-urilor din administratia publica.  Nu este exclusa insa nominalizarea reprezentantului Guvernului in Arad si la categoria "Premiul pentru promptitudine in lupta cu calamitatile naturale", avand in vedere modul in care prefectul Stragea a condus activitatile Comisiei Judejene pentru Situatii de Urgenta. In afara de acestea, la Brasov se vor premia, printre altele,  "Cel mai curat oras", "Cel mai important proiect de investitii derulat de o primarie" si "Cea mai activa femeie din administratie". Cristian Videscu - Agenda zilei

Autoritatile au relaxat aplicarea noilor reglementari privind iesirea din tara, dar romanii au gasit oricum solutii de a fenta sistemul Aparitia noilor norme privind conditiile care trebuie indeplinite pentru iesirea din tara a semanat la inceput confuzie la granita de vest, dupa care s-a trecut la un control mai relaxat al documentelor.  In primele ore ale zilei de 1 octombrie, numarul celor carora nu li s-a permis iesirea prin vamile aradene pentru ca nu aveau invitatii a crescut.  La scurt timp, controlul a devenit insa mai flexibil.  Chiar seful Politiei de Frontiera, chestorul Nelu Pop, care a venit personal in zona sa verifice cum se aplica noile norme, a cerut angajatilor sa dea dovada de discernamant in aplicarea regulamentului. In primele doua zile dupa aplicarea ordinului, nu s-a simtit vreo deosebire majora in ceea ce priveste numarul celor intorsi din drum pentru neindeplinirea conditiilor de iesire din tara.  In toate vamile aradene s-au inregistrat peste 700 de asemenea cazuri, cifra mai mare decat de obicei, dar considerata in limitele normalului. Norme cu aplicare relaxata Comisarul Florin Oprisa, purtatorul de cuvant al IJPF Arad, ne-a declarat ca totul se reduce la discernamantul politistului de frontiera.  "Daca se prezinta un cetatean din judetul Bacau, cu o sedere de peste sase luni anul trecut in Spania, este clar ca acesta nu merge la cumparaturi la Szeged. Daca vine un aradean cu multe stampile de Nagylak in pasaport, este evident ca omul poate merge la cumparaturi la Mako sau in apropiere, apoi revine in tara", ne-a declarat Oprisa. Reprezentantul IJPF Arad a mai spus ca relaxarea aplicarii ordinului nu trebuie inteleasa in sensul ca va fi permisa iesirea din tara la orice ora pentru traficantii de tigari sau alti mici afaceristi care alimenteaza piata neagra din vestul tarii cu diferite produse.  Se va tine cont doar de acele persoane care pot iesi, o data pe luna, la cumparaturi, pentru consultatii medicale sau alte situatii justificate de acest gen, pentru care va fi gasita intelegerea necesara. Practic, daca noile norme ar fi fost aplicate fara discernamant, ar fi interzis romanilor sa mai faca mici vizite in Ungaria, deoarece este greu de crezut ca patronii lanturilor de supermarketuri Metro, Tesco, Cora sau Praktiker ar fi trimis invitatii oficiale cumparatorilor romani. Inventivitate tipic romaneasca Cum una dintre conditiile pentru iesirea din Romania este detinerea unei invitatii din strainatate, tradusa si legalizata in Romania, sau un voucher, romanii au si gasit o solutie.  Dis de dimineata, ei s-au prezentat la agentiile de turism din Arad pentru a-si cumpara astfel de documente.  Prima data s-au vandut cele mai ieftine oferte de Austria, apoi practic nu a mai contat. Multi romani din zona de frontiera isi cumpara week-enduri la Viena, cu numai 150 de euro de persoana, cu transport inclus, si spun ca merita ca sa poata pleca din tara.  Odata ajunsi in Austria, nimeni nu ii va mai putea impiedica sa plece spre alte state din Uniunea Europeana, unde sa munceasca la negru.  Astfel, inventivitatea romanilor a dat peste cap planurile de combatere a migratiei ilegale, gandite de Ministerul condus de Vasile Blaga. Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

Mii de arbori din Arad sunt in pericol sa se usuce.  Acestiaau fost invadati de o ciuperca deosebit de periculoasa care le ingalbenesc frunzele si in cel mult 3 ani se usuca.  Cei mai afectati de aceasta ciuperca sunt castanii salbatici motiv pentru care cea mai mare parte sunt deja uscati.  Avertismenul vine din partea directorului Gospodarii Comunale care cere sprijinul autoritatilor.  Pentru salvarea arborilor, acesta are nevoie de cateva miliarde de lei de la bugetul de stat.  Primele semne ale infestarii cu aceasta ciuperca au aparut in urma cu mai multi ani.  Aceasta se manifesta prin uscarea frunzelor foarte devreme si mai apoi uscarea crengilor.  Boala a fost descoperita de directorul societatii de Gospodarire Comunala, care a observat ca majoritatea castanilor de pe spatiile verzi din oras au inceput sa se usuce.  In pericol sunt peste 3000 de castani salbatici dar si si alte cateva mii de pomi care au fost infestati ca aceasta ciuperca. Vasile Blidar - Televiziunea Arad

In urma cu jumatate de secol, in ultima vineri a lunii septembrie, sirbii din Arad sarbatoreau via si strugurii, organizand ample manifestari culturale. Intr-un anumit loc din municipiu, venind de pe mai multe strazi, se intalneau calestile cu struguri, insotite de sarbi imbracati in costume nationale, iar ulterior, la biserica, erau sfintite. Finalul era incununat de un Bal al Strugurilor, la care participa intreaga comunitate sirbeasca. La sfarsitul saptamanii trecute, vineri (ultima vineri a lunii septembrie), dupa 50 de ani de pauza, sarbii din Arad programasera actiuni identice celor descrise la inceputul acestui articol. Insa, din cauza vremii (vineri a plouat din plin), unele dintre actiunile propuse au fost anulate, in sensul ca n-au mai fost scoase calestile pe strazile din municipiu. Asa incat, totul s-a rezumat la un "Bal al Strugurilor", la care capul de afis l-a tinut recitalul ansamblului sarbesc (infiintat in urma cu sase luni) din Arad, "Sava Tekelija" - condus de protopopul Ocnean Plavsici. La restaurantul "Bucegi", aflat langa Gara Arad, peste 140 de parsoane au participat la sarbatorirea viei si a strugurilor, intr-o intalnire care a avut de toate. Sarbii au respectat - asa cum o faceau si altadata - traditia, in sensul ca au ales cea mai populara fata a balului. In fapt, "cea mai populara fata a balului" au fost mai multe, adica toate fetele din ansamblu, prezentate de colegii lor de dans si cant, au reusit sa castige respectivul titlu. Organizatorii, Dragan Vostinar - presedintele comunitatii sarbesti din Gai, Liubomir Sandici - vicepresedintele aceleiasi comunitati, precum si secretarul Olga Vulpe, in afara informatiilor legate de desfasurarea sarbatorii viei si strugurilor, ne-au oferit si alte date interesante cu privire la viata si obiceiurile sarbesti. Pentru Liubomir Sandici, este imbucurator faptul ca, dupa jumatate de secol, sarbii reusesc sa reinnoade traditiile. "In anii 60 a disparut scoala sarbeasca, tineretul indreptandu-se spre alt gen de distractii si facand abstractie de traditii. Acum reinnodam traditiile. In Gai, exista 102 familii, in care unul dintre membri este sarb. Doar trei familii sunt complete, in sensul ca si sotul si sotia sunt sarbi. Pentru mine, care am totusi o anumita varsta, este imbucurator de-a dreptul ca incepem sa ne reluam parte dintre traditii, in sensul ca nu ocolim cele mai importante sarbatori, si ma refer aici la Sfantul Sava, la Zilele Schimbarii la Fata - acestea fiind incluse de acum inainte in cadrul Zilelor Aradului, deoarece se desfasoara in aceeasi perioada, adica in jurul datei de 19 august" - ne-a spus Liubomir Sandici. Ce ne-au mai spus cei din conducerea comunitatii sarbesti este faptul ca in urmatoarele luni va continua formarea unui ansamblu de copii (in Gai), care se va infrati cu copiii din Mocrini (Serbia), iar ulterior va duce la infratirea sarbilor din Gai cu cei din Mocrini. Nu in ultimul rand, cei cu care am discutat ne-au aratat ca multe dintre actiuni beneficiaza de ajutorul statului roman, ajutor care, desi nu foarte important, ii sprijina sa pastreze viu spiritul sarbesc din Gai. Spirit care, totusi, cu toate ajutoarele primite, indiferent de la cine, n-ar putea fi pastrat fara dorinta si implicarea celor cu care am discutat noi. Alin Olteanu - Adevarul

O zecime din terenurile arabile ale Aradului zac parloaga Ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, vrea impozite in crestere pentru ca terenurile agricole sa nu mai fie lasate parloaga. "Ar trebui introduse impozite care sa creasca de la an la an, astfel incat sa ii oprim pe cei care cumpara terenuri bune doar in vederea integrarii in Uniunea Europeana, iar pana atunci le lasa nelucrate si le transforma in adevarate pepiniere de buruieni", a avertizat ministrul Agriculturii. In judetul Arad responsabili pentru degradarea pamantului sunt in special cetatenii straini, care au cumparat en-gros terenuri, in speranta ca ele se vor scumpi in momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Dezastrul din agricultura se sesizeaza foarte bine in zonele deluroase, unde sute de hectare de vie au fost lasate in paragina de speculantii imobiliari. Specialistii spun ca o parte din vina o poarta si fostii proprietari care si-au revendicat pamantul, dar din cauza varstei si a lipsei de bani nu il mai muncesc. Prefera sa zaca la ei, nemuncit, decat sa il dea in asociatii. "Situatia terenurilor nelucrate noi nu o detinem la Directia Agricola, decat sub forma unor raportari facute de inginerii nostri; deci sunt date neoficiale, din care ne putem insa forma o impresie asupra lcururilor. Din raportul care se refera la situatia operativa din teren, rezulta ca la 30 iunie 2005, dintr-un total 348.705 ha, au ramas neinsamantate 41.470 ha, reprezentand 11.89% din arabilul judetului Arad", ne-a declarat ieri directorul Directiei Agricole, Ioan Hondea. Dansul a precizat ca nu exista nici o prevedere prin care Directia Agricola sa poata interveni pentru a-i constrange pe proprietari sa nu isi lase pamantul sa se degradeze. "In Legea 18 era prevazut ca pot interveni Comisiile Locale, primariile, dar eu personal nu stiu de nici o situatie in care cineva sa fi fost obligat sa isi lucreze pamantul, sau sa se fi dat vreo somatie", a subliniat ing. Hondea. Care sunt cauzele si care pot fi consecintele acestei situatii? Ne explica Adam Alda, director executiv adjunct la Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Arad: "Una dintre cauze ar fi faptul ca nu avem o piata de desfacere a produselor agricole: unitatile de profil au in stoc produse si de anul trecut, grau si porumb. Complexele de crestere a animalelor sunt foarte putine fata de cantitatea mare de produse care se obtin an de an in judetul nostru. Un mare beneficar, Comtim, s-a desfiintat – si asta este una dintre cauze. Produsele folosite de agricultori in procesul de productie (seminte, ingrasaminte, fungicide), asa numitele inputuri, sunt la un pret mare fata de pretul de livrare al produsului agricol obtinut. La grau, de exemplu, pretul este in jur de 3000, pana la 4000 kilogramul; mie mi se pare ca e mic, dar acesta este pretul mondial. Cunoastem ca graul se vinde la 80-120 de dolari tona, doar ca inputurile de care vorbeam sunt la noi cu un pret mult mai mare decat in alte state din Europa. Inca o problema care ne framanta pe noi si mai ales pe producatorii agricoli si ii determina sa isi lase terenurile necultivate, este ca productiile obtinute in cazul in care nu aplica o tehnologie corecta, sunt mult mai mici decat cele care le-ar aduce un profit cat de cat; la 2500-3000 de kilograme pe hectar, la o tehnologie pe care o recomandam noi de 12-15 milioane de lei/hectar, de la insamantat pana la recoltat, agricultorul isi acopera doar 50-60% din cheltuieli. Fara o cantitate de 5000-6000 kilograme la hectar, rentabilitatea este zero, si la grau si la porumb". Credite in locul subventiilor?! "Vreau sa schimbam radical intregul sistem de subventii din agricultura, care pana acum s-au dovedit total ineficiente si nu au generat decat coruptie, fiind doar niste pomeni electorale, ca de exemplu cea cu milionul pe hectar. In locul acestor forme de subventionare vom introduce creditele pe termen lung, de 10-15 ani, cu o perioada de gratie de 5 ani", a anuntat ministrul Flutur, precizand ca schimbarea va viza si subventiile pentru achizitionarea de tractoare si utilaje agricole. Intrebat daca statul va suporta si o parte din dobanzile la aceste credite, Flutur a replicat: "Daca un producator agricol care ia un credit de, sa zicem, 75.000 de euro pe 10 ani, cu 5 ani de gratie, isi plateste la timp toate ratele, la sfarsitul perioadei de creditare va primi un discount de 20% din valoarea creditului, adica 15.000 de euro, bani care ii vor ramane lui!" Primii beneficiari ai creditelor – ce vor putea fi utilizate si drept cofinantari in cadrul proiectelor SAPARD - urmeaza a fi, in intentia ministrului, producatorii agricoli care vor sa-si cumpere silozuri, precum si cei care isi vor comasa pamanturile in ferme familiale de cel putin 10 hectare, pentru a putea primi subventii si finantari externe. Cum vor avea insa acces la credite proprietarii asa-ziselor ferme familiale, in conditiile in care la ora actuala, pamantul este un activ mort in Romania, pentru ca bancile nu-l accepta ca garantie, ministrul Flutur nu a mai spus. "In privinta consecintelor nemuncirii pamantului, noi ca specialisti recomandam ca terenurile sa fie semanate mereu, fiindca pot fi o sursa de castig; sigur, solul nu se degradeaza (batranii chiar au o vorba care spune ca dupa un an nemuncit, pamantul e mai roditor). O chestiune foarte importanta la agricultorii care nu au lucrat pamantul doi-trei ani: se pot gandi in viitor la o agricultura ecologica, avand in vedere ca cei care se ocupa de conversia de la agricultura traditionala la cea ecologica, recomanda o perioada de pregatire de pana la cinci ani. Poate ca in viitor, terenul nelucrat de aradeni va deveni un potential suport pentru agricultura ecologica" declara Adam Alda, director executiv adjunct la Consultanta Agricola Arad. Andrei Ando - Observator