Ieri, inca de la deschiderea sa, Targul International de Medicina Ar-Medica a adunat sute de vizitatori, cei mai multi fiind, binenteles, medici, tehnicieni dentari, studenti la medicina.  Organizat de Camera de Comert, Industrie si Agricultura Arad, la Expo Arad International, targul, ajuns la a XII-a editie, reuneste peste 100 de firme din tara si strainatate, care expun in ambele pavilioane ale complexului expozitional. Sunt expuse aparatura si materiale pentru stomatologie, computere tomografe, aparate de vizualizare prin ultrasonografie, ecocardiografie, ultrasunete, radioscopie, raze, aparatura pentru medicina de urgenta, instrumentar medical, farmacie, articole medicale de unica folosinta - ace, seringi, manusi chirurgicale etc.  In afara de expozitia in sine, pe cele trei zile de desfasurare va fi sustinut si un bogat program stiintific pentru medici, care pot obtine ore de Educatie Medicala Continua, tehnicieni dentari, care obtin credite, respectiv farmacisti, care obtin ore de Educatie Profesionala Continua. La festivitatea de deschidere, alaturi de conducerea CCIA si autoritati locale, au participat reprezentanti ai Directiei de Sanatate Publica Arad, Colegiului Medicilor Arad, Asociatiei Medicilor Stomalogici cu Practica Privata din Romania, Colegiului Farmacistilor.  Maine, 5 noiembrie, incepand cu ora 10, se va tine conferinta Medica - Reforma sanitara versus management sanitar in context transfrontalier, organizata de institutii medicale din Arad si Szeged. Datorita numarului mare de firme expozante si interesului manifestat de catre vizitatori, Ar-Medica este considerat al doilea targ de profil din tara. Gerlinde Knap - Adevarul

Veniturile obtinute de societatea de gospodarire comunala din activitatea de la strand depasesc anul acesta 20 de miliarde de lei.  Banii provin din vanzarea biletelor de intrare, inchirierile de casute si vanzarea de spatii comerciale.  In acest moment la strand se executa lucrari de igienizare si taieri de arbori.  Conducerea institutiei spune ca exista planuri de investitii pentru anul viitor, dar se aplica doar in masura in care strandul ramane in administrarea gospodariei comunale.  Principalul proiect se refera la continuarea lucrarilor de foraj pentru apa termala.  Pana acum s-a forat la o adancime de 800 de metri, dar trebuie continuat pana la 1300 de metri.  Conducerea societatii de Gospodarire Comunala spune ca lucrarile sunt costisitoare si daca strandul nu ramane in administrarea acestei societati, investitia nu se va realiza pentru ca nu vor fi recuperate cheltuielile.  Nicoleta Belean - Televiziunea Arad

"Usa mea este deschisa pentru toti cetatenii din Vinga. Am fost ales de catre acestia, voi lucra pentru ei. Respect legea si dreptul cetateanului, alaturi de respectul fata de localitatea in care traim si au trait strabunii nostri. Imi voi face datoria pana la capat, indiferent daca echipa din primarie ma va ajuta sau nu! Cetateanul nu poate fi mintit si indus in eroare la nesfarsit!" declara Lucian Stoicu, primarul comunei Vinga Conditii decente pentru invatatura vingana Printre primariile cu multe probleme de comunicare in cadrul aparatului administrativ intern - se afla, pe langa cea de la Conop sau Barzava si primaria Vinga. In urma unui recent articol, legat de carentele grave de comunicare din primarie, respectiv primar si aparatul administrativ - am revenit in localitate, pentru a vedea cum decurge o zi de lucru in cabinetul primarului. Multe, foarte multe telefoane, in primul rand. Lucian Stoicu s-a pregatit de o licitatie importanta legata de ofertele executarii proiectului privind achizitiile de servicii pentru realizarea cadastrului general al localitatii. Multe documente pentru semnat, acte pe care primarul, tocmai - nu le semneaza ca primarul fara sa se uile prin ele. Intrebam care este problema cea mai importanta. "Terminarea reparatiilor capitale la scoli si gradinita" - ni se spune. Vrem sa vedem o scoala din mediul rural care poate intra, cu fruntea sus, in Europa de maine. Potentialul scolar si prescolar din localitate este destul de mare, astfel ca cele doua scoli si gradinita cuprind elevii si copiii din localitate care urmeaza formele de invatamant prescolar si gimnazial, cu atat mai mult cu cat primarul Stoicu este convins ca Vinga se va bucura si de prezenta unui liceu de cea mai buna calitate. Scoala generala din centru este reparata din temelie, cu alte cuvinte, pare coborata dintr-o revista si transpusa in realitate: exteriorul si interiorul tencuit, zugravit, usi modeme, noi, linoleu nou tip parchet, mobilier nou, modern, chiuvete pe coridor, gresie, faianta, lampi, material didactic. Nu stii la ce sa te uiti, totul e nou, modern si frumos si stralucitor. E imposibil ca intr-o asemenea scoala noua si moderna sa nu ai rezultate bune sau sa nu-ti vina cheful de invatatura. Tot ce inseamna ferestre e din termopan, urmand ca investitia sa continue in amenajarea curtii interioare. Aceeasi incantare a privirii am avut-o si la gradinita, unde innoirile sunt in toi, urmand sa soseasca noul mobilier. Drumuri... albastre, iluminat modern Cealalta scoala generala din localitate este in plina reparatie. Comentariile sunt de prisos. "Aici nu s-a facut nimic, cel putin de 15 ani incoace!" -spun primarul si directorul scolii. Intr-adevar, o simpla privire prin preajma si esti edificat: acoperisuri subrede, ziduri crapate adanc, iar despre interior preferam sa nu mai amintim... Eforturile financiare sunt mari, rezultatul, insa, va fi o locatie moderna pentru viitorul tinerelor generatii. Pentru Lucian Stoicu este o zi de munca obisnuita in care verifica... "terenul". Trecem prin Manastur, un sat ciudat si serpuitor cu drumurile reparate pe jumatate si iluminat fara probleme. In Mailat, drumurile sunt refacute integral, ba chiar ne-am si "lafait" pe o portiune de 1,3 km care s-a asfaltat ca la carte, iar iluminatul este total modernizat. Localitatea este frumoasa si bine ingrijita, fapt ce demonstreaza ca oamenii sunt haraici si gospodari. O imagine de-a dreptul idilica in vremurile aspre pe care le traim: doua tractoare ara campul insorit, pamantul reavan se lasa rascolit intru vesnica rodire. Primarul se intoarce la primarie. Oamenii ajung in cabinetul sau fara sa astepte. Problemele funciare sunt cele mai grele, dar sunt atatea de ordin personal, social si inca multe altele... Lucian Stoicu este, inainte de toate, un primar responsabil. Stie ca are un mandat greu in care trebuie sa demonstreze ca primaria Vinga si locuitorii ei merita sa intre in Europa. Efortul este deosebit, dar suntem siguri ca innoirile care schimba, incetul cu incetul, fata Vingai - vor fi girul intaririi increderii si colaborarii cetatenilor cu institutia primariei, cu oamenii care i-au ales pentru dezvoltarea si binele localitatii. Felicia R.Gheorghe - Observator

Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca (OMFM) organizeaza in perioada 1 noiembrie - 30 decembrie 2005, la sediul Oficiului din strada Valter Maracineanu nr. 1-3, sector 1, Bucuresti, actiunea de inscriere in banca de date a solicitantilor de locuri de munca in Spania, informeaza Alexandra Lincar — inspector mass-media in cadrul Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Arad. Isi pot depune dosarele numai persoanele care au diploma de calificare in urmatoarele meserii: - drujbist in domeniul forestier, barbati cu varsta cuprinsa intre 20-40 ani si minim 1 an vechime, dovedita cu carnetul de munca imediat anterior anului 2005; - fasonator mecanic in domeniul forestier, barbati intre 20-40 ani si minim 1 an vechime; - macelar-transator, barbati intre 20-40 ani si minim 2 ani vechime; - ospatar, barbati si femei intre 20-40 ani si minim 2 ani vechime; - bucatar, barbati si femei intre 20-40 ani si minim 2 ani vechime; - tamplar structuri metalice, barbati intre 20-40 ani si minim 3 ani vechime, experienta in elaborarea structurilor metalice usoare, ferestre si usi metalice din Al si PVC si permis de conducere categoria B; - fierar betonist - barbati intre 20-45 ani si minim 2 ani vechime; dulgher - barbati intre 20-45 ani si minim 2 ani vechime; - zidar in constructii - barbati intre 20-45 ani si minim 2 ani vechime; - tinichigiu-vopsitor auto, autobuze si camioane -barbati intre 20-45 ani si minim 5 ani vechime;  - mecanic autobuze si camioane - Scania, Iveco, Volvo etc. - barbati intre 20-45 ani si minim 5 ani vechime;  - mecanic utilaj greu (mecanic excavatoare, macarale, buldozere etc.) - barbati intre 20-45 ani si minim 5 ani vechime;  - mecanic hidraulic - barbati intre 20-45 ani si minim 5 ani vechime;  - electromecanic autobuze si camioane -Scania, Iveco, Volvo etc. - barbati intre 20-45 ani si minim 5 ani vechime;  - electromecanic - barbati intre 20-40 ani si minim 4 ani vechime in intretinerea mecanica a platformelor industriale, cunostinte de electricitate, structuri metalice, sudura cu fir continuu si cu electrozi;  - instalator aer conditionat - barbati intre 20-45 ani si minim 5 ani vechime;  - cazangiu - barbati intre 20-45 ani si minim 5 ani vechime;  - sudor argon si CO2 - barbati cu varsta de maxim 45 ani si minim 3 ani vechime, capacitate in sudura TIG, MIG, MAG.  Mentionam ca limita de varsta este impusa prin ofertele de munca transmise de angajatorii straini si nu este o conditie a OMFM-ului. Acte necesare Documentele necesare sunt urmatoarele: copie BI sau CI cu valabilitate de minim 6 luni; copie pasaport cu valabilitate de min. 6 luni; fisa personala (tipizat OMFM); C.V. in limba romana (tipizat OMFM); copie legalizata a certificatului de absolvire si/sau calificare; copie legalizata a cartii de munca (toate paginile scrise); adeverinta de la medicul de familie care sa ateste ca solicitantul este clinic sanatos; cazierul judiciar in original care sa ateste ca nu are antecedente penale (termen de valabilitate 6 luni); declaratie pe proprie raspundere legalizata notarial din care sa rezulte ca solicitantul nu beneficiaza de pensie de invaliditate; declaratie pe proprie raspundere din care sa rezulte numarul de copii minori aflati in intretinerea acestuia, autentificata la notariat; doua fotografii tip pasaport. Stefan Vaida  - Saptamana aradeana

Viorel Popina, primarul Lipovei, pune degetul pe rana Militar de cariera, primarul orasului Lipova, Viorel Popina, a recunoscut ca aplica in cadrul primariei aceleasi principii folosite si in perioada in care a fost ofiter activ in stucturile MApN. Edilul si-a prezentat ieri bilantul mandatului, amintind celor care 1-au ales, ca Lipova incepe sa evolueze, dupa 15 ani de stagnare si chiar regres. Fara proiecte de anvergura, constransi de bugetul infim al localitatii, alesii locali incearca totusi sa caute solutii pentru cele mai arzatoare probleme ale urbei. In cadrul unei discutii care a avut loc la finele saptamanii trecute, Viorel Popina ne-a prezentat cateva din problemele cu care se confrunta, si a incercat sa explice trecutul, prezentul si viitorul Lipovei. Un viitor din care nu este sigur ca va mai face parte ca si primar, fiind hotarat sa isi sacrifice popularitatea in schimbul luarii unor masuri dure pentru redresarea orasului. Atragerea de investitii, aducerea gazului metan, construirea unui nou cartier de locuinte pentru tineri pe platoul de la Crucea lui Bocu, materializarea proiectului SAMTID, refacerea centrului istoric sau realizarea soselei de centura, sunt doar cateva din prioritatile edilului, proiecte pentru care merita sa institui un regim cazon in primarie si sa faci" instructie" cu cetatenii. - De ce a ramas Lipova pe loc? - Din cauza unui management defectuos de-a lungul celor 15 ani, si acelei buimaceli de dupa desfiintarea unor intreprinderi de rang mare, cum au fost Strungul, Vagonul, Statiunea pomicola si Cooperatia. La sfarsitul anului 1989 erau peste 6.700 de locuri de munca ocupate numai din interiorul orasului. Astazi gasim 500-600 de locuri de munca pentru o populatie de aproximativ 12 mii de locuitori. Necazul este altul: aceasta buimaceala de moment a durat prea mult! Principala problema este atragerea de investitori. S-au dat locatii - cladiri si terenuri - pe care sa construiasca, sa le adapteze nevoilor societatilor respective in domeniul confectii textile si incaltaminte, in domeniul tehnic, constructii de masini, in domeniul de utilitati, aparate si aparatura pentru executarea unor lucrari de gospodarire, de intretinere si constructii. In unitatea militara din Lipova se construiesc spatiile acestor intreprinderi. - Cum poate fi caracterizata activitatea investitionala in oras? - Oamenii si-au mai revenit, s-au asezat, si a venit si oportunitatea aceasta de a lua unitatea militara langa care avem o zona industriala de circa 20 de hectare. Unitatea a intrat in patrimoniul local, dar nu in totalitate deoarece mai sunt inca materiale ale armatei care trebuiesc mutate. Sunt insa cereri din partea unui consortiu american in vederea realizarii unei fabrici de brichete pe baza de deseuri lemnoase. Este vorba despre o fabrica de brichete cum se faceau brichetele de carbune, doar ca americanii folosesc rumegus si deseuri din lemn. Materia prima va fi adusa de pe toata Valea Muresului si probabil si din alte judete. Ideea este ca tendinta administratiei locale si a Consiliului Local la ora actuala este crearea locurilor de munca. - Investitorii acestia nu au nevoie de gaz metan? - Cu gazul este o poveste care se intinde pe o durata mai mare, dar se datoreaza faptului ca nu s-a insistat atunci cand trebuia. Pe urma este si Gaz Vestul care desi a castigat licitatia pentru a porni aceasta actiune nu s-a tinut de cuvant. In prezent avem insa toata documentatia necesara pentru lucrarile la magistrala Majloc - Lipova, s-a facut studiul de fezabilitate, nota de materiale si evaluarea, urmand a fi demarate lucrarile in functie de disponibilitatea celui care va licita aducerea gazului in Lipova. De asemenea, au fost doua impedimente majore in acest an: paradoxal, poate nu ar avea nici o legatura - alegerile din Germania, si inundatiile catastrofale din tara. Prima problema a dus la pierderea sprijinului din partea Susanei Kastner, iar cealalta a diminuat disponibilitatile bugetare de investitie in acest proiect, banii luand directia zonelor inundate. - Magistrala nu a aparut insa in lista investitiilor finantate de la buget... - Avem promisiuni ca banii necesari, cei aproximativ 110 miliarde - vor fi inclusi in bugetul pe anul viitor. Avand in vedere ca toata documentatia este intocmita, avem speranta ca in 2006 vor reusi sa demaram lucrarile, fund vorba despre aproximativ 30 de kilometri. Deocamdata, din punct de vedere investitional, bataia a fost pentru obtinerea unor fonduri nerambursabile externe. Ma refer la programul SAMTID, la un program online de modernizare a administratiei publice locale, la un program cultural cu vecinii nostri din Ungaria, si la un program de mediu care priveste canalizarea menajera si in mod deosebit statia de epurare. - Care este viitorul orasului din punct de vedere al drumurilor? - Sunt niste studii cu trei variante pentru realizarea unei centuri de ocolire a orasului. La acest capitol intampinam mari greutati, asa cum am aratat in repetate randuri. Numarul mare de autovehicule de mare tonaj care tranziteaza Lipova au distrus infrastructura orasului, care nu e facut pentru asemenea trafic. Lipova e un oras arhaic, incremenit in istorie si aceste vehicule nu au ce cauta in el. S-au facut masuratori pentru o Centura ocolitoare prin partea de sus, care vine dinspre Ususau si trece prin zona de pomicultura spre viitoarea autostrada Nadlac- Constanta, care va ajunge la Deva prin Bata, Faget si asa mai departe. Pana in prezent s-au facut lucrari la drumul Zabrani - Lipova, iar soseaua ce merge la Bata este in reabilitare numai ca sunt 14 parchete care transporta lemne zi si noapte, avem balastiere, avem cariere de piatra... - Aceste exploatatii fac practic nerentabile reparatiile la drumuri? - Ca un paradox, Lipova traversata in zilele cand se amplaseaza cantarul rutier pe DN 7, de toti cei ce doresc sa evite operatiunea de determinare a masei. Acedia ies de pe DN 7 prin Lipova continuandu-si drumul spre Arad prin Zabrani. Un numar impresionant de vehicule grele vin dinspre Ususau, cum sunt cele ale balastierei de langa Chelmac, de unde nici Dumnezeu nu mai stie cat se scoate, daramite organele abilitate. La sedinta Consiliului Local din 26 octombrie s-a aprobat insa proiectul privind taxele aferente traficului greu prin oras. La cei 12 mii de locuitori, cu un buget anual de maxim 13 miliarde, nu iti poti permite sa efectuezi reparatiile necesare, iar societatea Urbisserv este la pamant din acest punct de vedere, nefiind in masura sa intervina la remedierea avariilor produse de aceste masini. - Toate acestea, probabil si din cauza lipsei organelor de ordine de pe raza orasului... - Gardienii publici i-am transformat in politie comunitara, impartind orasul in patru cartiere. Jandarmii se pazesc unii pe altii la Judecatorie, in timp ce Politia are oameni putini si competente pe toata Valea Muresului. Circulatia rutiera este nesupravegheata pentru ca graficul Inspectoratului cuprinde doar DN 7. Daca echipajul s-ar posta pe viaduct, sau la intrarea dinspre Ususau, ori la iesirile din oras catre Sistarovat sau Zabrani ar fi surprinsi ce pot constata. Pe putin 50 la suta din transporturile de lemne sunt ilegale, dovada si faptul ca nu se circula decat noaptea. Noapte de noapte sunt zeci de camioane incarcate cu lemne, cu piatra sau nisip, si nimeni nu le poate face fata. Cristian Videscu - Agenda zilei