Vineri, 8 iulie 2005

Stirile TVA aici

• Miting de protest: Saracia i-a scos pe pensionari in strada

Ieri dimineata, la ora zece, aproape 200 de pensionari erau adunati in fata Palatului Administrativ, asteptand ca liderii Ligii pensionarilor din Arad sa le confirme motivul pentru care se afla acolo si sa isi ceara drepturile. Chiar daca unii dintre ei credeau, la inceput, ca s-au adunat sa manifeste impotriva autoritatilor locale si centrale, au inteles ulterior ca, de fapt, se aflau acolo pentru a li se aduce la cunostinta petitia si revendicarile pe care asociatia, in numele varstnicilor, a decis sa o trimita Guvernului, prin intermediul reprezentantului sau in teritoriu, Cristian Stragea. Care, daca tot veni vorba, a coborat in randul manifestantilor, cu putin inainte de inceperea mitingului si a incercat sa stea de vorba cu cativa dintre ei, asigurandu-i de tot sprijinul sau. Intalnirea nu a durat mai mult de cateva minute, fie din cauza ca prefectul avea alte treburi, fie pentru ca o fi considerat ca nu poate purta un dialog cu mai multe persoane deodata... S-a dat citire petitiei pe care, dupa incheierea mitingului, biroul executiv al Ligii Judetene a Pensionarilor a inmanat-o prefectului care, la randul sau, s-a angajat sa o transmita mai departe, la Bucuresti, celor in drept, sa ia in considerare cererile. Revendicarile vizau, asa cum am mai scris, majorarea si indexarea trimestriala a pensiilor, mentinerea listei medicamentelor compensate, valabila in 2004, acordarea de locuinte pensionarilor care locuiesc in case nationalizate ce se retrocedeaza etc. La probleme "locale" au fost incluse facilitatile acordate de fostul primar si din care, in mandatul lui Gheorghe Falca, nu a mai ramas decat (atat de discutata) gratuitate pe mijloacele de transport, cei prezenti fiind nemultumiti de indiferenta cu care actuala administratie locala ii trateaza pe varstnici. De fapt, marea problema a celor prezenti a parut, la un moment dat, a fi tocmai primarul Falca, la adresa caruia s-au auzit, nu o data, cuvinte nu tocmai magulitoare. Reprezentantii Ligii au mai intocmit o rezolutie, prin care au cerut tuturor asociatiilor pensionarilor din tara sa li se alature, pentru a-i determina pe guvernanti sa indeplineasca cererile din petitie. Profitand de ocazie, mai multi pensionari au solicitat dreptul la cuvant, spunand fiecare ce-l doare. Majoritatea si-au exprimat nemultumirea fata de greutatile traiului zilnic, cand toate se scumpesc, iar pensiile raman pe loc. Cum unii s-au intins prea mult, a fost nevoie de interventia organizatorilor care le-a reamintit ca asteapta si altii la rand. Chiar daca era de asteptat sa participe mai multa lume, s-a dovedit fie ca pensionarii nu au aflat despre manifestatie, fie ca au preferat sa-si ocupe timpul cu altceva. Chiar si asa, cei prezenti au fost destul de greu de stapanit, sloganuri de genul "Jos Falca", "Jos Guvernul" facandu-se auzite nu o data. Anca Halmagean - Adevarul

• Trei sefi noi in institutiile aradene

Prefectul Cristian Stragea i-a prezentat ieri pe trei dintre noii directori ai institutiilor deconcentrate aradene. Este vorba de Dana Danoiu (Agentia pentru Protectia Mediului), Ioan Hondea (Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala) si Mihaela Vasil (Casa Judeteana de Pensii). Cei trei au fost numiti recent in posturile ramase libere dupa demisiile fostilor sefi. Astfel, prin Decizia presedintelui Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, incepand cu data de 4 iulie 2005, Dana Danoiu exercita cu caracter temporar, pana la validarea concursului organizat, conform reglementarilor in rigoare, dar nu mai mult de 6 luni, functia publica de conducere de director executiv al Agentiei pentru Protectia Mediului Arad. Danoiu a mai fost la conducerea institutiei avand cunostinta de problemele si necesitatile institutiei. Totodata, printr-un ordin al Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, incepand cu data de 4 iulie 2005, Ioan Hondea exercita cu caracter temporar, pana la validarea concursului organizat, conform reglementarilor in vigoare, functia publica de conducere de director executiv la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala a judetului Arad. La randul sau, Hondea are o bogata experienta agricola, trecand de-a lungul timpului prin mai multe functii, de la sef de ferma la coordonator SAPARD. In fine, printr-o decizie a presedintelui Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, incepand de ieri Mihaela Vasil (actualmente consilier municipal) va exercita temporar, pana la ocuparea postului prin concurs, functia publica de conducere de director executiv la Casa Judeteana de Pensii Arad. Desfasurarea concursului pentru ocuparea postului va avea loc in zilele de 16 - 17 august 2005. Mihaela Vasil a declarat ca desi nu este specialist in asistenta sociala, va putea sa-si duca la bun sfarsit activitatea, dat fiind faptut ca are cunostinte de management si o echipa pe care sa se bazeze. Calin Ghinaciu - Agenda zilei

• Atentie aradeni, cad cladirile!

Zeci de cladiri mai vechi de 100 de ani din municipiul Arad se pot prabusi la primul cutremur serios. Nimeni nu are insa o evidenta exacta a numarului celor care prezinta risc seismic, desi durata de folosinta a unei constructii civile este de 50 de ani, perioada dupa care trebuie facuta o expertiza. Expertizele trebuie executate de specialisti, la comanda proprietarilor care nu se inghesuie sa o faca. Bucati de tencuiala se desprind zilnic de pe fatadele cladirilor vechi, uneori ranind trecatorii. Asemenea cladiri, ridicate acum peste 100 de ani, risca sa se prabuseasca la primul cutremur major. Este vorba despre zeci de imobile, in care locuiesc sute de persoane fara sa stie la ce riscuri se supun. Conform specialistilor, durata de folosinta a unei constructii civile este de 50 de ani, perioada in care aceasta poate face fata la doua cutremure majore. Inutil sa mai spunem ca majoritatea cladirilor din centrul vechi al Aradului sau din zonele adiacente Bulevardului Revolutiei prezinta un grad ridicat de risc, datorita umezelii care in timp a afectat structura de rezistenta si a faptului ca nu au fost consolidate. Din pacate, nici nu au fost expertizate, pentru a se vedea in ce clasa de risc se incadreaza. "Ele trebuiau expertizate la cererea proprietarilor, dupa expirarea duratei de folosinta de 50 de ani. Expertiza trebuie facuta de catre specialisti autorizati de catre Ministerul Lucrarilor Publice, Constructiilor si Locuintei. Incadrarea intr-o clasa de risc se face in functie de gradul de seismicitate, care in zona noastra e mai redus, structura de rezistenta etc." - a precizat inspectorul sef Gheorghita Leonid, de la Inspectoratul de stat in Constructii. Ca urmare, la nivelul Aradului nu s-a aplicat inca pe cladiri celebra bulina rosie, iar o situatie a celor cu grad mare de risc nu exista nici la Inspectoratul de Stat in Constructii, nici la Apararea Civila. Orlando Toader - Arad Expres

• Stadionul ACU – intre instanta si somatie de evacuare

Controversatul subiect al demolarii stadionului ASTRA-CFR Arad a luat, incepand de ieri, o alta intorsatura. Ieri dimineata, conducerea Clubului Sportiv ACU a depus documentele necesare la Judecatoria Arad prin care ataca in instanta decizia Consiliului Local Arad, din 20 iunie 2005. "Atacam in instanta nelegalitatea hotararii CLM care a aprobat PUD de pe str. Banu Maracine, inclusiv demolarea stadionului Astra-CFR Arad si construirea in acelasi loc a doua supermarket-uri. In baza Legii Educatiei Fizice 69/200, modificata prin Legea 472/2004, desfiintarea unei baze sportive apartinand domeniului public si privat al statului sau al unitatilor administrativ teritoriale se va putea face numai prin hotarare de Guvern si cu construirea prealabila a altor baze sportive similare celor desfiintate. Aceasta adresa a fost inaintata si institutiei prefectului, cerandu-i prefectului Cristian Stragea sa o atace in contencios administrativ", ne-a declarat presedintele Consiliului de Administratie ACU Arad, George Albu. Pe langa aceasta actiune in instanta, clubul se mai confrunta cu o alta problema. Astazi, expira ultimatumul dat de primarul Gheorghe Falca, ca pana la data de 8 iulie 2005, spatiul ocupat din incinta stadionului de pe Banu Maracine 1-5, sa fie eliberat, "in caz contrar, se va proceda la evacuare pe cale silita", conform unei adrese inaintate clubului, cu numarul 248731, din data de 4 iulie a.c. Cladirile bazei sportive - proprietatea Astra Vagoane Prin adresa nr. 1389 din 8 iunie, Guvernul - prin intermediul Agentiei Nationale de Sport - a comunicat Municipalitatii aradene ca, in conformitate cu legislatia administratiei publice locale, decizia de desfiintare a arenei sportive Astra apartine intru totul Consiliului Local. Consilierii au votat in sedinta CLM din data de 20 iunie a.c., hotararea nr. 137, aprobarea Planului Urbanistic de Detaliu "Ansamblu de cladiri comerciale - str. Banu-Maracine" si trecerea Arenei AAC din proprietatea publica in cea privata a Municipiului, singura modalitate ca terenul cu pricina sa poata fi scos la licitatie, hotararea nr. 138. Raportul care sta la baza hotararii si, implicit, a desfiintarii arenei este de doua pagini (unul dintre cele mai ample raporturi ale administratiei actuale). In 15 noiembrie 1976, prin decizia nr. 638, Comitetul executiv al Consiliului popular al judetului Arad a decis transmiterea din administrare operativa a municipiului Arad, in administrarea operativa a Intreprinderii de Vagoane Arad, imobilul inscris in CF nr. 5130. Dupa cum este cunoscut, potrivit actelor de infiintare si de inregistrare la Judecatoria Arad, Clubul sportiv Astra functioneaza ca persoana juridica in baza Legii 21/1924 si a Decretului 31/1954, ca asociatie sportiva pe langa SC Astra Vagoane Arad SA, "cu scop nelucrativ  si sport de performanta si de masa in favoarea salariatilor societatii". In acest sens, clubul sportiv a fost dotat cu baze sportive si mijloacele materiale si banesti care sunt proprietatea SC Astra Vagoane Arad SA. Situatia juridica – terenul este al municipalitatii In luna mai a anului 1997, SC Astra Vagoane Arad SA a dat in folosinta, pe o perioada de 30 de ani, urmatoarele mijloace fixe: cladire vestiar sportiv str. Voluntarilor nr. 2; apartamentul nr. 26 din B-dul V. Milea nr. 19; cladire bazin inot si toate dotarile si amenajarile ca: cladire corp A si B din Padurice, punct termic, imprejmuirile, alei din betoane; stadionul de fotbal si tribuna UVA (stadion ASTRA-CFR); terenurile de tenis de pe malul Muresului cu toate dotarile. Prin Adunarea Generala Extraordinara a membrilor fondatori ai clubului, din data de 28 iunie 2005, a fost mandatat presedintele CA, George Albu, sa reprezinte clubul in exclusivitate in relatiile cu autoritatile locale privind situatia stadionului Astra-CFR. In lipsa acestuia, societatea va fi reprezentata de Ioan Todinca, prim vicepresedinte al CA al Clubului sportiv ACU Arad. Reprezentantii clubului considera ca conditiile cerute de textul Legii sportului nu sunt intrunite, astfel ca hotararea CLM ar fi ilegala. Principala nemultumire a celor de la ACU se refera la demolarea stadionului. Proprietarul terenului, conform extrasului de carte funciara, nr. 5130, din 1993, rubrica "foaia de proprietate", este Statul roman, Consiliul Popular Arad, adica practic terenul este al municipalitatii, din 1946, iar Uzina de Vagoane Arad este in administrare operativa pentru 15.951 mp, asupra imobilelor de sub A.78 si 80, la fel ca si Regionala de Cai Ferate Timisoara. In sedinta Adunarii Generale Extraordinare din data de 20.10.2003, prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Arad sub nr. 11.916/31 octombrie 2003, Clubul Sportiv "Atletic Club Universitatea" Arad a solicitat instantei inscrierea in Registrul Asociatiilor si fundatiilor a noului sediu, de pe Banu Maracine nr. 1-5, cerere admisa, avand in vedere ca petentul este beneficiarul unui drept de folosinta asupra noului sediu pe o durata de 30 de ani. Protest Consiliul de Administratie al ACU Arad a adresat o nota de protest si Consiliului Local, imediat dupa sedinta cu pricina, din data de 20 iunie a.c. Chiar in acest protest se specifica faptul ca terenul de joc este  domeniu public si este administrat de CLM Arad. "Se uita faptul ca sub tribuna am amenajat cu forte proprii vestiare, grupuri sanitare, birouri etc. Acest stadion, tendentios declarat o ruina, este omologat de FRF. In anul 2000, printr-o cerere depusa la CLM am solicitat atribuirea, cu titlu gratuit, pe 49 de ani a folosintei terenului aferent stadionului, solicitare ramasa fara raspuns. Din cartea funciara rezulta ca jumatate din stadion este proprietate Regionalei CFR Timisoara, iar reparatii capitale trebuiau facute de aceasta unitate. Cealalta jumatate de stadion, CLM afirma ca este proprietatea sa si atunci cine trebuia sa faca reparatiile?", sunt doar cateva intrebari adresate conducerii orasului, in protestul inaintat CLM si primarului Gheorghe Falca "Clubul nostru foloseste aceasta baza sportiva din 1998, pe baza acordarii folosintei pe 30 de ani, din partea SC Astra Vagoane Arad SA. Demolarea stadionului aduce mari prejudicii clubului nostru, care are 10 grupe de copii si juniori, o grupa de seniori care urmeaza sa se desfiinteze deoarece nu se stie unde va activa a mai spus presedintele CA al clubului,  George Albu." Anca R. Badila - Observator

• Orasele mici si mijlocii vor mai multi bani de la Guvern !

Unele localitati au nevoie de zeci de miliarde pentru investitii Primarii din aproape 200 de orase mici si mijlocii, reunite in Asociatia Oraselor din Romania, au solicitat, miercuri, Guvernului, modificarea legislatiei in domeniul administratiei publice locale, dorind o mai mare autonomie si o redistribuire a fondurilor provenite din impozite si taxe, care sa aduca banii necesari unor investitii locale. Asociatia Oraselor din Romania a prezentat situatia grava in care se afla majoritatea localitatilor, multe fiind in pragul colapsului financiar, incapabile sa aloce fonduri pentru investitii, situatie in care este aproape imposibil sa se mai repare drumuri, sa se extinda retele de apa sau canalizare etc. La nivelul judetului Arad, lucrurile nu stau mai bine. Multe localitati au nevoie de zeci de miliarde pentru a scapa de nenumaratele probleme stringente care afecteaza bunul mers al oraselor. In schimb, sunt si cateva localitati care, daca se poate spune asa ceva in Romania anului 2005, o duc mai bine, gratie investitiilor straine, ce aduc fonduri suplimentare la bugetele locale. Unii primari nu se plang In judetul Arad, exista unele orase (e drept, putine), care au reusit cat de cat sa-si rotunjeasca veniturile la bugetul local, ceea ce face ca edilii acestor localitati sa nu prea aiba motive de nemultumire, in comparatie cu alti colegi, mai vitregiti de soarta. De exemplu, la Ineu, prin investitia firmei Delphi, dar si prin altele, bugetul local se rotunjeste destul de bine, aproape se va dubla, din unele estimari, astfel ca primarul Nicolae Mehelean poate sa se declare fericit in comparatie cu alte cazuri din tara. Aceeasi situatie o intalnim la Chisineu Cris, unde, de asemenea, sunt cateva firme care au investit in zona industriala a orasului si de pe urma caruia primarul Gheorghe Burdan poate sa mai faca o investitie, sa repare o strada. Nici la Pancota nu auzi prea des nemultumiri din partea primarului Iosif Retter (chiar daca provine din randurile opozitiei), cele cateva firme care au investit in zona aducand la buget o suma de bani care, cat de cat, acopera nevoile, chiar daca nu in totalitate, ale orasului. In schimb, alte localitati, din diferite motive, n-au reusit sa atraga investitii, astfel ca au ramas la mana Guvernului sau a Consiliului Judetean. Santana are nevoie de "injectii"... financiare Un prim caz, din categoria celor mai "ghinionisti", este cel al tanarului oras Santana, care face cu greu fata nevoilor de dezvoltare ale localitatii. Primarul Viorel Enache sustine ca s-au mai facut intalniri cu primari (indiferent de culoarea politica), dar ca pana in prezent aproape nici unul nu a reusit sa obtina fonduri suplimentare la bugetul local. "Banii sunt o problema generala si noi am mai avut intalniri intre primari, pe aceasta tema. Din pacate, nimeni nu a primit fonduri suplimentare fata de bugetul propriu, care este unul de supravietuire. Daca vrei sa supravietuiesti, ai nevoie de "injectii". Chiar si pentru cei care au avut proiecte sunt greutati. Noi trebuia sa primim bani pentru un proiect in octombrie si au venit abia in iunie. Si numai o parte. Acum trebuie sa luam o hotarare de Consiliu sa punem noi o parte din bani", spune Viorel Enache. Pentru acest an, nici macar putinul pe care si l-au propus cei de la conducerea Santanei nu va putea fi realizat. Reparatia capitala a celor 7 kilometri de drum asfaltat (din 87 de kilometri cat are orasul) nu se va face, Primaria reusind doar sa carpeasca, ici-colo, unde gropile aratau ca dupa bombardament. Ca orasul sa ajunga la un nivel cat de cat civilizat, sumele necesare sunt exorbitante, iar in conditiile actuale, va fi nevoie, probabil, de ani de zile, pentru ca proiectele administratiei locale sa poata fi realizate. "Necesarul orasului este estimat undeva la 170 de miliarde de lei, dar de acesti bani avem nevoie pe etape. Anul asta ne-ar trebui macar 50 de miliarde de lei la investitii, dar cred ca vom reusi sa adunam abia 10 miliarde. Va trebui sa facem o intalnire cu primarii, sa vedem cum putem obtine credite, pentru ca altfel nu ne vom descurca", mai spune primarul Santanei. Lipova se imprumuta Daca tot veni vorba de credite, sa spunem ca orasul Lipova este primul din judet (exceptand municipiului Arad), care a apelat deja la aceasta "stratagema". "Stam slab de tot. Am facut un imprumut de 7 miliarde ca sa putem demara programul Samtid, pentru retelele de apa. Daca terminam cu apa si canalizarea, va trebui sa ne ocupam de refacerea strazilor, care iar necesita fonduri imense", sustine primarul Viorel Popina. Orasul, din fericire, nu are datorii (cu exceptia societatii de gospodarire comunala Urbisserv, care e un caz aparte), Viorel Popina sustinand ca din vanzarea spatiilor comerciale, in anii trecuti, s-au acoperit cat de cat gaurile din buget. Insa, in afara de aceasta "peticire" a bugetului, investitiile in ultimii ani in Lipova au fost foarte putine. Nevoile orasului, numai in acest an, ar fi undeva la 30-40 de miliarde de lei, bani cu care Primaria ar putea rezolva unele investitii de stricta necesitate. Asta, fara a vorbi de fondurile necesare pentru introducerea gazului in localitate, un proiect extrem de important, care ar putea atrage, in sfarsit, mai multe firme interesate sa investeasca in zona. Sebisul doreste bani pentru protectie sociala Primarul Sebisului, Gheorghe Feies, este nemultumit, pe langa lipsa fondurilor, si de activitatea Asociatiei Oraselor. "Eu am o nemultumire vis-a-vis de cei care sunt in fruntea asociatiei, dar nu fac demersurile necesare ca sa reglementeze problemele cu care se confrunta primariile. Ar trebui alocate fonduri de la Guvern pentru drumurile comunale si tronsoanele de drumuri judetene din orase, care acum intra in sarcina noastra. Ne-au dat serviciile comunitare, cum e evidenta populatiei, noi facem investitii, cumparam aparatura, iar taxele merg la bugetul de stat. Noi nu luam nici un ban", spune Feies. Cat priveste problemele Sebisului, primarul sustine ca nu exista bani nici pentru ajutorul social sau pentru persoanele cu handicap. "Este obligatorie o rectificare de buget la nivel de tara, pentru ca acum, s-a vazut, nici o localitate n-a primit bani. Si 2-3 miliarde daca ne-ar da, sa fie cat de cat sustinute unele activitati cu caracter social. Noi incercam sa va-lorifica cat putem potentialul local, sa aducem investitori, dovada ca am ajuns ca potential si buget pe locul doi, dupa ce am fost pe noua, dar mai e nevoie de ajutor si de la bugetul de stat", mai adauga primarul Sebisului. Cosmin Mihuta - Adevarul