Se
anunta vremuri grele, la propriu ! - Din nou ploi torentiale...
Dupa
ce zilele trecute a avut loc evaluarea Comitetele
locale pentru Situatii de Urgenta din cadrul mai multor
primarii de pe raza judetului Arad, prognoza meteorologica
si avertizarile hidrologice pentru urmatoarele zile
anunta startul probei practice.
Daca, din nefericire, aceste fenomene se vor produce,
ele pot confirma sau infirma rezultatele obtinute
de administratiile locale, apreciate ca fiind foarte
bune de catre inspectorii de protectie civila. Centrul
Operativ pentru Situatii de Urgenta din cadrul Ministerului
Mediului si Gospodaririi Apelor a transmis avertizari
catre nu mai putin de 33 de judete, printre care si
Aradul, privind probabilitatea producerii unor evenimente
meteorologice periculoase in urmatoarele patru zile.
Astazi incepand cu ora 18:00, sunt asteptate ploi
torentiale cu mari cantitati de apa care vor produce
scurgeri importante de pe versanti, torenti, cresterea
debitelor paraielor peste cota de atentie si producerea
de inundatii locale.
De asemenea, sunt prognozate depasiri ale cotelor
de atentie pe cursul inferior al Muresului si pe Crisul
Alb.
Printre bazinele hidrografice afectate se numara si
cel al Crisurilor si al Muresului.
Probabilitatea producerii acestor fenomene meteorologice
si a efectelor pe care le implica este "mare"
pentru scurgerile importante pe versanti si "medie"
pentru atingerea si depasirea cotelor de atentie.
Fenomenele hidrologice periculoase vor avea o probabilitate
mai mare de producere pe raurile din bazinele Crisul
Negru, Crisul Alb, Mures (inclusiv afluentii de pe
cursul inferior), Bega Veche, Bega, Barzava, Moravita
in intervalul 09 iulie 2005 ora 18:00 -10 iulie 2005
ora 10:00, iar in intervalul 11 iulie 2005 ora 18
- 12 iulie 2005 ora 10:00 pe Somes (afluenti curs
superior), Mures (afluenti curs superior si mijlociu),
Olt (afluenti curs superior si mijlociu), precum si
pe afluentii din bazinele superioare ale raurilor
Jiu, Arges, Ialomita, Buzau, Rm. Sarat, Trotus, Bistrita.
La nivelul judetului Arad, in urma evaluarii datelor
furnizate de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor,
Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta "Vasile
Goldis" a remis avertizari tuturor Comitetelor
Locale pentru Situatii de Urgenta din cadrul primariilor
pe raza carora sunt asteptate asemenea fenomene.
Cristian
Videscu - Agenda zilei
Comisarul
Ioan Rosca - noul sef al Politiei municipiului
De
ieri, noul sef al Politiei municipiului Arad (condusa,
pana la momentul pensionarii, de comisarul-sef Gheorghe
Tica) este comisarul Ioan Rosca,fostul - de
pe acum - sef al Biroului Politiei Rutiere Arad.
Pentru ocuparea postului de sef al Politiei municipiului
au candidat doar doua persoane.
Contracandidatul comisarului Rosca a fost subcomisarul
Pavel Halmagean, din cadrul Serviciului "Management
si Resurse Umane" al I.P.J. Arad.
Numirea oficiala a comisarului Ioan Rosca va sosi
doar dupa ce se vor scurge cele cateva zile in care
subcomisarul Halmagean poate contesta rezultatul concursului
si, fireste, doar in situatia in care contestatia
sa nu va fi admisa.
Eugenia
Pantea - Adevarul
Autostrada
Arad – Timisoara, un secret pazit cu strasnicie
Jucatorii
de pe piata imobiliara asteapta cu nerabdare finalizare
proiectului Cu numai 200 de kilometri de autostrada construiti
in ultimii 15 ani, Romania ocupa unul dintre ultimele
locuri intr-un clasament al infrastructurii tarilor
est-europene.
Din acest motiv, autoritatile de la Bucuresti trebuie
sa investeasca, in viitorul apropiat, peste zece miliarde
de euro pentru dezvoltarea unei retele de noua ori
mai intinsa decat in prezent.
Una dintre prioritatile actualilor guvernanti este
coridorul IV paneuropean care va lega vestul tarii
de litoralul Marii Negre.
Este vorba de traseul Nadlac – Arad – Timisoara –
Lugoj – Deva – Sibiu – Pitesti – Bucuresti – Constanta,
din care mai trebuie construiti circa 600 de kilometri,
care vor costa in jur de 3,5 miliarde de euro.
O treime din aceasta suma va fi cheltuita numai pentru
portiunea dintre Nadlac si Deva.
In zona vestica, insa, autostrada a ajuns abia la
stadiul studiilor de fezabilitate.
Astfel, pentru tronsoanele Arad – Timisoara si respectiv
Timisoara – Lugoj, urmeaza ca pana in luna iulie sa
se organizeze o licitatie in acest sens.
Studiile de fezabilitate trebuie sa respecte normele
europene in domeniu, mai ales ca finantarea provine
de la Banca Europeana de Investitii (BEI).
O alta licitatie, pentru executia propriu-zisa, va
avea loc in cursul anului viitor. Dublura soselei de centura In prezent, sunt in plina desfasurare lucrarile
la soseaua de centura din jurul Timisoarei, care are
termen de finalizare in luna septembrie.
Este vorba de o legatura intre drumurile nationale
6 si 69, care leaga orasul de pe Bega de Lugoj si
respectiv Arad.
Investitia se ridica la circa 12 milioane de euro
si a fost finantata de Banca Japoneza pentru Cooperare
Internationala (JBIC).
Constructorul, o firma greceasca, lucreaza si la reabilitarea
actualului drum spre Lugoj, care va costa circa 23
de milioane de euro.
Soseaua de centura, construita pe la sud de Aeroportul
International Timisoara, dubleaza practic viitoarea
autostrada.
Aceasta va trece probabil pe la nord, dupa cum reiese
din varianta initiala depusa la BEI, desi traseul
final nu este cunoscut in amanunt. Lege impotriva speculantilor Reprezentantii Companiei Nationale de Autostrazi
si Drumuri Nationale (CNADN) ne-au declarat ca nici
nu exista inca un proiect sigur.
Aceasta incertitudine are mai multe explicatii.
In primul rand, traseul ar putea fi modificat in functie
de diverse probleme de mediu, cum ar fi zonele protejate
ecologic.
In aceste conditii, este curios ca, potrivit planului
depus la BEI, autostrada va trece chiar pe langa Covaci,
unde se preconizeaza construirea noii gropi de gunoi
a Timisoarei.
Un alt motiv pentru pastrarea secretului, pana in
ultimul moment, este riscul cresterii preturilor la
terenurile din zona.
Este vorba de pericolul asa-numitilor samsari imobiliari
care cumpara deja pamant in localitatile aflate la
nord de Timisoara, pe unde se presupune ca va trece
viitoarea autostrada.
Aceleasi surse din cadrul CNADN ne-au asigurat ca,
inainte de finalizarea proiectului, Ministerul Transporturilor
va promova un act normativ prin care va interzice
vanzarea terenurilor aflate pe traseu. Piata imobiliara in expectativa Piata imobiliara din Timisoara se afla inca in
expectativa, iar agentii sunt deocamdata simpli spectatori.
Proprietarii din zonele pe unde va trece soseaua de
centura sau prin care se presupune ca va trece autostrada
fac deja oferte de vanzare.
Specialistii cred ca, in cele mai multe cazuri, este
vorba deocamdata doar de tatonarea preturilor.
Exista insa si anunturi concrete care promit imobile
sau terenuri situate in apropierea viitorului nod
rutier care va transforma zona de la nordul orasului
intr-un adevarat "paradis economic".
Directorul Agentiei Eficient, Viorel Iliesi, specializat
si in studii cadastrale, afirma ca in acest moment
este greu de anticipat evolutia preturilor la terenuri
in zona autostrazii. "In ultima discutie pe care am avut-o cu cei
de la urbanism din Consiliul Judetean Timis, era bataie
pe doua trasee. Admitand ca s-ar sti pe unde va trece,
proiectantul poate muta la 400 de metri intr-o parte
sau in alta, deci ne-am afla deja pe o alta parcela.
Preturile vor sari, dar pana nu se stabileste traseul
final, nu putem anticipa", ne-a declarat
Iliesi. Oferta mai mare decat cererea Si alti specialisti sustin ca nu se poate vorbi
inca de o batalie pe terenurile din zona autostrazii. "Pot sa va spun ca pe zonele de care vorbim,
din nord si din apropierea soselei de centura, exista
oferta si este chiar foarte mare. Dar cererea este
mult mai mica. Acum suntem practic doar la stadiul
de prezentare, multi isi fac doar reclama. Daca vorbim
numai de centura, cu mentiunea ca depinde cat este
de aproape de Timisoara, dar si de alte aspecte, preturile
sunt intre 8 si 15 euro pe metrul patrat. Cu un an
inainte, se vindeau cu pana la cinci euro",
ne-a declarat Gina Arjoca, director la Agentia Clivia. Investitii
Costurile autostrazii pe zona de vest Tronsonul Sursa de finantare
Valoare
Nadlac – Arad fonduri structurale 147,4
mil. euro
Arad – Timisoara Guvern + BEI 270 mil.
euro
Timisoara – Lugoj Guvern + BEI 124 mil.
Euro
Lugoj – Deva public-privat 638 mil. euro Paradis Anunt de vanzare spatiu comercial "Pensiune-Motel-Restaurant-Club-Pub, pretabil"
pentru sediu de firma de logistica/imobiliara/bancara/telecomunicatii,
cladirea fiind dotata cu antena satelit/radio, toate
utilitatile etc.
De ce sa investesti in acest imobil? Simplu: se afla
intr-o zona linistita la marginea Timisoarei - Zona
C, aproape de raul Bega – 300 m, de Soseaua de Centura,
intersectand autostrada Timisoara-Lugoj (DN6) – 1
km, toate in constructie si in plina dezvoltare comerciala
datorita punctului cheie: Aeroportul International
Timisoara - al doilea aeroport al tarii, asigura un
trafic regulat pe directiile New York, Chicago, Amsterdam,
Londra, Frankfurt, Copenhaga, Moscova, Zurich, Madrid,
Teheran, Viena.
Concluzie: aveti descris mai sus un viitor Paradis
Economic pe cale sa explodeze cu euro pentru investitorii
intreprinzatori cu un ochi pentru viitor! Telefon
(24 din 24 live). Culise Interese care pot schimba traseul Intr-o discutie despre un plan de dezvoltare al
orasului, arhitectul sef Radu Radoslav explica in
ce fel presiunea diferitelor grupuri de interese pot
schimba traseul autostrazii. "Autostrada, asa cum este ea in conceptia
Uniunii Europene, vine din oras mare (Arad – n.n.),
merge pe centura, ajunge in oras mare (Timisoara –
n.n.), continua pe centura. La noi, exista interese
si se doreste sa se construiasca intai centura si
apoi sa se faca autostrada langa. E o aberatie",
a declarat Radoslav. Preturi Bursa terenurilor din jurul Timisoarei
Zone industriale
Calea Buziasului: 15 – 40 euro/mp
Calea Torontalului: 10 – 30 euro/mp
Calea Sagului: 10 – 40 euro/mp Zone rezidentiale (nord –sud)
Dumbravita: 20 – 70 euro/mp
Braitim, Calea Urseni: 55 – 70 euro/mp
Lidia, Mures: 70 – 110 euro/mp
Ziaristii
aradeni s-au impuscat intre ei… cu vopsea
A
doua editie a Cupei Presei la Paint Ball Cea de-a doua editie a Cupei Presei la Paint Ball
a avut loc ieri, pe terenul special amenajat din incinta
strandului Neptun.
Au participat echipe de cate trei membri, de la ziarele
locale Observator, Agenda zilei, Arad Expres, Adevarul
de Arad si echipa televiziunii RCS.
Daca in mass-media aradeana au avut loc vreodata clinciuri
sau neintelegeri, acum a fost momentul cand nervii
s-au descarcat, fiecare participant avand ocazia sa
traga spre dusmanul de moarte cu 15 bile colorate,
care-l improscau pe respectivul cu vopsea colorata,
pe un teren accidentat.
Cu echipament corespunzator, rosu sau albastru, si
casti de protectie, echipajele au pornit la atac,
la final multi colegi avand semne evidente pe corp
in urma impactului cu gloantele cu vopsea.
Organizatorul evenimentului, Ioan Matiut, a concurat
si el, declarand: "Este un bun moment de refulare,
cu gloante cu vopsea, nu cu arme adevarate, asa cum
s-a intamplat, ieri, la Londra. Aici, pe acest teren,
este cel mai indicat sa-si descarci nervii si sa te
distrezi".
Echipa RCS a iesit castigatoare, pe locul doi s-a
clasat Adevarul de Arad, iar pe trei echipajul cotidianului
Observator aradean.
A. R. B.-
Observator
Un
mileniu de istorie la Manastirea Hodos-Bodrog
Manastirea
este un asezamant de rugaciune, invatatura, in care
vietuieste o obste de calugari sau calugarite, care
s-au fagaduit lui Dumnezeu in cadrul unei slujbe speciale
sa-si petreaca viata in infranare, saracie si ascultare
(conf. Regulamentului pentru organizarea vietii monahale,
art. 2).
Din sirul manastirilor care impanzesc teritoriul tarii
noastre face parte si Manastirea Hodos-Bodrog, care
in istoria ei milenara si-a adus o contributie deosebita
in pastrarea credintei stramosesti si a fiintei noastre
nationale.
Inceputurile ei sunt ascunse in negura vremii.
Dupa o traditie veche manastirea a luat fiinta in
urma descoperirii unei icoane a Maicii Domnului cu
Pruncul Iisus.
Spune traditia ca un taur din turma unui pastor a
scos cu coarnele dintr-o movila de pamant icoana "Facatoare
de minuni" a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus,
iar pe locul unde s-a descoperit icoana, credinciosii
au construit o bisericuta, unde a fost pusa icoana,
aceasta fiind doar inceputul manastirii.
Din punct de vedere geografic Manastirea se afla la
vest de Arad, pe cursul inferior al Muresului, la
o distanta de aproximativ 12 km, pe drumul ce duce
de la Arad la Periam, invecinandu-se la rasarit, la
1,5 km cu satul Bodrogul Nou, la sud cu satul Calugareni,
iar la apus peste Mures cu satul Bodrogul Vechi.
Pana in anul 1839, Manastirea Bodrog era situata pe
malul drept al Muresului, apartinand de satul Bodrogul
Vechi si de comuna Pecica.
Deoarece Manastirea era periclitata de cursul Muresului,
care isi apropiase malul pana langa zidurile ei, prin
investitiile staretului Grigore Chirilovici si cu
ajutorul autoritatilor teritorale din Arad, in anul
1839, Muresul a fost dirijat pe la nord-vest de manastire.
Cercetarile arheologice facute in anul 1976 au descoperit
in incinta manastirii mai multe vestigii care dovedesc
existenta unei asezari monahale pe acest loc inca
de la inceputul mileniului 2.
Denumirea de Hodos vine de la cuvantul slav "hudus"
care inseamna: sarbatoresc, maiestos, iar traditia
spune ca Hodos ar fi numele taurului care a descoperit
icoana Maicii Domnului, iar denumirea de Bodrog, vrea
sa desemneze locul ei printre ape, denumiri pe care
le au si cele doua sate: Bodrogul Vechi si Bodrogul
Nou.
Prima atestare documentara cunoscuta o avem din 1177,
intr-o diploma data de regele Bela al 3-lea, prin
care Manastirea era mentionata ca avand proprietate,
fiind nominalizati si vecinii pe care-i avea, dar
vechimea ei este cu mult mai mare, dupa cum afirma
si unii istorici locali, cum ar fi Ladislau Naghy
de Peretsenyi, prietenul lui Gheorghe Sincai, care
spune ca in Manastirea Hodosului a locuit pe vremea
ducelui Ahtum la inceputul secolului 9, calugari "greci"
de rit rasaritean (conf. Eugen Gliuc, Manastirea Hodos-Bodrog,
pag. 20).
Intr-un alt document din 1216 Manastirea Hodos-Bodrog,
sub numele de Manastirea "Ciala"
este mentionata in randul altor manastiri de rit rasaritean
apartinand de sistemul monastic teodosian cu centrul
la Ierusalim.
Numele
de "Ciala" i s-a dat ca sa poata
fi identificat mai usor din punct de vedere teritorial,
aflandu-se la marginea padurii de "Ciala".
O precizare noua ne ofera un document provenit din
anul 1233, prin care Manastirii Hodos i s-a repartizat
o cantitate anuala de 1000 de bulgari de sare care
erau transportati din Transilvania pe Mures.
Invazia tatara de la 1241 a dat o lovitura puternica
sistemului monastic din campia Aradului in urma careia
multe manastiri existente inainte dispar din izvoarele
istorice, dar Manastirea Hodos-Bodrog a trecut si
peste aceasta situatie dificila.
Se pare ca a fost distrusa numai bisericuta Manastirii,
iar viata monahala s-a continuat, deoarece apare intr-un
document din anul 1278.
Manastirea si terenurile din jurul ei au fost obiectivul
unor schimbari de proprietari care aveau unele drepturi
asupra manastirii, asa ca in anul 1293 o diploma ii
mentioneaza ca proprietari ai pamantului numit "Terra
Hudus monastura aflat langa fluviul Morus",
pe comitele Itemus si a fratilor sai Kawsa si Demetrius,
improprietariti de regele Ladislau Cumanu.
Manastirea Hodos-Bodrog isi va continua activitatea
sa dar fara a mai avea o biserica reprezentativa,
deoarece sinodul latin din anul 1279 interzicea construirea
de biserici ortodoxe in locul celor distruse de tatari,
situatie ce s-a mentinut pana in a doua jumatate a
secolului al 14-lea.
Tinand cont de cercetarile arheologice si de parerile
unor istorici, actuala biserica a manastirii construita
in stilul triconcul bizantin, dateaza din a doua jumatate
a secolului al 14-lea, contemporana cu unele manastiri
din Tara Romaneasca ca: Vodita, Tismana, Cozia, precum
si cu cea de la Prislopul de Hateg, cu care se aseamana
din punct de vedere arhitectonic.
Marele istoric Nicolae Iorga in cartea sa "Neamul
Romanesc din Ardeal si Tara Romaneasca",
vol. 2, pag. 653-655 spune ca biserica Manastirii
Hodos-Bodrog a fost inaltata in aceleasi conditii
istorice ca si Vodita si Tismana, iar Silviu Dragomir
invoca in acest sens un document din anul 1426 care
vorbeste despre Manastirea Hodos-Bodrog.
Biserica
Manastirii cu hramul "Intrarea in Biserica
a Maicii Domnului" dateaza din a doua jumatate
a secolului al 14-lea, din jurul anului 1370, fiind
construita in stilul bizantin, triconc.
Acest stil era foarte raspandit in intreg orientul
crestin, iar in Tarile Romane apare mai frecvent dupa
anul 1370.
Existenta acestui stil in partile acestea arata influenta
puternica ce a avut-o Orientul, cu arta bizantina,
asupra acestei zone geografice.
In decursul timpului biserica a trebuit sa fie de
mai multe ori restaurata, pastrandu-se in forma initiala.
In 1750 o stampa arata Manastirea inconjurata de cladiri
cu etaj pe trei laturi, la rasarit, la nord si apus,
iar la sud Manastirea este strajuita de Mures.
Latura de sud a Manastirii este imprejmuita de un
grad format de stalpi din caramida cu grilaje de fier,
doua turnulete de colt si doua porti simetrice, datate
din anul 1803.
Sub pastorirea Episcopului Grigore Cosma si a staretului
Morusca, in anul 1935 in partea de rasarit a curtii
s-a construit un paraclis de vara cu Hramul "Adormirii
Maicii Domnului", unde se ofciaza slujbele
divine la Hram, la praznice, in duminici si in sarbatori.
Sub paraclisul de vara, la demisol a fost amenajata
Cripta Episcopala, unde-si dorm somnul de veci episcopii
Aradului.
Cu binecuvantarea Prea Sfintitului Episcop Timotei
Seviciu s-au facut unele reparatii si lucrari de inlaturare
a igrasiei, din cripta episcopala impodobindu-se pictura
in fresco si tempera grasa in anului 1977.
Tot in ultima vreme Manastirea a fost inzestrata cu
noi chilii si edificii gospodaresti, precum si cu
o casa si o gospodarie anexa in satul Bodrogul Nou,
ca loc de refugiu in cazurile in care apele Muresului
se revarsa pana in incinta Manastirii, casa care va
servi si ca arhondaric (casa de oaspeti).
Tinand cont de unele insemnari sau inscriptii, putem
nominaliza pe unii dintre staretii care s-au succedat
la conducerea Manastirii in decursul a cinci veacuri.
Acestia
au fost urmatorii: Mihail, anul 1523; Gherasim, 1530-1550;
Arsenie, 1708; Sofronie Ioanovici, 1722; Simeon Popovici,
1835-1837; Ioan Metianu, 1887-1891; Policarp Morusca,
1925-1935; Ieronim Balintoni, 1939-1943; Timotei Iftimie,
1965-1991; Nestor Iovan, 1991.
Pe langa staretii si loctiitorii de stareti, o contributie
deosebita au avut-o si alti ieromonarhi si monahi
care si-au desfasurat activitatea in aceasta Sfanta
Manastire.
Manastirea Hodos-Bodrog isi desfasoara activitatea
sa in conformitate cu randuielile vetii monahale,
a statutului pentru organizarea si functionarea manastirilor,
conform principiului ora et labora (roaga-te si munceste).
Randuiala este cea a vietii de obste, din care fac
parte aproximativ 30 de vietuitori ca: ieromonahi,
ierodiaconi, monahi, rasofori si frati.
Pentru pregatirea cultural religioasa a personalului
calugaresc, conducerea manastirii se ingrijeste anual
sa trimita pentru scolarizare frati care sa poata
la randul lor sa duca mai departe interesele manastirii.
Programul zilnic al slujbelor este cel randuit vietii
manastiresti: cele 7 laude, Acatiste, Paraclise, Sfanta
Liturghie precum si Sfantul Maslu de obste in fiecare
vineri, sau la cerere de cate ori este nevoie.
Zilnic ieromonahii manastirii sunt la dispozitia credinciosilor
care vin si solicita asistenta religioasa.
Dupa Sfantul Maslu de obste din fiecare vineri; dupa
Sfanta Liturghie din duminici si sarbatori precum
si dupa slujba Utreniei de vineri noaptea, se fac
rugaciuni speciale si dezlegari de obste pentru toti
credinciosii care vin la Manastire.
Cu ocazia Hramului, la 14 august si in Vinerea Mare
se face procesiunea "Drumul Crucii".
Dupa programul slujbelor calugarii se ocupa cu unele
indeletniciri gospodaresti ca: bucataria, agricultura,
stuparit, animale, curatenie, croitorie, tamplarie,
biblioteca.
Tinand cont de dovezile care atesta vechimea acestui
sfant asezamant, de rolul important pe care l-a avut
pentru intarirea credintei ortodoxe, a inviorarii
vietii morale a credinciosilor, precum si de a tine
treaza constiinta noastra nationala, Manastirea Hodos-Bodrog
poate fi considerata providential, lasata de Dumenzeu,
aici la marginea de vest a tarii noastre romanesti.