Universitatea "Aurel Vlaicu" a organizat editia a treia a Targului Educatiei Universitare, manifestare menita sa prezinte oferta educationala a universitatii de stat aradene elevilor din anii terminali din liceele judetului.  Targul a fost organizat in colaborare cu Inspectoratul Scolar Judetean Arad. Au fost invitati sa viziteze Universitatea peste 2400 elevi din clasele a XII-a din licee din municipiu si judet.  Deplasarea acestora a fost asigurata de Universitate, care a alcatuit un program strict de vizitare, astfel incat fiecare grup de elevi sa poata afla oferta fiecarei facultati din structura Universitatii "Aurel Vlaicu".  Facilitatile oferite de Complexul Universitar "M" din cartierul Micalaca i-au cucerit pe cei mai multi dintre elevi.  Imobilul, cel mai modern destinat invatamantului superior de stat din vestul tarii, dispune de peste 30.000 metri patrati spatii pentru invatamant si are la ora actuala 13.050 studenti, pregatiti de 843 cadre didactice de valoare.  In ultimii doi ani, Universitatea "Aurel Vlaicu" a investit peste 200 miliarde lei in modernizarea si dotarea bazei materiale. Elevii de liceu au putut vizita cele doua Aule ale Universitatii, salile de cursuri si seminarii si laboratoarele excelent dotate, care ofera conditii pentru studiu la cele mai inalte standarde de calitate.  Imobilul din cartierul Micalaca este complet informatizat si permite studentilor desfasurarea unui proces instructiv-educativ in conformitate cu curricula academica, dupa sistemul Bologna, adoptat de intregul invatamant superior romanesc.  Universitatea "Aurel Vlaicu" are 8 facultati cu 38 specializari si 24 programe master. Observator

Conform unui recunoscut proverb, cel cu "mai bine mai tarziu decat niciodata", americanii au venit, in sfarsit, la noi.  Ce-i drept, dupa 50 de ani batuti pe muchie, dar asta e.  Si este bine ca s-a intamplat si acum pentru ca dupa cum se aratau lucrurile la inceputul anului, Romania avea sansa a doua. Dupa Bulgaria.  Ce s-a schimbat in acest rastimp de 10-11 luni ca americanii ne-au preferat pe noi este greu de spus. Si de aflat.  Dar aceasta conteaza mai putin, cert este ca in fata lumii Romania si-a mai albit imaginea. Pentru ca de imagine este vorba in primul rand, alegerea tarii noastre de catre Statele Unite ca una dintre viitoarele sale baze militare - chiar asa, de tranzit, cum au fost botezate ele (dar oare numai de tranzit vor fi acestea?) reprezentand semnul clar ca Romania merita sa fie tratata altfel.  Si sa fie privita altfel, respectiv ca un partener serios si loial. Poate uneori chiar prea loial...  Fireste nu este de neglijat si celalalt castig al acceptarii de baze militare americane pe teritoriul Romaniei, in speta cresterea evidenta a gradului de securitate a tarii.  Ca membra NATO, Romania este protejata prin tratatul NATO de orice agresiune externa, prezenta unor baze militare americane reprezentand o garantie in plus si in acelasi timp o descurajare a oricaror intentii de asemenea natura. Categoric, discutam si asa doar pur teoretic pentru ca in actuala configuratie militara din zona este foarte greu de inchipuit o agresiune militara clasica sau neclasica, vremea razboaielor asa cum le cunostem cu totii trecand sau apunand -cel putin, speram - pentru totdeauna. Cum se zice insa, paza buna trece primejdia rea, si dincolo de orice speculatii, prezenta bazelor americane in Romania nu strica, poate fie numai daca ne gandim la ceea ce marturisea un localnic din Babadag (localitate in care vor stationa americanii): nu stiu daca ne vom imbogati de pe urma lor, dar stiu ca cel putin ne vom alege cu niste drumuri mai ca lumea!  Ei, cat ne-ar lipsi si noua o baza americana in Arad! Ba chiar mai multe ... Revenind la importanta amplasarii acestor baze in Romania, ni se pare ca unii o cam exagereaza, totusi, pentru majoritatea romanilor prezenta trupelor americane fiind ceva mai mult de suflet, ca sa-i zicem asa.  Adica, in sfarsit, treaba la care au visat tatii si mosii nostri - si pentru care au si patimit - s-a implinit in cele din urma, romanul simplu sau cel de rand percepand astfel si nu altfel - sau, in primul rand astfel - venirea americanilor.  Venire care inainte de 1989 era doar un vis, vis care dupa revolutie si-a mai pierdut din acuitate, date fiind plecarlle tot mai dese si mai numeroase ale romanilor inspre America, cu treburi, dar mai ales in cautarea unei vieti mai bune.  Vorba aceea: daca nu merge Mahomed la munte, vine muntele la Mahomed, exodul romanilor dincolo de Ocean devenind dupa 1989 un bun tot mai accesibil.  Cum era de asteptat, reactia fostului mare urs de la Rasarit a fost una imediata, ministrul rus de externe declarand nici mai mult, nici mai putin decat ca fata de afrontul facut, Rusia s-ar putea si ia in calcul retragerea din Tratatul european antinuclear.  Nu stiu daca o va face, mai probabil nu o va face, dar este limpede ca Ruslei nu-i cade bine prezenta unor trupe americane pe teritoriul Romaniei. Adica exact in coasta sa.  Si ca si cand acest lucru nu ar fi fost suficient "Le Figaro" scria mai deundzi ca una dintre bazele militare americane din Romania face parte - sau va face parte din lantul de baze militare dotate cu rachete antinucleare! Evident, autoritatile romanesti au dezmintit categoric o asemenea alternativa, bazele - conform declaratiilor oficialitatilor romane - in cauza fiind doar niste baze de transport si de stationare limitate (maxim sase luni de zile pentru un ciclu de pregatire). Ca va fi asa sau altfel oricum nu vom afla.  Sau, poate vom afla dar cine stie cand, important ramane insa actul in sine, respectiv alegerea Romaniei ca loc de amplasare a lor.  Cu consecintele si, mai ales, cu importanta sa in planul imaginii prezente si viitoare a Romaniei.  Ceea ce, orice s-ar zice, este ceva. Mircea Dorgosan - Adevarul

Prefectura Judetului Arad vrea sa puna punct discriminarii Aradul este cuprins in campania nationala "Pune-te in locul meu", manifestare sustinuta la nivel local de catre Asociatia Handicapatilor Neuromotor Romania (AHNR), Filiala Judeteana Arad.  Campania urmareste sa atraga atentia asupra marginalizarii persoanelor cu dizabilitati.  Pornind de la principiul egalitatii de sanse, campania doreste sa sublinieze ca persoanele cu dizabilitati pot functiona in societate asemenea oricarui alt om, daca se creeaza conditiile necesare pentru ca handicapul fizic sau psihic sa nu reprezinte o limitare a accesului la servicii, la piata muncii, la educatie sau la viata culturala. In cadrul manifestarii, AHNR a organizat o serie de actiuni, de la mese rotunde, dezbateri pana la un mars impotriva discriminarii persoanelor cu handicap.  In acest context, ieri, a avut loc dezbaterea publica "Lipsa accesibilitatii = Discriminare la adresa persoanelor cu handicap", actiune desfasurata sub auspiciile Prefecturii Judetului Arad.  Scopul dezbaterii a fost elaborarea unui plan de actiune si a unei metodologii de accesibilizare a judetului Arad. Un chestionar releva adevarata stare de fapt "In interventia sa, prefectul Cristian Stragea a subliniat faptul ca succesul organizarii campaniei a scos la iveala, de fapt, cate lucruri mai sunt de facut in aceasta directie".  Pornind de la un chestionar, Cristian Stragea a deschis sirul discutiilor recunoscand ca, in cele 11 luni de mandat, s-au primit doar semnale izolate de probleme ale persoanelor cu dizabilitati, pe care Prefectura a incercat sa le solutioneze.  Punctul de vedere al prefectului, referitor la intrebarile chestionarului, este redat de raspunsurile care urmeaza: - Autoritajile publice locale din judetul Arad (primarii, consiliul judetean, prefectura) si institutiile publice cu atributii in domeniu au un program de actiune sistematic orientat pentru a face mediul fizic inconjurator accesibil fiecaruia? - NU - Persoanele implicate profesional in proiectarea si construirea mediului fizic inconjurator au acces la informare continua privind politica in domeniul handicapului si masurile de a realiza accesibilitate? - NU - Sunt cerintele de accesibilizare incluse in proiectarea si construirea mediului fizic inconjurator de la inceputul lucrarilor? - NU - Sunt verificate institutiile publice si mediul fizic inconjurator, care au inclus in proiect accesibilizarea, daca au respectat proiectul - DA - Sunt serviciile de informare si documentare accesibile pentru persoanele: Cu deficiente vizuale - NU  Cu deficient auditive - NU  Cu deficienta mentala - NU  Corespund masurile luate nevoilor reale? - NU - Monitorizeaza autoritatile locale accesibilitatea la posturile TV - locale, radio si presa scrisa pentru persoane: Cu deficiente vizuale - NU  Cu deficiente auditive - NU Cu deficiente mentale - NU  - Sunt consultate organizatiile persoanelor cu handicap atunci cand se planifica proiectele de construire/reabilitare a cladirilor publice, mediu fizic inconjurator (strazi, trotuare) - NU" - potrivit biroului de presa al Prefecturii Judetului Arad. Pentru eliminarea barierelor dintre persoanele cu dizabilitati si societate, e necesara implicarea tuturor institutiilor.  Un factor foarte important la care mai trebuie lucrat este comunicarea.  In acest sens, prefectul Stragea a propus efectuarea unei analize a starii de fapt, stabilirea prioritatilor, gradul de adresabilitate al tuturor factorilor implicati si, foarte important, abordarea rezonabila a acestui subiect.  Simona Valan - Evenimentul zilei

Opt tarani aradeni au fost amendati, in ultimele doua zile, de inspectorii Directiei Sanitar -Veterinare, pentru nerespectarea masurilor de prevenire a gripei aviare.  In urma unor controale facute in localitatile Chisineu-Cris, Vladimirescu si Vinga, au fost gasite mai multe pasari de curte, lasate libere pe drumuri sau in baltile si lacurile din zona.  "Au fost nenumarate avertismente, insa oamenii nu inteleg riscurile la care se expun si nu isi izoleaza animalele", a declarat seful DSV Arad, Viorel Agud.  Amenzile aplicate celor opt tarani se ridica la 3.600 de lei noi. Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

Viceprimarul municipiului Arad, Levente Bognar, a prezentat in Ungaria, la forumul transfrontalier al primarilor, date interesante referitoare la dezvoltarea localitatilor aradene de la granita maghiara: la Dorobanti somajul este zero; Pecica si Chisineu Cris se dezvolta exploziv; vama Varsand salveaza comuna Pilu; la Curtici numai cine nu vrea nu se poate angaja. In perioada comunista, dezvoltarea infrastructurii localitatilor de granita nu a reprezentat nici prioritate nationala, nici prioritate locala.  Autoritatile foloseau fondurile cu precadere pentru investitii in zonele agricole.  Abia dupa 1990 s-a constientizat faptul ca dezvoltarea localitatilor este conditionata de calitatea infrastructurii, ceea ce a determinat dirijarea banilor in primul rand spre amenajarea drumurilor de acces spre punctele de trecere a frontierei si de aici catre principalele localitati.  S-a constatat, aproape instantaneu, ca in orasele si comunele respective nivelul de trai a inceput sa creasca, odata cu atragerea de investitori si sporirea gradului de ocupare a populatiei.  "Dezvoltarea unor localitati aradene, in ultimii 15 ani, are legatura stransa cu extinderea si modernizarea infrastructurii sale" – a punctat viceprimarul Bognar. Zona cea mai dinamica a judetului se regaseste de-a lungul drumurilor internationale Nadlac-Arad si Arad-Varsand.  Sunt mai dezvoltate decat media judeteana si localitatile de langa frontiera maghiara: Curtici, Dorobanti, Iratosu, Pilu, Zerind, Macea.  Aceasta concluzie se bazeaza pe indicatori statistici care releva gradul de ocupare a populatiei, nivelul impozitelor, somajul, numarul intreprinzatorilor si al societatilor comerciale. Aradul a cunoscut o explozie in domeniul initiativei private, in ultimii 15 ani.  Daca in 1990 singurele firme particulare (trei la numar) functionau in municipiu, acum in resedinta de judet sunt inregistrate 8476 SRL-uri, 5554 de asociatii familiale si persoane fizice autorizate (AF si PF).  In tot judetul functioneaza 16.780 SRL-uri si 10.545 AF si PF-uri.  Orasul cu cei mai multi intreprinzatori privati – in afara municipiului – este Pecica: aici functioneaza 212 SRL si 226 AF si PF.  Numai Chisineu Cris se apropie de aceasta performanta, dar avantajul sau este ca firme multinationale au investit aici in jur de 50 de milioane de euro. Si la Curtici exista o situatie fericita, datorata in primul rand Zonei Libere.  Anii 1992, 1994, 2005 au fost cei mai bogati; atunci s-au inmatriculat cele mai multe societati comerciale. Singura localitate din judetul Arad unde autoritatile nu au raportat nici macar un singur somer este comuna Dorobanti.  Desi exista aici persoane fara loc de munca (si care au depasit stagiul de somaj), lucreaza si acestea – fie ca zilieri in gospodarii private, fie ca zilieri la societatile comerciale cu profil agricol.  La Pilu, comparativ cu celelalte localitati de frontiera, rata somajului este cea mai mare (52 de someri la mia de locuitori). La capitolul impozitului pe venit (pe cap de locuitor), tot municipiul sta cel mai bine, cu o medie de 5 milioane de lei vechi – ROL – colectati in 2005. Urmeaza Curtici (2,5 milioane), Pilu (2,08 milioane; atarna greu in balanta vama Varsand, cu magazinele duty-free), Chisineu Cris (1,7 milioane), Pecica (1,51 milioane). Nadlac (1,1 milion). Levente Bognár explica ce perspective au aceste localitati, avand in vedere iminenta integrare europeana: "modernizarea infrastructurii din fonduri europene, atragerea de finantari pe programe comunitare, ameliorarea conditiilor de transport si suprimarea timpilor de asteptare in vami, simplificarea procedurilor vamale, construirea autostrazii".  Ca o consecinta a acestei situatii, judetul Arad va deveni mai... apetisant pentru investitorii straini, avand un ascendent in competitia cu celelalte judete. Andrei Ando - Observator