Discutie cu Ioan Gandă, seful Serviciului Pasapoarte - Domnule comisar sef Ioan Gandă, mai zilele trecute se vorbea despre scutirea taxei de urgentă pentru eliberarea pasaportului si acum aceeasi taxă se majorează de zece ori. - Pānă ieri, taxa de eliberare a pasapoartelor īn regim de urgentă era de 100.000 de lei vechi. E adevărat că s-a pus problema scutirii taxei de urgentă dar doar īn cāteva situatii foarte clare. Si aici mă refer la cazuri precum: īmbolnăviri grave sau decesul unei rude apropiate, efectuarea unui tratament medical de urgentă sau citarea īntr-un proces sustinut īn străinătate. Iar īn aceste cazuri, măsura de scutire a plătii taxei de urgentă rămāne valabilă. - Iar īn ceea ce privesc alte tipuri de urgente? - Pentru celelalte solicitări de urgentă, īncepānd de ieri, taxa de 100.000 de lei vechi s-a majorat la 100 lei noi, adică un milion de lei. Un alt aspect nou este acela că taxa se achită direct la ghiseul Serviciului de Pasaporate, cetăteanul nemaifiind nevoit să depună banii la trezorerie. - Asta īnseamnă că oricine achită acel milion de lei poate beneficia de un pasaport īn regim de urgentă, adică īn doar trei zile? - Nici pe departe. La rāndul ei, solicitarea eliberării unui pasaport īn regim de urgentă trebuie să aibă o justificare. Vă dati seama ce s-ar īntāmpla dacă īn fiecare zi am primi cāte o sută de astfel de cereri pentru urgentă. Termenul de trei zile nu ar mai fi nici pe departe suficient, iar despre cel de 20 de zile ce să mai spunem.... Noua taxă a intrat īn vigoare abia de astăzi (n.n. ieri) si deja avem īnregistrate 20 de asfel de cereri. - Deviind spre un alt subiect, cāte pasapoarte retinute īn punctele de trecere a frontierei v-au parvenit? - Īn ultimele zile am primit aproximativ 50 de pasapoarte. - Dar contestatii? - Deocamdată am primit doar două. Am primit īn audientă aproximativ zece persoane, care nu aveau īnsă o contestatie scrisă, nici documentele necesare care să ateste motivul pentru care au depăsit termenul de sedere īn străinătate. Au venit mai mult să se informeze. - Ce motive sunt invocate īndeosebi? - Referindu-ne la cele două persoane, una dintre ele a prezentat un document prin care se atestă faptul că lucrează īn străinătate. Cea de a doua s-a prezentat cu un motiv pueril care nu merită discutat. - Ce fel de motive sunt acceptate? - Cele care se bazează pe documente clare, traduse, lega-lizate. Motivele pot să difere de la caz la caz, dar cu sigurantă nu voi accepta scuza că o anumită pesoană a avut o durere de măsea si astfel a depăsit termenul de sedere. Sunt acceptate permise de muncă, permise de sedere īn străinătate, documente care să demonstreze că a depus deja o cerere pentru primirea rezidentei, adeverinte de iesire din spital... - Toate aceste cazuri sunt analizate la Bucuresti? - Nu! De curānd s-a revenit asupra deciziei ca acest gen de documente să fie analizate īn capitală. Ele sunt studiate la Arad. E o activitate sensibilă si temeinică pentru că īntr-o oarecare măsură decizia noastră are impact asupra viitorului unei persoane. Nu poti să īti permiti să nedreptătesti pe cineva, dar nici să permiti o ilegalitate. - Īn cāt timp trebuie să dati un răspuns acestui gen de solicitări? - Īn trei zile de la depunerea lor. Īn schimb, persoanele īn cauză au dreptul la 30 de zile, timp īn care pot depune contestatia. - Analizati personal toate contestatiile? - Nu. Lucrăm īn echipă. Suntem un colectiv de 13 cadre care ne ocupăm de īntreaga paletă de servicii care caracterizează segmentul nostru de activitate. - Vă multumesc! Madiana Popescu - Adevarul

Pentru Universitatea de stat "Aurel Vlaicu", admiterea din aceasta vara a fost una record in istoria institutiei.  Desi numarul de absolventi de liceu a scazut fata de anul trecut, totusi cifra inscrisilor la Universitatea "Aurel Vlaicu" in sesiunea iulie 2005 a fost cu peste 20 de procente mai mare decat cea din anul trecut.  Rectorul Universitatii, Lizica Mihut, a declarat ca succesul admiterii din vara este o materializare directa a managementului strategic adoptat de conducerea universitatii de stat aradene.  Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad dispune, la ora actuala, prin Complexul Universitar "M" din Zona 300, de cea mai moderna baza materiala pentru invatamant superior din Arad.  La 1 octombrie, odata cu inceperea noului an universitar, va fi inaugurata oficial si noua sala de sport a universitatii. Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

La nici doua luni de la inaugurarea liniei de tramvai din Zona Industriala (una dintre cele mai mari investitii ale administrajiei locale), Primaria si CTP isi pot lua pentru un timp adio de la aceasta.  Tramvaiele care mergeau spre fabricile din Zona Industriala nu mai pot intra pe linii de joi noaptea, cand furtuna a facut ravagii in municipiu.  Potrivit directorului Petru Cuvineanu, atunci, "din cauza descarcarilor electrice, a fost o activitate electrostatica de mari proportii, fapt confirmat si de cei de la Centrul de dirijare a zborurilor. A trasnit chiar in linia de 20 kvolti, care alimenta statia din Zona Industriala si intrerupatorul de medie tensiune a fost distrus".  Urmare a acestui fapt, tramvaiele nu au mai luat drumul Zonei Industriale, iar autobuzele au revenit in actualitate. Refacerea statiei va costa cateva sute de milioane de lei, iar lucrarea nu va da deloc bine, pentru ca de la inaugurarea investitiei nu a trecut prea mult. Cat priveste vinovatiile si responsabilitatile in cazul acestui incident, ele se vor imparti in timp.  Cazul insa ar putea fi etichetat drept unul de forta majora.  Situatia este insa cu atat mai grava cu cat intrerupatorul de medie tensiune care a fost afectat de furtuna a fost unul de ultima generatie.  Pana la reluarea circulatiei tramvaielor in Zona Industriala, Primaria va trebui sa faca o noua investitie, mai mica, dar care va afecta bugetul. Adriana Barbu - Observator

Directia agricola in colaborare cu asociatia crescatorilor de porci din Arad a initiat o serie de actiuni informative in judet in legatura cu ultimele reglementari legale, subventii si alte probleme cu care se confrunta agricultorii.  Dupa ce saptamana trecuta a avut loc o intalnire la Ineu, zilele acestea sunt vizate alte zone din judet.  La discutii ia parte si un specialist american, care doreste sa impartaseasca din experienta proprie producatorilor agricoli din judetul nostru.  La intalnirile de lucru organizate de directia agricola iau parte primarii si inginerii din zona, consultanti de specialitate, fermieri si producatori agricoli. Urmatoarele localitati in care vor avea loc astfel de intruniri sunt Beliu, Felnac, Zadareni si Secusigiu.  Nicoleta Belean - Televiziunea Arad

Lemnul a constituit dintotdeauna o sursa de venituri substantiate pentru cei din zonele impadurite. Dupa Revolutie, odata cu impartirea padurilor si trecerea lor in proprietate privata, comertul cu lemne si cherestea a cunoscut un avant considerabil. In fond, o buna parte din populatie isi incalzeste inca locuintele folosind combustibil lemnos. Pe de alta parte, multimea de ateliere de tamplarie sau de fabricare a mobilei aparute au dezvoltat si mai putemic comertul cu cherestea. Cei din zonele de deal sau de munte coboara periodic la oras pentru a comercializa lemnul sau cheresteaua. O parte dintre acestia o fac insa ilegal obtinand astfel un profit deloc de neglijat. Piata in piata Langa Piata Obor a inflorit de cativa ani o zona dedicata exclusiv comerciantilor de cherestea. De la lemn de constructii pana la sipci, totul este de vanzare. Cantitatile supuse comercializarii nu sunt deloc mici, semn ca afacerea nu este una de masa. Aici vin camioanele atelierelor de tamplarie care pleaca pline cu cherestea. Un metru cub de cherestea costa cateva milioane de lei. Chiar daca nu in fiecare zi apare clientul banos, se poate spune, totusi, ca afacerea este prospera. Intr-o luna pot fi incasate zeci sau chiar sute de milioane de lei de pe urma cherestelei. Comerciantii insa prefera sa spuna ca afacerea abia le asigura supravietuirea ferindu-se astfel de a provoca vreo institute a statului sa-i controleze. Teama de legalitate Curios este faptul ca majoritatea celor din piata de cherestea sunt extrem de reticenti atunci cand vine vorba de a oferi detalii despre afacerea lor. Orice intrebare se loveste de un zid al tacerii de netrecut. Invariabil, raspunsul este acelasi: "Lasati-ne in pace. Nu va cunosc, nu ma cunoasteti". Teama fata de cateva intrebari ar fi justificata prin ilegalitatea afacerii. Comerciantii ar trebui sa se supuna regulilor stricte ale comertului cu cherestea. Atitudinea acestora nu poate trece neobservata. Probabil ca unii dintre ei nu au nici un document de provenienta a marfii, iar altii nici macar nu functioneaza ca o societate. Este stiut faptul ca pentru producerea si comercializarea cherestelei orice societate trebuie sa fie licentiata, ori sunt acreditate foarte putine firme. Lemnul este o comoara nationala dar care din nefericire este exploatata salbatic. Agenda zilei