Inspectoratul de Politie Judetean Arad a gazduit, in perioada 5-9 septembrie a.c., seminarul intitulat "Siguranta in marketing", la care au participat 50 de politisti din cadrul Inspectoratelor de Politie ale judetelor Arad, Timis, Caras-Severin si Hunedoara.  Cursurile au fost sustinute de expertii elvetieni George Chariatte si Stepfane Vaney, sub egida Proiectului de implementare a Politiei de proximitate in Romania. In cadrul unei conferinte de presa, cei doi specialisti elvetieni au explicat: "Conceptul "siguranta in marketing" este o metoda care are ca scop imbunatatirea sigurantei in cadrul unei comunitati. Politia se considera un furnizor de servicii, adaptate in functie de nevoile clientului. Astfel, o politie care, in calitate de furnizor de servicii, tine seama de nevoile clientului, nu poate actiona singra, ci trebuie sa se bazeze pe principiul descentralizarii, pentru a putea asigura o reactie rapida si flexibila. Cu alte cuvinte, Politia nu poate oferi o siguranta absoluta singura, ci are nevoie de parteneri pentru identificarea si rezolvarea problemelor." Expertii elvetieni le-au dezvaluit politistilor, pe parcursul seminarului, o serie de amanunte din experienta acumulata, insistand, fireste, pe ceea ce inseamna, concret, derularea unor proiecte comune, rezolvarea unor probleme in parteneriat cu membrii comunitati. Oaspetii I.P.J. Arad au raspuns, in cadrul conferintei de presa, fara menajamente, tuturor intrebarilor ziaristilor.  Astfel, la intrebarea: "Ce parere aveti, este Politia din Romania subordonata politic?", raspunsul d-lui George Chariatte (sosit in Romania pentru a doua oara, dupa ce anul trecut a efectuat o vizita de evaluare a Politiei locale de proximitate) a fost prompt:  "Da, cu siguranta. Ca un exemplu imediat, imi este greu sa cred ca la tara, de pilda, politistul nu asculta de primar, daca acesta o cere." Expertii elvetieni mai sunt de parere ca "nici o Politie din lume nu poate functiona foarte bine fara o Justitie care sa-si faca treaba fara cusur", opinand, fiindca tot veni vorba, ca  "Justitia din Romania are, cu siguranta, anumite lacune, care vor trebui umplute daca se doreste o eficienta exemplara a Politiei." Nu in ultimul rand, oaspetii elvetieni au mai fost de parere ca numarul actual al politistilor de proximitate, cel putin in judetul Arad, este destul de mic (12 politisti de proximitate, pentru aproximativ 180.000 de locuitori), insa au constatat, de cand sunt in tara noastra, ca "la Bucuresti s-a dublat numarul acestora, incepand cu data de 1 August, fapt pentru care intelegem ca s-a luat in serios importanta existentei lor." La fel de interesanta ni s-a parut si remarca oaspetilor I.P.J. Arad referitoare la modul in care functioneaza Inspectoratele Judetene de Politie: "Inspectorii sefi ai acestor institutii, a spus dl. George Chariatte, ar trebui sa aiba controlul absolut al banilor si al efectivelor, daca se doreste eficienta maxima. Este impotriva logicii ca Politia din Arad, de pilda, fiindca suntem aici, sa fie condusa de la Bucuresti!" Mai mentionam si interventia politistului elvetian Stepfane Vaney, care isi desfasoara activitatea la Geneva:  "In general - a raspuns domnia sa unei intrebari - problemele cu care se confrunta politistii elvetieni si cei romani sunt aceleasi. Avem si noi cersetori, avem tot felul de fenomene, insa, totusi, de unele care aici prolifereaza, noi am scapat. In Elvetia, de pilda, nu mai avem de-a face cu fenomeul proxenetismului. Fiind legalizata prostitutia, practicantele acesteia platesc impozit, sunt «pe lege», astfel ca nu e nevoie sa le plaseze cineva..."  Prezent la conferinta de presa alaturi de expertii elvetieni, subcomisarul Ioan Dascalu, inspectorul-sef al Inspectoratului de Politie Judetean Arad, le-a multumit acestora pentru participarea la seminarul care tocmai s-a incheiat, exprimandu-si convingerea ca politistii vor profita, fara doar si poate, de experienta impartasita de omologii lor elvetieni. Eugenia Pantea - Adevarul

Primul ambasador al Aradului post-revolutionar este György Tokay. Reputatul om politic, de profesie avocat, activeaza in primul esalon al politicii inca din 1990. Inainte de revolutie a fost si jurnalist la ziarul local de limba maghiara. A fost ales deputat din partea UDMR timp de 14 ani, in circumscriptia Aradului, indeplinind si functia de Ministru al Minoritatilor Nationale in guvernul Conventiei Democratice. György Tokay s-a retras anul trecut din Parlament, alegand sa isi puna experienta politica si administrativa in folosul urbei, in calitate de consilier local al municipiului Arad. György Tokay este si singurul aradean al carui nume a fost pus in discutie pentru nominalizarea de candidat pentru functia de presedinte al Romaniei, din partea unui partid politic. Acest lucru se intampla in vara anului trecut. Numirea sa ca ambasador al Romaniei in Lituania si Letonia nu a fost lipsita de obstacole.  Fata de colegii sai "romani", aspiranti la un fotoliu de ambasador, udemeristul Tokay a primit cele mai multe voturi impotriva: sase.  Unsprezece parlamentari din comisiile reunite de politica externa au fost, totusi, in favoarea trimiterii sale ca ambasador.  Cum votul a fost secret, se poate doar presupune ca impotriva sa au votat PRM si PSD. Cert este ca, imediat dupa audieri, presedintele PSD, Mircea Geoana, care este si sef al comisiei de politica externa din Senat, a declarat ca Tokay este "o numire politica".  Geoana a cerut public Ministerului de Externe si Coalitiei majoritare sa dea lamuriri despre "cate pozitii de ambasadori au fost promise UDMR prin acordul de guvernare, daca exista si alte pozitii pe care UDMR le-a solicitat in alte institutii de forta ale tarii, inclusiv in serviciile secrete".  "Care-i problema daca un ungur este desemnat pentru a ocupa un post in diplomatie?!", a ripostat deputatul udemerist Kelemen Hunor.  El a precizat ca, in protocolul incheiat de formatiunea sa cu Alianta PNL-PD, nu este prevazut un numar de ambasadori care sa revina Uniunii.  "Dl. Tokay are o experienta uriasa in diplomatie. Credeam ca Geoana e un om mai deschis la minte. Nu inteleg care e problema daca un reprezentant de-al nostru e numit ambasador", a conchis Kelemen Hunor. György Tokay (66 de ani) este cel mai varstnic dintre ambasadorii care au primit avizul parlamentarilor in aceste zile. De remarcat este faptul ca dupa Revolutie si un alt aradean a activat in structurile diplomatice.  Este vorba de scriitorul Gheorghe Schwartz (acum decan al Facultatii de Jurnalistica a Universitatii Aurel Vlaicu si publicist-comentator al ziarului Observator aradean).  Domnia sa a indeplinit in perioada 1992-1993 functia de consilier cultural al Romaniei, intai la Ambasada de la Budapesta, de unde a fost transferat apoi la cea de la Bonn.  Pe de alta parte, omul de afaceri aradean George Medintu este consul onorific al Republicii Guineea in Romania. Pentru Observator aradean, György Tokay a declarat ieri urmatoarele:  "Cum imi inchipui misiunea mea in Lituania si Letonia? Sediul misiunii va fi in Lituania, dar vom face serviciile de ambasada si de consulat si pentru Letonia. Lituania nu este o tara mare, are mai putin de patru milioane de locuitoriri, insa are o statalitate veche si relatiile istorice au existat intre tarile noastre. Ar fi de mentionat faptul ca universitatea din Vilnius a fost fondata de principele transilvanean Ştefan Bathory. Aceste legaturi urmeaza sa fie cladite si recladite. Lituania si-a redobandit independenta abia in 1992, dar are un rol foarte important in regiunea Baltica si e membra UE. Parerea sa este foarte importanta pentru Romania. Una din sarcinile mele importante e sa asigur sprijinul Lituaniei in ceea ce priveste participarea noastra in UE si devenirea noastra ca membru deplin al Uniunii Europene. Mi se pare important si rolul pe care Lituania il poate juca in ceea ce priveste abordarea referitoare la obligatiile noastre in cadrul NATO. Lituania si-a manifestat interesul pentru zona extinsa a Marii Negre; exista deci o apropiere foarte mare fata de felul cum e privita problema securitatii bazinului pontic din partea noastra si cea lituaniana. Ar trebui sa avem si mai multe legaturi economice. As vrea sa ma ocup si de dezvoltarea acestor legaturi. Legat de numirea mea, eu fiind un diplomat politic (deci nu provin din structurile Ministerului Afacerilor Externe) mi se pare de inteles ca adversarii nostri politici au comentat aceasta numire. Eu insa nu voi avea resentimente, dupa aceste comentarii. Voi reprezenta Romania ca o tara, ca o entitate, ca un tot. Voi reprezenta Guvernul meu, presedintele, tara, dar in egala masura si opozitia." Echipa cu care voi lucra este foarte mica. In afara de mine sunt sapte persoane, deci nu este vorba de o mare ambasada. E o tara mica unde vom avea o ambasada mica. Dar important este ca acolo unde resursele tale sunt limitate, imaginatia si resursele sa te poata ajuta.  Aceasta sarcina mi se pare foarte importanta, si intr-un fel este incununarea carierei mele politice: György Tokay, ambasador al Romaniei in Lituania si Letonia. Andrei Ando - Observator

Ieri la prima ora, buldozerele lui Falca au mai facut o victima  In vecinatatea podului rutier peste Mures din cartierul Micalaca, si-a desfasurat activitatea inca din 1990, depozitul de materiale de constructii apartinand SC Californ Construction SRL.  Folosirea timpului trecut in enuntul "si-a desfasurat" nu se datoreaza vreunei erori, ci fiindca acest depozit este de domeniul trecutului, dupa actiunea in forta de ieri a personalului din subordinea Primariei. La ora 9:00, mai multe utilaje ale Salubritatii, insotite de muncitori si serioase forte de ordine formate din politisti si jandarmi, au descins in Micalaca pentru a demola cladirile firmei amintite.  Decizia a fost luata de primarul Gheorghe Falca in contextul in care societatea ocupa abuziv terenul respectiv.  Aici s-au construit de-a lungul timpului, fara autorizajie, mai multe "hale" - in fond niste camarute improvizate realizate parca din deseuri. "Am vazut buldozerele si oamenii, dar eram convinsa ca se apuca sa demoleze garajele!" - a spus Eugenia Simandan, cea care administreaza depozitul.  Ea nu a spus insa ca a primit nu una, ci doua somatii prin care Primaria solicita dezafectarea tuturor constructiilor de pe terenul in cauza. Prima somatie a fost inmanata Eugeniei Simandan in data de 27 iunie a.c, fiind adresata SC Californ Construction SRL.  Pana la expirarea termenului de evacuare, depozitul a trecut in proprietatea firmei SC Cimentul Comimpex Simandan Eugenia SRL, administrate - evident - de aceiasi Eugenia Simandan.  Modificarea a necesitat emiterea unei noi somatii, adresata noii firme, iar "scorul" era in acel moment 1-0 in favoarea agentului economic, el reusind astfel obtinerea unei prelungiri, aferenta celei de-a doua somatii. Intre timp, SC Cimentul.... SRL cauta in continuare solutii pentru amanarea evacuarii si formuleaza in acest sens o cerere catre Primaria Municipiului Arad, motivatia fiind derularea unui contract de inchiriere pentru unul din imobilele firmei.  Eugenia Simandan solicita amanarea pana in luna decembrie 2005, la expirarea respectivului contract (incheiat cu SNCFR). Raspunsul a venit ieri, o data cu utilajele si oamenii de la Salubritate, care fara sa comenteze situatia, s-au apucat de treaba.  In acest timp, Eugenia Simandan impreuna cu secretara firmei, se intrebau ce i-a fi venit primarului sa darame... garajele! Cristian Videscu - Agenda zilei

Zeci de copii sunt internati la spitalul judetean Arad cu diagnosticul enterocolita.  Primele cazuri au aparut la sfarsitul saptamanii trecute, iar majoritatea sunt copii cu varste sub 5 ani.  Afectiunea este specifica perioadelor foarte calde de vara.  Medicii spun ca sursa imbolnavirii este apa potabila netratata corespunzator.  O alta cauza poate fi infectia cu virusi sau paraziti.  Bolnavii provin din mai multe zone ale judetului.  In cazul enterocolitelor organismul pierde foarte multe lichide si apare deshidratarea, care la copii foarte mici prezinta un grad de pericol ridicat. Medicii ii sfatuiesc pe parinti sa se prezinte la doctor la primele semne a le bolii.  In afara de cazurile de enterocolita, la spitalul judetean au mai fost internate cinci persoane intoxicate cu ciuperci. Vasile Obistos

"Eu nu pot sa-mi parasesc locul natal" Pe profesorul, pianistul, organistul, compozitorul, animatorul muzical din Radna l-am cunoscut la Cluj, prin 1961-62.  Venise cu mare intarziere sa-si dea examenul de licenta la Conservatorul "Gheorghe Dima", pe care-l absolvise cu ani in urma.  Il impinsese de la spate nevoia unui salar mai mare, pe care il merita cu prisosinta, dar ii mai trebuia o hartie.  Noi studentii, care trebuia sa il acceptam ca dirijor de moment, comentam: nu va avea succes, deoarece nu se supune conceptiei profesorului nostru de dirijat, Dorin Pop, care ne spunea ca instruirea corului se face mai bine, mai sugestiv, cu vocea.   Kleckner ne instruia cu pianul, instrumentul lui favorit. Stapanirea mestesugului de dirijor insa, conceptia clara asupra interpretarii lucrarii, experienta de multi ani, i-au adus castig de cauza, mai ales ca profesorul examinator il cunostea bine, caci fusesera colegi de consevator, acolo la Cluj. In 1977, cand am fost la cursurile de perfectionare de la Ramnicu Valcea (prima oara cand acestea se faceau in afara Bucurestiului), varstnicul (deja) profesor de la Lipova imi spunea: Astia de la inspectorat ma trimit pe mine la perfectionare, desi eu ma voi pensiona in decembrie.  – Dar de ce nu ati refuzat, caci nu va puteau face nimic? am intrebat eu revoltat, desi eu eram reprezentatul formal al aceluiasi inspectorat la deschiderea oficiala a acelor cursuri, ramanand acolo sa le si urmez, de buna voie.  – Daca lor nu le este, mie mi-ar fi rusine sa refuz, a raspuns Peter Kleckner. Acolo, la cursurile de perfectionare, s-a dovedit a fi stapan pe arta sunetelor si pe cea pedagogica, pana acolo incat ar fi putut uneori sa faca schimb de locuri si roluri cu unii propunatori. Pentru conturarea profilului uman al personajului, amintesc doua intamplari din perioada aceea de 2 sau 3 saptamani. Doua dumineci a calatorit la Lipova (distanta destul de mare) pentru a-si hrani cainii vagabonzi care-i umpleau casa. Bonom, curtenitor, mai ales cu femeile, i-a facut complimente unei tinere profesoare, care s-a uitat la el surprinsa, poate contrariata. Cu zambetul pe buze, Peter Kleckner i-a zis tinerei: Nu te speria d-soara, aceasta e doar nunta ochilor. Si ca sa mergem pe aceeasi linie, redam o intamplare relatata de d-na Olga Labasan participanta si gazda a unor intalniri muzicale cu un grup de muzicieni (intre care si organistul si muzicologul Franz Metz, pe atunci tanar militar) atrasi de profesorul Kleckner.  Intr-un miez de noapte, sosit de la o petrecere muzicala, P.Kleckner, constatand ca in casa e frig, s-a apucat de taiat lemne, pentru a atata un foc.  Vecinului, trezit si deranjat, i-a venit ideea de a-i da o lectie romanticului sau megies. I-a cerut sotiei un cearseaf alb, cu care s-a invelit, luand cu el si o coasa si s-a infatisat nocturnului taietor de lemne.  Cand a vazut muzicianul aratarea, s-a speriat teribil si a fugit in casa. Curand, "fantoma" a inceput sa aiba remuscari. A luat o sticluta cu tuica si s-a dus sa-l linisteasca pe vecinul noctambul, rugandu-l totodata sa nu-l mai deranjeze din somn. La inceputul anilor `80, am facut impreuna o vizita pianistei Lucia Parvanescu (azi profesoara la Timisoara), unde P.Kleckner s-a asezat imediat la pian, parca pentru a-i cerceta acordajul, apoi canta o compozitie proprie, un lied, incheind cu cuvintele: Daca percepi ceva a la Schubert in el, sa stii ca eu sunt schubertian.  Recunoscu astfel pe langa marea admiratie fata de marele romantic vienez si influenta aceluia si faptul ca ii e discipol peste veac. Peter Josef Arpad Kleckner s-a nascut in 18 martie 1916 la Lovrin, ca fiu al Bertei Kleckner.  Talentul muzical i-a fost pus in leagan, scrie in cartea sa d-na Herta Marconi, publicata in anul 2000, carte la care facem si noi apel pentru documentare. A luat primele lectii de pian cu Iustine Eisenkolb, pe atunci in varsta de 90 de ani, ca apoi, la Lipova sa continue cu Rozalia Tomin.  Mama sa, care i-a cultivat talentul, canta cu el la patru maini, pe vechiul lor pian Schweighofer. Acea femeie destoinica si cat se poate de responsabila de menirea pe care o avea, pleca din cand in cand la Lovrin pentru a vinde cate o falca de pamant ca sa aiba banii necesari educarii fiului, pana a epuizat, fara regrete, si ultima brazda. Peter Kleckner a urmat scoala elementara in maghiara si germana. La 14 ani a inceput sa compuna lieduri, ca autodidact, urmandu-l pe Schubert: Fire de vara, Doliu, Ceata, Cantec de toamna, pe versuri de Nicolaus Lenau, Mortua est (M.Eminescu).  Mai tarziu urmara Calatoria de noapte (Ludwig Uhland), Dor (Joseph von Eichendorf),Clopotele de seara (Goethe). Cantec fara cuvinte era compozitia pe care o considera ca una dintre cele mai bune. Violonistul Georg Tigermann i-a fost indrumator in studiul armoniei, facand impreuna si muzica, pana la moartea timpurie a violonistului prieten.  In 1939 a urmat la Cluj un curs de dirijori. Ca boem ce a fost (scrie d-na H.Marconi), a dat examenul de maturitate abia la varsta de 37 de ani la Liceul Comercial din Lipova, in limba romana.  Timp de opt ani a studiat compozitia si pianul, fiind primit direct in anul III la Conseratorul de Muzica din Cluj, unde i-au fost profesori: Andreescu Scheleti, Martian Negrea, Sabin Dragoi s.a. Intre 1947 si 1952 a fost cantorul bisericii catolice din Lipova.  In 1949, in ajunul si prima zi a Craciunului a sustinut partea muzicala cu corul si orchestra instruite de el. Tot in acea perioada a avut succes ca acompaniator al elevelor de la Scoala Claustrului Notre Dame la Lipova. In anii `50 a organizat veri muzicale cu iubitorii muzicii clasice in acelasi oras. Astfel, in 1953 au fost comemorati festiv cei 125 de ani de la moartea lui Franz Schubert, in 1956, W.A.Mozart a fost sarbatorit la a 200-a aniversare a nasterii, apoi la cea de-a 225-a in 1971.  In 1957 a organizat un concert cu lieduri de Robert Schumann si Edward Grieg. In 1981 a avut loc un festival Verdi la impliniria a 80 de ani de la moartea lui, ca in 1985 sa fi organizat, tot la Muzeul orasenesc, recitaluiri vocal-instrumentale la Tricentenarul nasterii lui J.S.Bach, si apoi G.F.Haendel.  Nu i-a neglijat nici pe Fr. Chopin, Brahms, Felix Mendelssohn –Bartholdy s.a. Dintre cele 52 de concerte din perioada 1980-87, organizate de Peter Kleckner la Muzeul orasenesc Lipova, o arie din Voievodul tiganilor de J.Strauss cantata de Herta Sauer-Marconi cu acompaniamentul pianistic al lui Kleckner au razbatut pe undele Radio-ului Timisoara, pentru ca Televiziunea sa redea apoi o inregistrare a unei compozitii kleckneriene, Cantec elvetian (versuri de Goethe) in aceeasi interpretare.  Herta Marconi se mandreste cu faptul ca a avut ocazia de a interpreta multe lieduri ale compozitorului din Radna. Inca in anii `50, cantaretul Hans Mokka canta la Timisoara compozitii de-ale lui Kleckner. In calitatea lui de dirijor al unui cor muncitoresc (1938), a unor coruri de elevi (a fost profesor al Liceului Teoretic intre 1959-1977), a unor coruri de adulti si a unuia numit Madrigal, apoi ca organist al bisericii Maria Radna, Peter Kleckner a instruit din punct de vedere muzical multe generatii de consateni.  In anii `80 a conlucrat cu Filarmonica aradeana la concertele de la Manastrea Maria Radna, cantand cu succes la orga Wegenstein. A randuit intre 1960-70 stagiuni permanente ale Filarmonicii din Arad la Lipova, actiune de amploare, unica in judet, daca nu si in tara.  Astfel, deseori cu sacrificii personale, inclusiv materiale, Kleckner i-a adus la Lipova pe interpretii de talie internationala: Martha Kessler, Emilia Petrescu, Dan Iordachescu, Valentin Gheorghiu, Ion Voicu, Stefan Ruha s.a. Sub influenta prietenului sau Vasile Varga, Peter Kleckner a cochetat si cu desenul si pictura, muzica ramanand totusi marea pasiune. In privinta literaturii, ii erau accesibile, cea germana, maghiara si romana, sondand indeosebi taramul poetic. La multe nunti chiar, P.Kleckner a acompaniat-o pe H.Marconi in Ave Maria de Schubert ori de P.Raph sau Bach-Gounod, sau Cavatina Acolo unde te duci de Louis Roussel, creand o atmosfera elevata in bisericile din Lipova si Radna. Daca unora li se pareau normale eforturile omului si muzicianului Kleckner de a educa pe tineri si maturi in spiritul marii muzici, daca unii, mai saraci cu duhul, il luau in deradere, jurnalistul Eduard Schneider din Timisoara i-a apreciat in revista Volk und Kultur (1980) indelunga activitate de profesor, animator muzical, dirijor, organist, precum si cele peste 100 de compozitii. Neue Banater Zeitung din 22.04.1981 lauda entuziasmul grupului de muzicieni amatori condus de Kleckner. Aceeasi publicatie anunta in 01.06.1983 prezenta cunoscutului muzician Peter Kleckner ca oaspete al cercului literar Nikolaus Schmidt din Arad, impreuna cu lipovenii: Herta Marconi, Horia Vigi, Felicia Loose, Richard Backin, care au cantat arii din opere si operete cu acompaniamentul maestrului lor. Una dintre cantaretele indrumate de Peter Kleckner, Felicia Kresta-Loose, i-a cusut un portret la implinirea varstei de 70 de ani, din gobelinul cel mai fin, in alb-negru. NBZ din 23 oct. 1985 aprecia prestatia artistilor amatori din Lipova, aflati in fata auditorilor Universitatii populare la Liceul “Lenau” din Timisoara. Tot in acel an, grupul a concertat si la Muzeul din Siria, unde s-au cantat arii de Bizet, Offenbach, Zeller s.a. Cu ocazia implinirii varstei de 70 de ani, mai tinerii colegi intr-ale muzicii au insistat sa organizeze un concert festiv, la care au fost invitati in taina ziaristi de la NBZ si Neuer Weg, filiala Arad.  Cu acea ocazie a cantat la pian maestrul cu Ed. Loose, la patru maini, lucrari de J.S.Bach, iar Felicia Loose a interpretat doua lieduri ale sarbatoritului pe versuri de Eichendorf, Horia Vigi alte doua inspirate de Macedonski, Herta Marconi, inca trei asemenea creatii. Prof. Tr. Deac, intr-un laudatio, a subliniat ca in ciuda perfectiunii muzicale a sarbatoritului, a varstei inaintate, Peter Kleckner si-a pastrat sufletul de copil si naivitatea. Ultimul concert al trupei muzicale condusa de Kleckner a avut loc in 18.12.1987 la muzeul local, cu ocazia sarbatoririi a 250 de ani de invatamant romanesc la Lipova, ocazie cu care i s-a cantat o alta compozitie, O ramai pe versurile lui Eminescu. Unul dintre spectatorii obisnuiti ai acestor concerte (atunci fiind prezenti si oaspeti din Arad si Bucuresti) afirama: Ceea ce s-a oferit aici s-a receptionat si intrat sub piele. Lunga serie a manifestarilor s-a incheiat cu cea amintita pentru ca aparuse intre timp o interdictie de a se mai canta in limbi straine, or formatia lui Kleckner canta si in germana, maghiara, franceza, latina, engleaza, dupa caz. Activitatea lui P. Kleckner, plina de daruire, absolut dezinteresata, a adus consatenilor multa lumina, mangaiere, sperante de mai bine, intr-o lume subjugata de un regim criminal care silea oamenii ce traiau in mizerie sa se exprime altfel decat gandesc si sa gandeasca altfel decat cred. Netarmurita bunatate a acestui om s-a revarsat permanent nu numai asupra semenilor, dar era si un ciudat protector al animalelor.  Casa ii era plina de caini si pisici, pe care ii hranea din banutii lui, intr-o vreme cand si painea era rationalizata.  Mai mult, rezerva hrana si sorecilor si sobolanilor, caci, zicea el, si acestia sunt creaturi ale lui Dumnezeu. Acest din urma aspect ar fi demn de Cartea recordurilor. Ajunsese la un moment dat sa nu mai aiba bani de lemne si sa doarma in gara. Desi pensionat, a mai activat in calitate de cantor la Biserica catolica din Lipova intre 1993-95. Urmasul lui a reusit sa desfiinteze corurile bisericesti german si maghiar, desi mai activau inca 20 de membri. A mai predat armonia la Scoala de cantori a Episcopatului catolic din Timisoara, pana a cazut pe strada epuizat si bolnav. Dupa ce cu ani in urma avusese un mariaj destramat destul de repede, insotirea lui cu o femeie mai tanara, atragatoare, dar lipsita de suflet, i-a umbrit ultimii ani, caci pentru ea a vandut tot ce avea: carti valoroase, partituri, discuri, mobilier, doua case si chiar pianul sau vienez, ajungand la Caminul de batrani din Radna.  De aici a fost scos de femeia si exploatatoarea lui pentru a-l interna in spital, luandu-i hainele si buletinul ca sa se foloseasca de ce-i mai ramasese bietului batran, amarata de pensie.  D-na Marconi s-a ingrijit de gazguirea lui in casa Annei Bartos, unde a fost ingrijit cum se cuvine pana la trecerea sa la cele vesnice din 9 decembrie 1998. Un fapt demn de consemnat este acela ca d-na Else Schwenk-Anger, din Germania, i-a cumparat si editat lucrarile intr-un frumos volum, implinind visul de o viata a compozitorului care a fost Peter Kleckner. Credem ca viata si activitatea acestui mare om si sensibil artist poate fi pilduitoare. El a reusit sa faca din Lipova un centru cultural. Hugo Hauptmann - Virtual Arad