Stirile Zilei
VIRTUAL ARAD
Suntem pe locul
Pozitia Virtual Arad in Romanian Top 100
Votati-ne zilnic!
Votati Aradul !
Luni, 10 octombrie 2005
Stirile TVA aici
  • Comisii reunite de urgenta pentru un proiect de 8 milioane euro

Centrul vechi al Aradului ar putea fi reabilitat prin bani europeni - Virtual Arad News (c)2005Proiectul vizeaza reabilitarea centrului vechi al Aradului
Consilierii locali au fost chemati, de urgenta, vineri, la amiaza, pentru a participa la comisiile reunite ale CLM, in pregatirea sedintei extraordinare de astazi. 
Parte din alesi au ramas socati sa afle ca sedinta extraordinara are nu mai putin de 15 proiecte pe ordinea de zi, iar convocarea la comisiile reunite i-a bulversat total. 
Le-a fost explicat faptul ca trebuie elaborate de urgenta niste documente ce au legatura cu obtinerea de fonduri europene. 
Pe ordinea de zi, singurul proiect care are legatura cu banii Comunitatii Europene este cel legat de reabilitarea centrului vechi. Este vorba de unul dintre cele mai ambitioase proiecte locale care are legatura cu mostenirea culturala a Aradului, proiect care se refera la o zona imensa din Arad si ar duce la reabilitarea unor imobile si a infrastructurii din centru. "Reabilitarea centrului vechi al Aradului" a trecut de preselectia regiunii de vest si va ajunge in aceasta luna pe masa Guvernului, pentru selectia nationala. 
Daca va fi selectat, Aradul ar urma sa primeasca peste 6 milioane de euro, fonduri nerambursabile de la Comunitatea Europeana si alte fonduri de la bugetul de stat (Fonduri Nationale). 
Valoarea totala a proiectului este de peste 8 milioane de euro, din care contributia locala ceva peste un milion euro.
Pentru a intra la selectia nationala, Primaria a fost obligata sa realizeze studiul de fezabilitate, ce va sta azi pe masa consilierilor locali.

Adriana Barbu - Observator

  • In organizarea Centrului Cultural "Banat - Ja" Rumänien -  Zusammen - Együtt - Impreuna l 

Parada la festivalul minoritatilor din AradFestivalul minoritatilor la a IV-a editie
Ieri, pe la orele amiezii, un peregrin în trecere prin Arad, ar fi fost placut surprins de o pitoreasca însiruire de oameni, ce se întindea de la Teatrul de Stat si pâna aproape de cladirea ziarului nostru. 
Pestrita coloana, pusa curând în miscare de romanticele impulsuri ale unor ritmuri de fanfara, s-a dovedit a fi compusa din reprezentantii celor 7 minoritati: germani, maghiari, bulgari, sârbi, evrei, rromi si slovaci, care vietuiesc în judetul Arad. 
La care s-au adaugat apoi si românii, desigur.
Cu totii au tinut sa defileze de-a lungul bulevardului, pâna în dreptul Complexului Ziridava. 
Dupa care au facut stânga-mprejur si au poposit în cele din urma pe esplanada din fata Primariei. 
Aici, cele doua fanfare - cea din Nadlac purtând numele de "Nadlacana" si fanfara germana din Timisoara, botezata hâtru "Spitzbuben" ("Smecherii") - au cântat melodii din repertoriul national al minoritatilor prezente, prilej pentru perechile îmbracate în strai traditional de a se lua la "dant".
Dupa-amiaza, sarbatoarea a continuat la Casa Jelen, cu un program artistic adecvat, unde fiecare nationalitate a avut prilejul sa se manifeste cu bucati specifice, probând înca odata vocatia multiculturala a Aradului.
Între un vals, o polka si un ceardas am reusit sa stam de vorba cu presedinta Centrului Cultural "Banat - Ja" Rumänien, Frau Pompilia Szellner si am aflat ca s-a luat initiativa organizarii festivalului minoritatilor, deoarece toate orasele europene unde traiesc mai multe etnii organizeaza astfel de sarbatori, ca s-a "testat" întâia data cu un festival inti-tulat simbolic "Pactul de stabilitate" si ca acum, la cea de a patra editie a acestei sarbatori, poate sa afirme satisfacuta ca, an de an, participarea devine tot mai numeroasa. 
Le uram, la rândul nostru, "Viel Glück!" sau "Sok Szerencsét!", adica, pur si simplu, "Mult noroc!"

Vasile Sarandan - Adevarul

  • Dupa "reabilitarea" cu beculete, Podul Decebal va fi reabilitat in intregime

Podul Decebal va fi reabilitat in intregimeIn afara beculetelor montate de societatea care a concesionat sistemul public de iluminat, Podul Decebal nu prea mai are nimic bun. 
O spun atat imaginea de la fata locului, cat si studiile de specialitate intocmite de expertii Primariei. 
Tocmai de aceea, lucrarile de consolidare si reparatii, promise de altfel de primarul Gheorghe Falca, vor demara in cel mai scurt timp.
Sunt necesare reparatii ale hidroizolatiei si ale rosturilor de dilatare ale podului Decebal, avand in vedere faptul ca datorita starii avansate de degradare a acestora, s-a constatat atat degradarea betonului si a armaturii dalelor trotuarului, si a structurii de rezistenta din zona rosturilor de dilatare. Mai mult decat atat, disconfortul in trafic si poluarea fonica generate de dispozitivele actuale de acoperire ale rosturilor de dilatatie, realizate dintr-o tabla groasa, fixata necorespunzator, impun luarea masurilor reparatorii.
Cu suma de 162 de mii de euro, executivul urmareste inlocuirea integrala a dalelor de beton armat care reprezinta structura de rezistenta a trotuarului, inlocuirea rosturilor existente si refacerea protectiei anticorozive a parapetului pietonal.

Cristian Videscu - Agenda zilei

  • Melos si mimesis

Liceul de Arta din Arad poarta numele marelui muzician Sabin Dragoi - Virtual Arad News (c)2005"Melos", cuvant cu miez catifelat si dulce isi desfasoara intelesul amplu si ritmat, in reverie, vremelnic si etern.
Dintre toti cei ce i-au simtit pulsatia si i-au patruns acut, pana la fiinta, inteleptii din ELADA au fost, poate, primii care i-au descifrat taina si rostul.
Pentru ei "melosul" era si melodie si arta a muzelor, si cantec, si univers de splendoare tesuta in armonie, poezie si dans. 
De aceea, filosofia polisului antic da melosului expresia unei neintrerupte reluari mimetice, la fel cum, tot ea crede in sursa de etnie si etos a creatiei alcatuita din sunete.
Diversitatea lumii isi cristaliza atunci prin "mimesis" realitatea sonora ce oglindeste unic si transfigurat tot ceea ce intr-o colectivitate umana, conturata structurat, colorat si istoric reprezinta caracteristici particularizante de civilizatie si cultura.
Totul si toate se intruchipeaza intr-un intreg temei si cadru creator ce il putem regasi la compozitorii nostri dintre care unul, a fost fara indoiala Sabin V. Dragoi.
Numic nu mi-a confirmat mai viu si palpitant aceasta constatare decat fotografia casei parintesti, din Selistea Aradului, in care cel amintit "a vazut lumina zilei" intr-o luni 6 / 18 iunie 1894, la rasaritul soarelui.
Este o imagine impresion-anta prin semnificatie afectiva si sens mataforic.
Despartita de ulita satului printr-o impletitura de nuiele, ridicata dintr-un pamant ce i-a dat piatra, huma, paiele si lemnul, asezarea parinteasca a celui comemorat, isi marturiseste truda ce i-a fost temeiul, nadejdea spre implinire, prin flu, aceea ce era pentru Sabin Dragoi
Vasile, tatal celui azi sarbatorit, drag de cant lumesc si sacru; ca si dorinta unei lumi, pana atunci, impietrita in tacere, de a-si articula liber sonoritatile cuprinse in tot ceea ce inseamna eternitate romaneasca in largul manos al Muresului si campiei sale.
Ne aflam in fata unui inceput de viata si destin, adapost tandru, din perspectiva caruia, Sabin - copilul auzea sau poate urmarea "jocul" celor din sat, la care asa cum marturisea el mai tarziu, "grozav imi placea sa asist".
Trairea ce ni se confeseaza era deplina, deoarece, spunea el: "mi-a ramas si acum impresia muzicii leganate, tropotitul cizmelor, ritmul in contrapunct al salbelor de bam de la gatul fetelor, care le saltau pe piept, si mirosul de busuioc, calapar si pup de fraga".
Aceasta participare ce-si mentine reverberatia sincretic-senzoriala incifrata in memoria afectiv muzicala a compozitorului, exprima, poate mai mult decat orice, "mimesisul muzical" ce i-a hotarat, insorit si insemnat existenta.
Prin filtrul acestuia patrunde in fiinta avida de ritm, melodie si armonie a viitorului creator de frumos sonor, realitatea transfigurata prin sunet a lumii ce il integra in simtul muzical al poporului ce i-a fost ursit si il stimula continuu si  nestavilit spre o lucrare artistica infaptuita prin compozitie si inspirata si valoroasa preocupare teoretica. 
De aceea "melosul" i-a fost esential contopit cu folclorul romanesc, iar originalitatea  gandului si varietatea formelor muzicale utilizate i-au pastrat o inconfundabila trasatura nationala.
Regasim aceste dimensiuni deja in primele sale lucrari cand, la 16 ani, n compozitia "Reminiscente" introduce structuri specifice muzicii traditionale. doua tetracorduri disjunctive - ca si in liedurile compuse tot in adolescenta, creatii ce alaturi de "cantabilitatea" ce-i sublinia aplicatia spre liric si sensibilitate romantica, cuprind si obiceiurile din Selistea parinteasca pe care le transfigureaza in compozitii cum au fost suita simfonica cu orga, intitulata "Suita romana", lucrare programatica ce descrie "Craciunul de la noi", "Cantecul seceratorilor"si "Seara pe deal"
Compozitorul la pian: creatie, interpretare, studiu si straduinta intru descoperirea frumosului sonor
Acelasi ,"mimesis muzical" i-a inspirat, celui despre care vorbim, melosul tuturor creatiilor sale. 
Ascultandu-le urmaresti Muresul in calea sa, de la stancile ce ii apasa izvorul, prin paduri si campie cu meandrele ample, somni somnorosi si lacomi ce zvacnesc lenes si voluptos, vartejuri si unda revarsata, drum ce si-l sfarseste stingandu-se obosit in Tisa; intelegi cum Liturghia ortodoxa poate deveni o drama; ramai incitat de opera "Napasta" pe care George Breazu o apreciaza "drama per musica" obtinuta prin utilizarea "asociatiilor de idei proprii muzicii populare romanesti, de la care muzica autorul operei porneste"; si descifrezi sursa de varietate ritmica si melos popular pe care colindul romanesc a reprezentat-o pentru efortul creator al celui acum comemorat.
Toate acestea traiesc in ceea ce Sabin Dragoi statornicea a fi statutul zamislitorului de arta muzicala romaneasca, atunci cand afirma: "compozitorul roman trebuie sa redea prin ceea ce firea neamului sau reprezinta mai caracteristic, mai trainic, mai definitiv. Aici este izvorul originalitatii si personalitatii artistului creator".
Fara indoiala ca asemenea ganduri si-au gasit o vie, perena si autentica consacrare in valoarea operei celui ce le-a exprimat, deoarece, acesta ramane un compozitor pentru care programatismul, alcatuirea armonica, forma strofica, ritmica evocatoare, fluxul prioritar melodic, crescute impreuna dintr-o profunda intemeiere populara sunt trasaturile ce-i desemneaza personalitatea fara de pereche in muzica noastra. 
Marturie ne sunt si lucrarile: "Divertisment Rustic, "Banateana", "Idila Bihoreana", "Crisana", "Trandafir de pe razoare", "M-a luat neamtu catana", "303 Colinde cu Texte si Melodie", "Liturghia in Mi minor pentru cor de barbati", si multe altele ...
Dar, alaturi si deodata cu fauritorul de cant romanesc, Sabin Dragoi a fost un membru marcant al corpului didactic, un daruit dirijor de cor si un pasionat folclorist si publicist.
Cei dintai, dascalul Sabin Dragoi si-a apropiat elevii ca discipoli intrucat, pe langa aplicatie pedagogica, avea darul analizei aprofundate, al sintezei convingatoare ca si pe cel al terminologiei adecvate, ce-i permitea ca predarea sa devina studiu, iar atmosfera de clasa si seminar sa rodeasca dorinta de cunoastere si afirmare.
In calitate de dirijor a organizat, stimulat si condus formatii corale cunoscute, recunoscute si apreciate, indragite si aplaudate de publicul multilateral din satele si orasele tarii.
Folcloristul, un impatimit al culegerilor muzicale populare, si-a construit efortul creator pe teoria muzicii culte universale, ca si pe lucrarile lui Bartok.
Volumul intitulat "303 Colinde cu texte si melodie", editat in anul 1930 include, in aceasta privinta, nu numai margaritarele oferite noua de un culegator al esteticului folcloric, ci si demonstratia convingerii sale ca specificacitatea  nationala in ale creatiei nu poate fi surprinsa decat in stratul melodic ancestral, tot asa cum dincolo de diferentieri caracteristic regionale, muzica populara romaneasca isi relevaunitatea unitatea. 
Publicistul Sabin Dragoi a imbogatit tezaurul culturii noastre muzicale cu lucrari de o recunoscuta competenta profesionala ce au vazut lumina tipariturii in revistele: Luceafarul - Timisoara; Muzica - Bucuresti; Revista de Etnigrafie si Folclor - Bucuresti; Tribuna - Cluj; sau in lucrari cum au fost: Monografia Muzicala a Comunei Belint - 90 de melodii cu texte culese, notate si explicate; "122 Melodii Populare din Valea Almajului" 
O personalitate creatoare de cultura ca aceea a celui pe care cu plecata gratitudine il omagiem, nu putea sa nu-si interfereze pasul si opera cu infaptuirile ASTREI. 
Documentele vremii consemneaza in aceasta privinta, ca prima auditie in tara a "Cantecului Seceratorilor" a fost executata in iunie 1924 la Bucuresti, la Festivitatile Astrei, sub bagheta dirijorului Nicolae Oancea, tot asa cum, in 1929 "Liturghia" si "Idila Bihoreana" au fost interpretate sub conducerea lui Sabin Dragoi la Palatul Cultural din Arad, in prezenta presedintelui ASTREI-VasileGoldis.
Legatura dintre Asociatiune si odraslitorul de cantece din Selistea Aradului se mentine, pentru ca in 1930 cu ocazia Adunarii Generale a ASTREI ce a avut loc la Caransebes, Sabin Dragoi si-a dirijat si prezentat in prima auditie lucrarile "Pohod na Sibir" si "Banateana".
In acest fel prin creatie, interpretare, studiu teoretic si straduinta aspra pentru descoperirea frumosului artistic sonor, rotundul operei lui Sabin Dragoi se implineste, asezandu-si autorul in cercul luminos al ctitorilor de scoala muzicala nationala romaneasca.
Vom trece noi cei de azi, de maine, ca si ceilalti, dar istovul cuprins de nemunre al celui sarbatorit, isi va canta mereu, fara sfarsit si doina si hora si colindul neamului sau.
In miezul sonoritatii lor palpita fabulosul fermecat al celor ce au crescut si au ramas mereu aceeasi, asa cum Muresul si-a aflat vesnicia in sangele istoriei noastre, la fel ca florile pamantului din acest taram de tara, ce nu pier niciodata ... Din cand in cand ele adorm daruindu-ne aroma, culoarea si neuitarea lor.
Este nestemata daruire facuta de eel daruit neamului sau, pentru care Asociatiunea Transilvana pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman - ASTRA smerita ii multumeste.

Prof. Tipurita Mioara - Astra Aradeana

  • Vedeta porno la targul erotic

O noua editie a Targului erotic se va deschide la Expo AradEditia a doua a targului erotic este programata pentru perioada 20-22 octombrie la Complexul Expo Arad International.
De data aceasta, aici vor fi lansate cateva filme "XXX", in prezenta vedetei porno Oana Bell, care va acorda autografe si se va poza, seminud, cu vizitatorii dornici de asemenea suveniruri. 
"Pisicutele" de la Penthouse vor prezenta un show erotic extrem de picant, pe scena din capatul salii. 
De asemenea, vizitatoarele vor putea asista la un program de de strip-tease masculin. 
Fetele de la Hara, din Ungaria, vor fi si ele prezente cu un show care va cuprinde si o licitatie de barbati. 
De aceasta data, oferta de accesorii legate de sex si erotism va fi mult mai consistenta.

Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)


Cautare in arhiva Virtual Arad

   Search this site                 powered by FreeFind
 


Publicitate

  Imobil de vanzare


Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.


O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra Aradeana, Saptamana aradeana,TV Arad, TV RCS.


 

[Home] [Stiri] [Jurnal TVA] [Arhiva de stiri] [Agenda telefonica] [Advertising] [Multimedia] [Galeria foto] [Catedrala] [Harta orasului]
[Informatii] [Istorie] [Link-uri] [Guest book] [Message board] [Localitati din Arad] [Despre noi]