Chemarea la rugaciune Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste… rasuna vocea baritonala a parintelui Pavel Vesa care implora Tatalui Ceresc mila si iertare si cheama totodata poporul la Casa Domnului.  Ne grabim si noi, prin ploaia rece si deasa, spre Biserica care cu greu se zarea printre vegetatia crescuta din abundenta in incinta Spitalului Clinic Judetean Arad.  Spre Biserica, rasarita parca impreuna cu copacii dimprejur din pamantul datator de viata, se indreptau si alti poporeni pentru a asista la slujba de dimineata, din Ziua Domnului.  Erau credinciosi din imprejurimi sau chiar din Micalaca si Aradul Nou, si bolnavi internati in spital.  Patrundem greu inauntru prin multimea care asista cu reculegere la celebrarea Sfintei Liturghii. De pe iconostas si de pe pereti ne privesc cu bunavointa sfintii din icoanele inegrite de vreme..  Slujba curge in continuare pregatind credinciosii pentru taina impartasaniei.  Atmosfera este exceptionala, de reala si adanca inchinare, toata lumea se roaga si canta alaturi de grupul vocal condus de tanarul student Paul Kezner. Este vremea colinzilor asa ca din strana Pavel Muresan se incumeta a canta, ajutat apoi de intreaga adunare: "Orbilor le-a dat vedere/ Celor slabi le-a dat putere/ Pe intristati i-a mangaiat/ Pe bolnavi i-a vindecat".  Si sunt multi bolnavi, unii se aflau chiar in Biserica, altii ascultau slujba de la ferestrele Spitalului.  Cuvantul Scripturii, transmis de parintele Vesa, este un adevarat balsam pentru sufletele celor care poarta povara suferintelor trupesti.  Este, intradevar, foarte mare nevoie de Biserica aici unde, mai mult decat in orice alt loc, este prezenta suferinta dar si speranta. De la Groseni la Arad Biserica la care facem vorbire a fost sfintita recent, in 14 octombrie 2001, asa cum ne spune, spre aducere aminte, Pisania din pronaos.  "Cu vrerea Tatalui si cu indurarea Fiului si a Sfantului Duh aceasta Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" a fost stramutata din Parohia Groseni, Protopopiatul Ineului, judetul Arad, restaurata pe acest amplasament cu cheltuiala doamnei Cornelia Bodea, in timpul Preotului Pavel Vesa. A fost sfintita la 14 octombrie 2001 de Prea Sfintia Sa dr. Timotei Seviciu, Episcopul Aradului si Hunedoarei".  Este tanara Biserica, si totusi, daca adunam bine anii, ea poarta povara a trei veacuri, fiind astfel cea mai veche din municipiul Arad.  Faptul ca si-a gasit locul printre copacii din curtea Spitalului se datoreaza in cea mai mare masura preotului duhovnic Pavel Vesa, doctor in istorie, unul dintre cei mai reputati specialisti in istoria Bisericii Ortodoxe Romane.  Trebuie ca a fost insufletit de cele mai alese sentimente si de un curaj extraordinar atunci cand a pornit lucrarea de translare si restaurare a monumentului de arta si arhitectura Biserica "Cuvioasa Paraschiva" care se afla in ruina, acolo in locul de bastina din satul Groseni.  Dar cum s-a intamplat totul, cum a fost posibila lucrarea ne povesteste chiar parintele Vesa.  "Se simtea nevoia unui lacas de cult in incinta Spitalului Clinic Judetean, unde sunt duhovnic, pentru ca sala de la etajul sase, unde se slujea initial, era improprie, acolo neputandu-se sluji Sfanta Liturghie. Asa ca am inceput demersurile pentru construirea unui paraclis sau a unei capele. Ideea cu stramutarea bisericii monument de la Groseni mi-a venit atunci cand am auzit de la alti colegi ca aceasta se afla intr-o stare avansata de degradare si abandonata. Prin urmare, m-am deplasat impreuna cu arhitectul Mircea Serb sa vedem in ce stare se afla si pentru a salva ceea ce se mai putea salva. Acolo, in Groseni, am hotarat sa demontam si sa transferam aici, la Arad, tot ceea ce ne-ar fi putut fi de folos si ar fi dus la reconstructia bisericii in curtea Spitalului. Inainte de deschiderea santierului am obtinut acordul doamnei academician Cornelia Bodea, fiica a Aradului, ca banii pe care ii alocase pentru o biserica noua sa fie folositi la salvarea monumentului de la Groseni. Sigur, nu toate s-au desfasurat simplu, fara probleme, deoarece s-au gasit si «binevoitori» care sa-i instige pe unii credinciosi de acolo sa ne puna piedici, asta chiar daca Legea Patrimoniului ii obliga sa refaca biserica in forma initiala si in locul respectiv. Dar ei nu aveau banii necesari pentru o asemenea intreprindere, mai ales ca partea de pronaos era deja demolata si pusa pe foc, destin pe care l-ar fi avut si restul cladirii daca nu interveneam noi. In asemenea conditii, dupa indelungate discutii cu comunitatea am reusit sa-i conving pe cetatenii de acolo sa accepte planul nostru. Astazi trebuie sa va spun ca exista destui oameni originari din Groseni care locuiesc la Arad si care frecventeaza biserica de la Spital, mai ales ca in aceasta biserica au si fost botezati". Un monument cu valoare istorica Iata, asadar, cum a fost "inzestrat" Aradul cu cel mai vechi monument ecleziastic din cuprinsul sau dar si cu cel mai interesant sub aspect arhitectural. Aceasta lucrare mai are si o semnificatie istorica foarte importanta.  Devenit intre timp majoritar ortodox din perspectiva confesionala, orasul de pe cursul inferior al Muresului gazduieste in acest fel si dovada vechimei credintei ortodoxe in aceasta parte de tara. Informatii relevante despre vechimea si valoarea artistica a bisericii din Groseni ne-au fost furnizate intr-un studiu extrem de bine elaborat si argumentat, scris in 2001, de istoricul si criticul de arta Horia Medeleanu. "Daca luam in considerare anul 1724, citit de Coriolan Petreanu undeva, la intrarea in pronaos, biserica de lemn din Groseni este cea mai veche dintre cele existente azi in judetul Arad. Nu stim insa daca cifra 1724 indica anul construirii sau data cand a fost adusa aici din satul vecin, Voievodesti. In acest din urma caz, biserica este fara indoiala mai veche. Nu cunoastem nici infatisarea sa initiala. Fotografia reprodusa de Coriolan Petreanu in cartea sa consacrata bisericilor de lemn din Bihor ofera imaginea unei constructii cu peretii alcatuiti din barne orizontale, imprejmuita la mijloc de un brau sculptat cu motivul funiei si avand un turn inalt pe pronaos. La colturi, barnele sunt imbinate in sistemul traditional in «coada de randunica»".  In continuare ni se mai spune ca un acoperis inalt, cu pante abrupte acoperea naosul iar sindrila era cea obisnuita in Valea Crisului.  Biserica avea doua usi si trei ferestre mici. Sigur, in cursul timpului edificiul a suferit si unele interventii, si le pomenim pe cele din deceniul patru al secolului XX cand localnicii au operat "cateva modificari esentiale si cateva superficiale", de ajuns insa pentru a-i da o fata noua.  In schimb, in interior, altarul si naosul s-au pastrat aceleasi. Este adevarat ca nu toate elementele esentiale au putut fi salvate in noua biserica, dar atatea cate mai exista creeaza atmosfera de vechi, de trecere a timpului refacand astfel legatura cu istoria.  "Multi imi spun ca se simt mai bine in biserica aceasta din lemn, fata de una din piatra. Credinciosii o simt mai aproape de ei, iar ei se simt mai aproape de Dumnezeu" – ne-a explicat parintele Pavel Vesa atasamentul unui numar atat de mare de mireni fata de biserica.  Dar pictura murala este cea care creaza, in cea mai mare masura, sentimente de cucernicie si de inaltare spirituala.  "Pictura dateaza din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, din jurul anului 1780, si a fost facuta de David Zugravul de la Curtea de Arges. Este vorba de iconostas, de usile imparatesti si usile diaconesti. Nimeni nu stia ca este opera lui David Zugravul.. Horia Medeleanu este cel care l-a depistat pe David Zugravul si apoi am aprofundat amandoi cercetarea si am ajuns la aceeasi concluzie. Bolta a fost pictata in prima jumatate a secolului XIX si apartine pictorului taran Ioan Loposan" – ne explica Pavel Vesa.  Grinzile din 1724 dau si ele sentimentul de trainicie si perenitate lacasului care a fost reconstruit pentru o lunga dainuire si folosinta intru cele spirituale. Sansa si nesansa bisericilor de lemn aradene Monumentul arhitectural Biserica "Cuvioasa Paraschiva" de la Spitalul Clinic Judetean este o aparitie insolita daca o privim in oglinda cu cladirea din beton si sticla de vis a vis, dar se integreaza perfect peisajului inconjurator.  Parintele Vesa a devenit chiar ghid pentru vizitatorii curiosi si doritori sa cunoasca un edificiu purtator a trei secole de istorie bisericeasca.  "Am avut si vizitatori straini pentru ca biserica noastra este trecuta intr-un volum de arta care prezinta monumentele Aradului. Au venit, mai ales, romani aflati in strainatate si cateva familii de nemti, originare din Santana. Nu de mult, un compatriot cu domiciliul in Statele Unite mi-a cerut sa-i vorbesc despre monument". Biserica ortodoxa din Groseni a avut sansa sa se intalneasca, in ceasul al doisprezecelea, cu Pavel Vesa, caruia Dumnezeu i-a pus pe suflet salvarea ei de la "moartea" care parea sigura.  Si s-a mai intamplat ca in preajma lui sa se afle acad. Cornelia Bodea care a asigurat finantarea constructiei si care s-a speriat atunci cand a vazut starea de ruina a cladirii.  Si ei ia pus Dumnezeu gand spre buna fapta crestineasca. Mai exista insa in judetul Arad, ce-i drept putine, biserici cu valoare istorica si arhitecturala inestimabila care "striga" dupa ajutor.  Este cazul celor de la Grosii Noi, Julita, Rosia Noua, Corbesti (de pe Valea Muresului), Ciuntesti (din zona Beliu), Budesti , Ionesti, Luncsoara (pe Valea Crisului).  De la autoritati slabe sperante iar despre oameni il lasam din nou pe parintele Vesa sa vorbeasca:  "O biserica in care nu exista suflul credinciosilor se autodistruge. Este supusa duhului distrugerii. Nu este suficient sa deschizi usile si ferestrele pentru a intra lumina soarelui. Trebuie sa existe flacara interioara care da viata bisericii celei vii".  Prin urmare se pune intrebarea, cine reuseste sa aprinda flacara initiativei pentru salvarea monumentelor credintei noastre ortodoxe ? Ioan Tuleu - Adevarul

Prima monografie comuna transfrontaliera romano-maghiara a fost lansata la Arad dupa ce in urma cu o luna aceasta a fost prezentata in Ungaria. Oficialitati locale din cele 30 de localitati de frontiera din zona au participat la festivitatile organizate, la Arad!  Cartea intitulata "De-a lungul frontierei" descrie din experienta acumulata ca urmare a proiectelor comune derulate de-a lungul anilor.  Volumul bilingv este initiativa unui consilier maghiar pusa in practica de o echipa de consilieri, muzeografi si istorici din cele 2 judete-Bekes si Arad. Cartea poate fi gasita in scoli, muzee si biblioteci, dar si in primariile din cele doua judete. Izabela Vekas- Televiziunea Arad

Cei care doresc sa cumpere cadouri la cele mai mici preturi Camera de Comert, Industrie si Agricultura a Judetului Arad, prin Directia de Targuri si Expozitii, organizeaza in perioada 14 - 18 decembrie 2005, la Expo Arad International, targul de bunuri generale cu vanzare "Daruri de Craciun".  In acest an, targul va reuni un numar de 63 de firme, care vor expune pe o suprafafa de 750 mp.  Oferta diversa de produse si servicii va satisface cele mai rafinate gusturi.  Iata cateva dintre produsele pe care le veti putea gasi la pret de producator: imbracaminte, incaltaminte, articole pentru copii, jucarii, cosmetice si bijuterii din aur si argint, parfumuri si articole de ingrijire corporala, articole pentru casa, calculatoare, blanuri si articole din piele, obiecte din ceramica si sticla, lumanari si obiecte decorative, globuri si ornamente pentru pomul de Craciun, precum si decoratiuni pentru sarbatorile de iarna. In toate cele cinci zile de targ vor fi prezentari de moda, momente artistice deosebite, colinde si cantece de Craciun care vor intregi atmosfera sarbatorilor ce se apropie.  Vizitatorii sunt asteptati cu o serie de surprize, concursuri si tombole unde se pot castiga premii atractive. Copiii vor fi protagonistii principali ai acestui targ si-i vor incanta pe vizitatori cu scenete si colinde.  In data de 15 decembrie, incepand cu ora 17:00, vor concerta pe scena exterioara aflata intre cele doua pavilioane ale complexului expozitional formatiile Impact si DJ Project, iar in data de 16 decembrie, iubitorii de muzica populara sunt asteptati la un concert cu Aurel Tamas si Rapsozii Zarandului.  Sambata, 17 decembrie, la Expo vor veni papusile marionete manuite cu dibacie de artistii de la Teatrul de Marionete Arad.  Spectacolul va continua cu Miss Craciunita, urmat de un miniconcert cu Ana si Maria Jula, iar apoi copiii pot participa la o serie de concursuri "dulci".  Duminica, la ora 12:30, va avea loc extragerea premiilor oferite vizitatorilor. Biletul de intrare costa doar 2 RON (20 de mii de lei vechi), dar transportul este gratuit pe traseul Podgoria - Gara CFR -UTA - Fortuna - Expo Arad International.  Programul de vizitare este miercuri, joi, vineri, sambata - intre orele 11:00 - 19:00 si duminica - intre orele 9:00 -14:00. Calin Ghinaciu - Agenda zilei

Satenii din comuna aradeana Birchis spera ca Regele Mihai sa le lase in folosinta o bucata din padurea care i-a apartinut, conform unei promisiuni vechi de sase decenii. Fostul suveran al Romaniei a cumparat in 1945, de la contesa Ecaterina Teleki, o suprafata de 2630 hectare pe raza localitatii Capalnas. Ca sa nu-i lase pe localnici fara padure comunala, Regele Mihai le-a donat 290 de hectare. Acum, Majestatea Sa a revendicat insa toata suprafata. Reprezentantii Primariei spera ca Regele Mihai va recunoaste donatia din 1945. In total, Casa Regala a revendicat 7252 hectare de padure in judet, dintre care 4622 hectare la Savarsin, iar restul la Birchis. Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

- Domnule presedinte, Uniunea Europeana va aloca Romaniei 380 de milioane de euro pentru dezvoltarea localitatilor rurale. In ce conditii pot fi accesate aceste fonduri? - In conditiile in care aceste localitati, aceste comune, administratii publice locale vor fi pregatite sa le acceseze. - Ce inseamna sa fie pregatite? – Sa fie pregatite inseamna sa indeplineasca mai multe conditii.  1. Sa fie o administratie publica locala care sa poata promova proiecte. A promova proiecte inseamna de la a le scrie, a le pregati pana la a sti sa le promovezi. Sigur, aici intervine si rolul Consiliului Judetean care va sprijini, dar initiatorul proiectului ramane comunitatea locala.  2. Acea comunitate locala trebuie sa aiba o capacitate financiara pentru cofinantare, pentru a veni cu o parte din bani. Pentru ca de la Uniunea Europeana vom primi 75%, 80%, poate chiar 85%, 90% fonduri nerambursabile, dar 10%, 15%, 20% din suma trebuie sa aiba comunitatea locala, in devans, pentru proiectul respectiv. Chiar daca la o prima vedere aceste procente nu par a fi prea mult, trebuie tinut cont ca proiectele mici si medii sunt la nivelul catorva sute de mii de euro. Si 10% din 500.000 de euro, de exemplu, este deja 50.000 de euro. Iar pentru o comuna, aceasta este o suma destul de mare. - Dar depinde si de puterea economica a comunei. - Absolut. Tocmai de aceea, in Europa, pentru a accesa fonduri, se practica asocierea de localitati, pentru un proiect comun, un proiect zonal. Proiectele sunt viabile pentru localitati incepand cu 20.000 de locuitori pana la 50.000 de locuitori. - Ce se intampla, atunci, cu comunele care au 2.000 sau 3.000 de locuitori? - ...sau 350 de locuitori, cum e comuna Sistarovat. Este o problema cu adevarat dureroasa, care merita discutata. La nivel de judet, avem comune puternice, care se dezvolta foarte bine, dar avem si foarte multe comune care se taraie de pe azi pe maine. - In ce masura poate Consiliul Judetean sa ajute aceste comune? - Consiliul Judetean le ajuta, dar daca fenomenul formarii de noi comune continua, Consiliul Judetean trebuie sa imparta fondurile pe care le are - si pe care ar trebui sa le foloseasca pentru dezvoltare, pentru investitii -, sa le imparta pentru a ajuta unele comune sa supravietuiasca. Eu inteleg si accept ceea ce s-a intamplat cu comunele nou infiintate: populatia din aceste comune a dorit sa aiba administratie publica locala, pentru a nu se mai deplasa la centrul de comuna. Dar trebuie sa ne intrebam cu ce pret s-a realizat acest lucru. Cele trei comune nou infiintate - Zadareni, Frumuseni si Dorobanti - au fost si sunt sprijinite in continuare pentru a putea functiona. Intr-o prima faza, ele nu au reusit sa-si asigure nici macar banii pentru salarii, pentru iluminat public, pentru acele cheltuieli minime de functionare. - Dar impozitele care se strang la nivelul unei comune intra in bugetul local... - Da, dar cat este venitul propriu si cat reprezinta impozitul ce se strange la tara, intr-o comuna care nu prea are activitate economica locala. Bugetul unei comune mici - daca scadem salariile profesorilor, bugetul social si pentru persoanele cu handicap - nu trece de trei miliarde de lei. Din aceasta suma, doua miliarde reprezinta salariile functionarilor din primarie, o jumatate de miliard (sau chiar un miliard) iluminatul public... si ne punem intrebarea ce mai ramane pentru dezvoltarea acelei comune. - Care este, deci, viitorul acestor comune, din punct de vedere al dezvoltarii lor? - Din punctul meu de vedere, ar trebui ca in nici un caz sa nu se mai continue cu formarea de noi comune. Oare cei care au promovat aceasta idee, si-au facut si un calcul economico-financiar, si-au pus intrebarea ce se intampla dupa ce vor deveni comuna? Oricat de repede s-ar misca acei oameni, dureaza doi-trei ani pana ce o comuna incepe sa functioneze asa cum trebuie. Ii trebuie spatii, sedii, o administratie publica locala care nu exista deloc... Noi suntem la un pas de aderare si, in momentul de fata, dorim sa pregatim oameni in primarii pentru a accesa fonduri europene, pentru a se bate cu alti competitori bine pregatiti... Va dati seama cu ce handicap porneste o comuna nou infiintata, oricat de bine intentionati ar fi cei de acolo, si cat de greu va recupera aceasta perioada de timp. Deci, parerea mea este ca, dimpotriva, ar trebui sa ne gandim la asocieri de comune. Iar acest lucru incepe sa se intample deja in judetul Arad. - Ca de exemplu! Sunt doua exemple: zona Socodor-Pilu-Graniceri si zona Buteni. Cei de acolo si-au dat seama ca numai asociinduse vor avea o putere financiara mai mare. Au vazut ca nu pot singuri, se asociaza si promoveaza proiecte comune. As mai vrea sa adaug ca nici comisiile de administratie din Parlamentul Romaniei nu agreeaza ideea formarii de noi comune mici. Din perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, se gandeste mai mult la asocieri de comune, in ideea accesarii de fonduri europene, de fonduri structurale - lucru dovedit deja in alte tari din Europa. Ar fi un mare avantaj pentru Consiliul Judetean sa aiba comune puternice, care traiesc pe propriile picioare si care sa nu aiba nevoie sa fie mereu ajutate pentru a-si asigura functionalitatea. Ne-ar ramane astfel bani pentru dezvoltarea judetului. - Dar nu exista pericolul ca centrele de comuna sa aiba prioritate in cheltuirea banilor, in dauna satelor apartinatoare? - Exista, dar asta depinde de acea comunitate. Exista insa si reversul. Sa luam exemplul unei comune alcatuite din doua sate. Cum este mai bine, ca cele doua sa fie separate, sa plateasca doua administratii locale - miliarde in plus -, sau sa ramana acei bani pentru dezvoltarea ambelor localitati? Rupandu-se in doua "se pierd" bani care merg in salarii, in functionarea primariei si, de multe ori, ramane foarte putin sau nimic pentru dezvoltare. Nu vreau sa fiu gresit inteles: nu trebuie neaparat sa infiintam comune mai mari. Dar cred ca trebuie ca mai multe comune sa se asocieze pentru interese comune, pentru proiecte comune, pentru ca nu mai exista probleme locale, ci zonale, in ceea ce priveste dezvoltarea. Nu putem dezvolta un drum numai intr-o comuna, daca el nu are continuitate si in comuna vecina. - Putem vorbi, deci, nu doar de euro-regiuni, ci si de euro-zone? - Exact. Si aceste fonduri de coeziune economico-sociala la nivel de Europa tocmai asta inseamna: a echilibra si a dezvolta acele zone care sunt putin sub media europeana. Noi suntem mult mai jos decat media europeana si, tocmai de aceea, incepand cu 2007, vor veni aceste fonduri structurale care sa ne ajute. Dar trebuie sa avem puterea sa le accesam: sa avem oameni pregatiti care sa le puna pe hartie, dar sa avem si capacitatea financiara sa le promovam. Fondurile structurale vin pentru lucrari executate. Se plateste o situatie de lucrari executate. Faza respectiva trebuie s-o platesti in devans. Deci, inainte de a primi, trebuie sa punem noi bani. Bani pe care ii rulam si, pe masura ce executam lucrarea, mai primim si altii. Daca nu ne respectam contractul, trebuie sa rambursam tot. Pierdem tot. Diana Dutu - Adevarul