Vineri, 11 martie 2005

Stirile TVA aici

• Proiectul Primariei pentru stadionul CFR: Doua supermarketuri - in loc de unul in varianta Popa 

Interviu cu Gheorghe Falca, primarul municipiului Arad - Stimate d-le primar, Alianta DA a venit la putere cu promisiunea ca va impune respectarea legii. Este valabila aceasta si in cazul Stadionului CFR, vizat pentru desfiintare? - Normal ca va trebui respectata legea si acest lucru il va face si Primaria cu privire la acest obiectiv din municipiul Arad.  - In presa au fost date publicitatii unele opinii potrivit carora incalcati o anumita lege. Cum comentati ?  - Sunt surprins de aceasta atitudine, pentru ca noi nici nu am inceput procedura de a aduce in acea zona un supermarket in locul stadionului. Cred ca cei care au facut astfel de afirmatii ar trebui sa cunoasca legea inainte si apoi sa ne intrebe si pe noi, asa cum faceti dvs. astazi, pentru a le spune procedura de a reusi ca in acea zona sa avem doua supermarketuri moderne.  - Spuneti-ne noua, pe scurt, d-le primar, cum intentionati sa procedati pentru a nu incalca legea si, totodata, pentru a realiza cele doua marketuri.  - Eu o sa va spun cum vom proceda noi respectand legea deoarece pentru noi acest lucru este o normalitate. S-a elaborat un plan urbanistic de detaliu in zona Stadionului CFR, cu un obiectiv foarte clar: construirea in acea zona a doua supermarketuri. - Proiectul este cel elaborat de fostul primar Popa, sau este vorba despre o lucrare noua ?  - Da, este vorba despre o lucrare noua, deoarece la vechea lucrare Primaria nu primea nici o suma de bani.  - Sa spunem ca este un proiect Popa imbunatatit?  - Nu, este un proiect nou, pentru care Aradul va beneficia de doua supermarketuri in acea zona si tot Aradul va beneficia si de o suma de bani. Bani cu care vom moderniza stadionul primit in urma cu cateva saptamani de zile de la familia Neuman, adica stadionul UTA.  - D-le primar, ati spus ca nu incalcati legea. Or, exista o lege care interzice desfiintarea unui stadion, fara sa fie infiintat altul in alta parte. Este, totusi, vorba despre desfiintarea stadionului CFR. Si atunci va intreb: unde veti ridica un alt stadion, care sa-l inlocuiasca?  - Vreau sa spun ca, dupa elaborarea PUD-ului (plan urbanistic de detaliu) in data de 17 martie, vor fi doua Proiecte de hotarare de Consiliu in dezbatere. Primul proiect de hotarare va fi: solicitarea unei hotarari de Guvern pentru schimbarea destinatiei Stadionului CFR. A doua hotarare de Consiliu va fi aceea de a aproba planul urbanistic de detaliu din zona respectiva. In solicitarea pentru a obtine hotararea de Guvern, noi prezentam faptul ca municipalitatea a avut pana acum doua stadioane iar prin efortul nostru am reusit sa avem acum un al treilea stadion. Deci, noi aducem in curtea municipalitatii un stadion si, analizand situatia celor trei stadioane, consideram ca stadionul UTA este stadionul pe care municipalitatea il poate finanta pentru modernizare.  - Domnule primar, am inteles exact cum intentionati sa procedati. Este o formula prin care ocoliti mai degraba legea, decat sa o respectati. Sa vedem cum vor aprecia si altii acest artificiu la care dvs. intentionati sa recurgeti, schimband destinatia stadionului CFR.  - Asteptati numai putin si pot sa va dau raspunsul. Repet: in urma cu trei saptamani municipalitatea avea doua stadioane.  - Municipalitatea da, dar orasul avea tot trei.  - Vreau sa spun ca aradenii au mai multe stadioane: mai exista stadionul "Motorul", mai exista stadionul Telecomului, noi discutam aici despre municipalitate. Or, municipalitatea avea doua stadioane. Iar noi am reusit sa aducem un stadion in plus.  - Sa-l luati din administratia altcuiva, din proprietatea altcuiva. Atunci proprietarul a fost Neuman (Naimon), care l-a daruit, l-a facut cadou, in sfarsit, ati facut un troc, un schimb... Deci, fizic, va disparea din Arad un stadion si il veti inlocui cu doua supermarketuri.  - Acuma, eu vreau sa va spun ca in orasul nostru daca cineva are doua, trei case daramate, nu il avantajeaza cu nimic. Eu cred ca un gospodar, atunci cand are trei, patru case daramate, avand si o oferta cu care nu stiu daca se va mai intalni, de o noua casa, are o sansa rara. Intentia noastra este ca, folosind aceasta solicitare, de a construi doua supermarketuri in centru, folosind gestul d-lui Neuman de a dona stadionul UTA municipiului, cred ca normal este sa construim cele doua supermarketuri si, in acelasi timp, sa investim un milion de euro in stadionul UTA pentru modernizare, care este stadionul ce a adus cele mai mari performante Aradului. Eu cred ca nu putem sta in aceasta situatie si in acest an si in anul viitor, la fel cum am stat si in anii trecuti, fara sa investim macar intr-un singur stadion. Nu cred ca vom fi incantati sa vedem in continuare cum aceste stadioane decad datorita lipsei de suport financiar pentru modernizarea lor.  - Un alt aspect al problemei. Cei umblati prin lumea buna sustin ca obiectivele comerciale tip supermarket se amplaseaza de obicei la limita localitatilor, pentru evitarea aglomeratiilor si nu in centrul urbei. Stadionul CFR ocupa o zona semicentrala, sa spunem asa, in apropiere de centru, e adevarat, dar, in acelasi timp, si in apropierea unui cartier linistit. Sunt locatarii de acord cu inlocuirea stadionului cu marketuri?  - Vreau sa spun ca cei umblati prin lume stiu foarte bine ca exista supermarketuri atat in centrul oraselor, in zona a doua centrala a oraselor, cat si la periferia acestora. Eu cred ca noi am reusit prin aducerea unui hipermarket in Arad, binecunoscutul "Selgros", sa rezolvam o problema a municipiului Arad. Aceste supermarketuri care solicita sa vina in municipiul Arad, prefera un teren central. Mai mult decat atat, dansii au facut trei documente importante pentru noi: in primul rand au realizat un sondaj in municipiul Arad, sondaj in care se confirma detasat solicitarea cetatenilor din municipiu de a avea un supermarket in oras. Al doilea studiu pe care l-au facut se refera la intalniri cu cetatenii din zona (avem peste doua mii de semnaturi), care accepta un astfel de comert civilizat din trei motive: in primul rand, datorita modernizarii zonei. In al doilea rand, datorita faptului ca proprietatile din zona vor avea o alta valoare in urma acestei investitii si, in al treilea rand, deoarece, asa cum am mai spus, toata lumea doreste un comert civilizat. Mai mult decat atat, societatea respectiva, impreuna cu specialistii de la muzeu, au identificat ca primul meci de fotbal, care s-a jucat in Arad, s-a desfasurat pe un teren din vecinatatea actualului teren de fotbal. Pentru a pastra traditia acestui mesaj adresat fotbalului aradean, dansii sunt de acord ca in zona respectiva sa creeze un miniteren de fotbal ca aducere aminte a ceea ce s-a intamplat in zona din punctul de vedere al sportului.  - Daca la iesirea din Arad spre Vladimirescu va fi construit un supermarket "Selgros", in celelalte trei intrari-iesiri, respectiv Aradul Nou, Gradiste si Vlaicu ce obiective ati prevazut sa realizeze Primaria?  - In zona Vlaicu vom moderniza piata din Fortuna, in zona Gradiste, in afara de a finaliza canalizarea, vom incerca sa construim un magazin mic in piata Carpati, iar in Aradul Nou, asa cum ati vazut, se construieste o reprezentanta care in acest moment este in lucru si care va crea o imagine placuta acestei intrari dinspre Timisoara in Arad.  - Am auzit vorbindu-se despre existenta unei gandiri de perspectiva pentru iesirea dinspre Arad spre Nadlac pe partea dreapta, un cartier de locuinte ANL. Stiti ceva de treaba aceasta?  - Nu.  - Va multumesc! Stefan Tabuia - Adevarul

• Doar cinci strazi din 878 sunt amenajate pentru aradenii cu handicap

Chiar daca Aradul se numara printre judetele care acorda cea mai mare atentie persoanelor cu handicap, doar cinci din cele 878 de strazi pe care le are municipiul sunt amenajate pentru accesul acestei categorii defavorizate. Nici in privinta imobilelor situatia nu este mai buna, din cele 220 de institutii de interes public putin peste zece la suta au rampe speciale. Se pare ca accesibilizarea spatiilor publice din municipiu, pentru persoanele cu handicap, nu se numara printre prioritatile autoritatilor locale, care in ultimii ani au promis mai mult mai mult decat au facut.  Eforturile depuse atat de Inspectia Regionala pentru Persoanele cu Handicap (I.R.P.H.) cat si Asociatia Distroficilor Muscular au ramas fara ecou.  "In fiecare an derulam campanii si facem lobby pentru accesibilizarea locurilor publice, a cladirilor si a transportului urban. Incercam sa convingem Prefectura, Consiliul Judetean si Consiliul Municipal sa amenajeze spatiile publice si sa acceseze macar principalele institutii publice. Legea spune ca toate locurile publice trebuie accesibilizate. Stiu ca Aradul sta mai bine la acest capitol decat alte orase, insa ce s-a facut pana acum nu este nici pe departe suficient. Oamenii acestia intampina o multime de dificultati, ar fi bine daca am incerca sa le mai usuram situatia", sustine Tatiana Mechenici, inspector in cadrul I.R.P.H. Singurul lucru care s-a facut in ultima vreme si care i-a ajutat si pe aradenii cu disabilitati locomotorii a fost pavarea centrului.  "Cu ocazia acestor lucrari au fost amenajate rampe in cateva dintre statiile de tramvai. Din pacate, mijloacele de transport nu sunt accesibilizate. De asemenea, patronii de magazine trebuie sa stie ca o singura treapta la intrarea in magazin nu inseamna accesibilizare. Pentru ca persoanele care se afla intr-un scaun cu rotile sa poata intra este necesar ca pragul usii sa fie la acelasi nivel cu cel al trotuarului", explica Tatiana Mechenici. Accesibilizarea spatiilor publice, inclusa in doua proiecte Din cele 878 de strazi, doar cinci sunt amenajate, in centru.  Persoanele cu handicap din Arad afirma ca pentru ele o simpla deplasare dintr-un loc intr-altul devine o problema care de multe ori nu-si gaseste rezolvarea.  "Cea mai mare problema cu care ne confruntam este accesibilizarea spatiilor publice. Am stat de nenumarate ori de vorba cu reprezentantii Primariei. Nu pot sa spun ca nu ne-au ascultat, insa ce folos ca nu se face nimic. Din 1994 pana in prezent s-au amenajat doar cinci strazi si acestea in centru, cand majoritatea dintre cei cu disabilitati locuiesc in cartiere. Voi face o contabilizare a principalelor locuri in care este absolut necesara o amenajare si le voi face cunoscute si edililor pentru a sti cu exactitate ce au de facut", sustine Mihai Fighir, presedintele Asociatiei Distroficilor Muscular. Actuala administratie locala nu a facut inca nimic in acest sens.  Reprezentantii primariei spun ca accesibilizarea spatiilor publice este cuprinsa atat in programul B.E.R.D. cat si in proiectul de reabilitare a centrului istoric.  Insa asa cum au tinut sa precizeze angajatii institutiei, cele doua programe sunt doar in curs de aprobare, ceea ce inseamna ca nu vor fi demarate prea curand.  Astfel ca persoanele cu handicap vor mai avea de asteptat. Diana Rotar - Observator

• Produse agricole vandute pe Internet, la Socodor?!

Modernizare in patru primarii Primariile din Santana, Hasmas, Socodor si Sagu au obtinut de curand acordul de finanfare din partea Uniunii Europene prin programul "Phare 2002 - Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administratiei la nivel local" care urmareste obtinerea unui proces de modernizare cursiv, astfel incat administrate publice sa se adapteze la realitatile economice si sociale si sa treaca la pregatirea structurilor administrative pentru aderarea la UE.  Proiectul se va derula pe o perioada de 10 luni, iar valoarea lui va fi de 16.197 euro pentru primaria Santana, 16.160 de euro pentru Hasmas, 15.500 euro pentru Socodor si de 16.182 de euro pentru Sagu. Mai concret, primaria din Santana vizeaza introducerea unui program de incasare electronica a taxelor si impozitelor locale si elaborarea unei metodologii de consultare publica a cetatenilor in vederea comunicarii mai eficiente cu acestia.  Primaria Hasmas are de gand sa infiinteze trei noi puncte de lucru in Agrisu Mic, Botfei si Clit, in vederea desfasurarii intalnirilor publice cu cetatenii si a colectarii mai eficiente a taxelor si impozitelor locale si realizarea unei strategii de dezvoltare pe termen mediu si lung a zonei.  Si primaria din Socodor intentioneaza sa introduca un sistem electronic de incasare a taxelor si impozitelor locale, dar vrea sa infiinteze si un serviciu pilot de intermediere a comercializarii produselor agricole, pentru a sprijini membrii comunitatii in vanzarea produselor agricole pe internet.  Realizarea unei biblioteci cu material de specialitate ce va servi formarii profesionale continue a personalului intra si ea in calculele edililor locali. Nici primaria din Sagu nu are de gand sa se lase mai prejos, ci vrea sa elaboreze o metodologie de informare si consultare publica in vederea comunicarii mai eficiente cu comunitatea locala, dar si o strategie de dezvoltare pe termen mediu (care sa vina in ajutorul autoritatilor locale in vederea accesarii finanjarilor viitoare).  Cele patru proiecte care vizeaza schimbarea mentalitatilor, a viziunii functionarului public asupra rolului sau in societatea, se vor derula in parteneriat cu CJA si Prefectura Arad, primariile beneficiind, pe toata perioada de finantare, de consultanta din partea Asociatiei PAEM Arad. Pe langa planurile mentionate mai sus, pe care fiecare primarie vrea sa le realizeze prin intermediul finantarii europene, proiectul ar urma sa duca la crearea unui cadru functional de desfasurare a activitatii prin dotarea tehnica a primariilor cu echipamente moderne si soft-uri specializate, la participarea la 6 serie de cursuri de instruire si perfectionare a functionarilor, la elaborarea de brosuri informative despre dreptul cetatenilor de a se implica in actul decizional la nivelul administratiei (drept de care inca aradenii nu sunt constienti), la elaborarea de pliante si pagini web de promovare a localitatilor vizate etc. Adriana Barbu - Agenda zilei

• Piata Obor – raiul marfurilor second-hand

Indiferent in ce zi am vizita piata Obor am da inca inainte de intrare de vanzatorii de obiecte ieftine, noi sau uzate.  Desi taxele practicate de T.O.P.  S.A.  pentru inchirierea unui loc in incinta pietei sunt modice (20.000 lei/mp) vanzatorii ocazionali prefera sa isi aseze marfurile la intrarea acesteia, incurcand astfel traficul persoanelor si al masinilor. "Eu nu imi permit sa ma duc sa vand inauntru in piata ca nu stiu daca fac destui bani astazi ca sa ii recuperez pe cei care ii platesc pentru loc. Si oricum sunt batrana si nu se leaga nimeni de mine", ne-a declarat Maria C., o femeie in varsta de 68 de ani care incerca sa vanda cateva hainute care ii ramasesera mici nepotelului.  Dar nu numai micii comercianti isi expun marfurile aici.  La intrarea principala a pietei sunt expuse, la cativa metri de sinele de tramvai, canapele, fotolii si paturi.  Preturile lor sunt mici si tentante pentru cea mai mare parte a celor care se opresc sa le admire.  O astfel de canapea poate fi cumparata la preturi intre 2 si 3 milioane de lei, bineinteles negociabile.  Cei care cumpara astfel de obiecte de mobilier, prost finisate o fac pe riscul lor. Un batran care studia atent un fotoliu ne-a spus:  "A cumparat un vecin de-al meu o canapea de aici acum doua luni. Praful s-a ales din ea. Nu stiu din ce le fac, dar se strica imediat. Am vrut sa cumpar si eu ca nu sunt scumpe… dar acum ma bucur ca nu am cumparat." Tot aici mai gasim, expuse pe garduri covoare multicolore si pe jos, mormane de sosete. Odata ce intram in piata suntem asaltati, la propriu, de mii de oferte, dar si de mirosul lasat de excrementele animalelor aduse la targ in fiecare vineri. Pentru vanzatorii de produse folosite spatiul este prea mic.  Parcarea a fost de mult ocupata de mormanele de haine si de pantofi second-hand.  Incaltamintea uzata desi este interzisa de la comercializare (prin  H.G. nr. 329/ 22.03.2001  privind importul si comercializarea unor produse folosite) ocupa cam o treime din spatiul pietei.  De altfel nu sunt singurele obiecte care sunt vandute aici, ilegal.  Sub incidenta aceleiasi legi, mai stau si jucariile folosite, hainele pentru copiii sub trei ani, lenjeria intima si lenjeria de pat.  Toate acestea pot fi gasite aici, la vanzatorii de produse second- hand. Chiar si sosetele folosite care pot fi achizitionate la pretul de 2000 de lei/ pereche. Cei care cumpara astfel de produse se expun numeroaselor boli de piele care pot fi contactate de la acestea.  Si parca halucinant la intrarea intr-o maghernita cu haine si papuci second hand sta scris: "Produse de calitate germana la numai 20.000 de lei". Cristian Borod - Observator

• "Vrem stadion de fotbal, nu de atletism"

In afara de functia de presedinte al FCM UTA, Sandu Ion patroneaza si clubul CSM Pab Arad.  Ionela Tarlea, Marian Oprea, Adina Anton, Bogdan Tarus sau, mai nou, Maria Cioncan sunt cei mai reprezentativi sportivi aradeni cu dubla legitimatie.  Dar nu este normal ca, pe banii Primariei, patronul sa solicite pentru "Batrana Doamna" un stadion de atletism. Seful de la UTA spune ca el castiga din atletism si cheltuie in fotbal, iar o intrecere la nivel continental pentru atletii pe care ii reprezinta i-ar permite, probabil, sa faca si din "Batrana Doamna" o echipa competitiva.  "Avem un an sa facem un stadion multifunctional", spune Sandu Ion.  Proiectul consta in construirea unui numar de opt culoare de pista, abia dupa care sa inceapa tribunele.  Ceea ce ar insemna mutarea stadionului UTA pe liniile de tramvai de pe bulevard.  Cum Ionela Tarlea mai concureaza cateva luni si nici nu se antreneaza in Arad, exista pericolul ca Sandu Ion sa cada in megalomanie.  Primul care il avertizeaza este tocmai antrenorul Silviu Iorgulescu.  "Exista prin '79 un plan de reconstructie care a stagnat prin ordin de la partid. Daca vrem sa facem ceva, atunci sa facem un stadion de fotbal la UTA. Castigam spatiu, pentru niste tribune inalte si avem publicul mai aproape. Nu mai exista echipa profesionista care sa aiba stadion cu pista. Wembley s-a demolat, Olimpiastadium din Munchen urmeaza. Una e fotbalul si alta atletismul", a declarat tehnicianul.  Ramane ca Sandu Ion sa decida daca ii va neglija pe spectatorii echipei-fanion, in favoarea celor de la competitiile de de atletism, care in Arad nu prea exista. Stadionul CFR pe lista neagra Stadionul Astra-CFR, cel mai vechi din tara, pe care s-a jucat un meci oficial de fotbal in anul 1899, este in plus pentru Arad, in viziunea primarului Gheorghe Falca.  Dupa ce l-a atacat pe predecesorul sau Dorel Popa, pe motiv ca a pus problema demolarii tribunelor, actualul edil calca pe urmele lui.  "Cu chiria obtinuta de pe urma stadionului CFR putem sa modernizam arena UTA", a declarat Falca.  "Legea sportului este mai presus decat dorinta lui. Avem actele doveditoare prin care aratam ca stadionul CFR este al clubului pe o perioada de 30 de ani", a replicat Horia Petri, presedintele ACU Arad, care isi desfasoara partidele pe arena din Banu Maracine. Bogdan Cioara - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)