Vineri, 14 ianuarie 2005

Stirile TVA aici

• Cristian Stragea mosteneste o prefectura renovata si multe probleme nefinalizate

Noul prefect al judetului Arad, liberalul Cristian Stragea, a preluat de la predecesorul sau, Dan Ungureanu, o institutie renovata recent pentru care s-au scos din buget cateva sute de milioane de lei.  Totodata, Prefectura Arad a fost echipata, in ultimul an, cu tehnica de calcul performanta si un parc auto modern.  Cu toate acestea, fostul prefect a lasat in urma si cateva lucruri neterminate pe care Cristian Stragea va trebui sa le rezolve. Asaltat de detinatorii de teren Finalizarea procesului de reconstituire a drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole si forestiere este una dintre problemele pe care fosta conducere a Prefecturii Arad i-a lasat-o mostenire noului prefect.  In sase localitati din judet, comisiile locale pentru aplicarea legii fondului funciar au reusit sa restituie sub 90 la suta dintre titlurile de proprietate, in timp ce in 22 de sate si comune procesul este finalizat in proportie de 90-99 la suta.  Motivatia primarilor, care sunt si presedintii comisiilor de fond funciar din localitatile unde oamenii nu au intrat in posesia titlurilor de proprietate, este lipsa terenurilor.  Numai ca oamenii s-au saturat sa auda aceasta explicatie de ani de zile, astfel ca si noul prefect va fi asaltat de detinatorii de teren care n-au intrat in posesia titlurilor de proprietate, in speranta ca situatia lor va fi rezolvata. Combaterea birocratiei, in prim plan Cristian Stragea va avea batai de cap si la aplicarea hotararii de guvern privind programul de masuri pentru combaterea birocratiei in activitatea de relatii cu publicul.  Asta, deoarece majoritatea autoritatilor locale din judet nu au stiut sa-si intocmeasca planuri pentru combaterea birocratiei.  Primariile din 12 localitati au trimis planuri de combatere a birocratiei pe termen scurt, dar acestea le-au fost returnate cu mentiunea ca trebuie sa fie completate cu o strategie pe termen lung.  De asemenea, sase primarii au primit planurile inapoi, fiind respinse, deoarece nu au corespuns standardelor.  Termenul limita pentru punerea in aplicare a hotararii de guvern care prevede eliminarea birocratiei din administratia publica locala este 1 martie 2005. 500 de imobile confiscate Noul prefect al judetului Arad va trebui sa faca fata si numarului mare de cereri privind restituirea unor imobile confiscate de statul roman in perioada comunista.  La Prefectura Arad, sunt inregistrate, in momentul de fata, peste 500 de cereri din partea celor care au fost deposedati abuziv de proprietatile imobiliare, de statul comunist.  Pe vremea cand era reprezentantul Guvernului in teritoriu, Dan Ungureanu s-a pronuntat pentru retrocedarea in natura a cladirilor, cu conditia ca activitatea institutiilor care functioneaza in asemenea imobile sa nu fie perturbata. Mihaela Ozarchevici - Observator

• Gardienii au amanat protestele

Gardienii publici "dau" bacul... pe autoritatile locale Desi si-au programat, pentru ieri, un miting de protest de doua ore pe platoul din fata Palatului Administrativ, gardienii publici au renuntat de dimineata la manifestari, dupa ce primul contract cu oficialitatile aradene le-a adus speranta in suflete.  Liderul sindicatului, Dorina Verdes, a reusit sa inmaneze noului prefect de Arad protestul gardienilor si a obtinut din partea lui Cristian Stragea garantii ca problemele lor vor fi discutate la Bucuresti si mediate de reprezentantul Guvernului in teritoriu. Se pare ca prefectul le-a garantat gardienilor tot sprijinul de care au nevoie pentru modificarea prevederilor legii (prin care doar gardienii cu bacalaureat vor putea deveni politisti comunitari). Sindicalistii au fost sfatuiti sa aiba rabdare, pana cand autoritafile locale (Prefectura, Primarie si Consiliul Judetean) vor stabili un plan concret de actiune in folosul gardienilor. Soarta a mai bine de jumatate din gardienii publici aradeni va depinde acum de interventiile autoritatilor locale. In atare conditii, cei peste 150 de gardieni pregatiti pentru protest s-au retras cu totii la sediul institutiei, de pe centru (din vecinatatea Primariei) pentru a-si spune pasurile.  La intrunire si-a facut aparitia chiar si seful CGP, Sorin Codos, care - la fel de pesimist ca si subalternii - a tinut sa precizeze ca "nici eu nu stiu daca ma voi regasi in noua structura a Politiei Comunitare".  Acesta i-a incurajat totusi pe colegi, "punctand faptul ca ma declar multumit de activitatea dvs. Exista cazuri, multe, in care oameni cu 10 clase sunt mai buni decat cei cu studii superioare". Suparati pe faptul ca viitorul lor nu suna bine, ca legea face ca jumatate dintre angajatii institutiei (cei care nu au reusit sa-si duca pana la capat studiile medii) sa ramana fara loc de munca, gardienii au punctat atuurile pe care le au: experienta si tactul.  Peste toate acestea, o intrebare revenea constant in discutiile de ieri: "Daca am fost buni timp de 10 ani ca gardieni, de ce acum -dintr-o data - nu mai suntem buni?". Unul dintre gardienii a elaborat chiar o scrisoare de protest, in care si-a povestit viata, experientele destul de dureroase pe care le-a avut de-a lungul anilor ca gardian si dezamagirea provocata de acest nou act normativ. Liderul sindical, Dorina Verdes, ne-a declarat faptul ca protestul a fost suspendat, ca se asteapta acum ca primarul sa se intoarca din concediu si ca autoritatile locale sa le dea o mana de ajutor.  In cazul in care situatia gardienilor nu se va schimba in urmatoarele zile, acestia vor relua protestele si vor tine legatura cu colegii lor din alte judete, care sunt pregatiti si ei de mitinguri. Adriana Barbu - Agenda zilei

• "Serviciul de Pasapoarte si-a schimbat doar subordonarea, nu si sediul" 

Interviu cu comisarul Ion Ganda, seful S.P.C.E.E.P.S. Arad De la data de 1 ianuarie a.c., Serviciul Pasapoarte functioneaza sub "umbrela" Prefecturii Arad.  Despre schimbarile ce vor decurge in urma acestei noi subordonari, am purtat o discutie cu seful "Pasapoartelor" aradene, comisarul Ion Ganda. - Domnule comisar, ce s-a schimbat, in primul rand, dupa ce ati trecut in subordinea Prefecturii? - In primul rand, denumirea. Ne-am transformat in Serviciul Public Comunitar de Eliberare si Evidenta a Pasapoartelor Simple, care face parte din structura Prefecturii, impreuna cu un alt Serviciu ce a fost in subordinea mea, respectiv Serviciul de Permise de Conducere si Inmatriculari Auto. Dar, de la 1 ianuarie, atat Serviciul de Permise de conducere, cat si Inmatricularile Auto, respectiv Evidenta Populatiei, au devenit Servicii distincte. Eu am ramas, din acel Serviciu de Evidenta Informatizata a Persoanei pe care-l stiti, doar cu Serviciul de Pasapoarte. - Nu mai aveti nici o legatura cu Ministerul de Interne? - Ba da. Avem, practic, o dubla subordonare. Pe plan local, asa cum am spus, facem parte din structura Prefecturii si ne subordonam, pe cale ierarhica, prefectului, subprefectului, respectiv secretarului general al Prefecturii. Din punct de vedere profesio-nal insa, suntem coordonati de Directia Generala de Pasapoarte, din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.  - Conform noii subordonari locale, va veti muta inclusiv birourile in spatiul Prefecturii? - Nu. Deoarece Prefectura nu are un spatiu corespunzator pe care sa ni-l puna la dispozitie, ne vom desfasura activitatea in aceleasi spatii in care ne aflam acum, ce au apartinut Politiei, dar care vor fi preluate, in scurt timp, de catre Prefectura. Practic, noi ne vom desfasura activitatea in acelasi loc cu care oamenii s-au obisnuit de atatia ani. - Pretul pasapoartelor se va schimba, in noua structura? - Nu. Pretul pasapoartelor ramane, deocamdata, la fel; nu se pune problema maririi lui. - Cozile la "Pasapoarte" au devenit notorii, mai ales dupa vara trecuta. Ati facut ceva in sensul fluidizarii "traficului" inspre obtinerea lor? - Sigur. Anul trecut, in toamna, a aparut o hotarare de Guvern prin care ni s-a solicitat sa avem un program prelungit. Ca atare, in fiecare zi de luni si vineri avem program pana la ora 17,00, iar martea, miercurea si joia, pana la ora 19,00. Practic, orice om care vine in intervalul 9,00-19,00, va fi servit. Nu mai se poate vorbi, astfel, de cozi la pasapoarte. Nimeni nu mai poate spune ca a stat, in ultimul timp, mai mult de zece minute la coada.  - In cat timp pot intra cetatenii in posesia unui pasaport? - Cu toate ca termenul maxim de eliberare a pasaportului este de 20 de zile, in aceasta perioada, neavand un volum mare de lucru, reusim sa eliberam un pasaport in opt - zece zile.  - Dar in cazul achitarii unei taxe de urgenta? - Taxa de urgenta este de 100.000 de lei. Se plateste la Trezorerie, dar faptul ca ea s-a platit nu inseamna ca mi se poate impune sa eliberez pasaportul a doua zi. Persoana care solicita un pasaport in regim de urgenta trebuie sa faca dovada ca se afla intr-o situatie de urgenta si abia dupa aceea, ca o a doua conditie, este plata acelei taxe.  - Credeti ca vor exista eventuale neajunsuri ca rezultat al noii structuri de subordonare? - Parerea mea personala, dupa cei doisprezece ani in care am condus acest serviciu, este ca pentru noi va fi mult mai bine sa fim coordonati de Prefectura. De pilda, daca un calculator sau o statie de preluat imagini s-ar defecta, mult mai usor vom putea gasi o solutie pe plan local, decat sa facem un raport la Minister, care va ajunge prin mapa nu stiu cui, va fi gasit dupa nu stiu cat timp si se va rezolva dupa "n" zile. Eu cred, deci, ca va fi mai bine. In plus, schimbarea nu ne afecteaza nici din punct de vedere salarial. Drepturile si obligatiile pe care le-am avut pana acum se pastreaza si pe mai departe.  - Cu cati oameni lucrati la ora actuala? - Legea spune ca pentru judetele care au o populatie de sub 500.000 de locuitori, numarul minim de lucratori trebuie sa fie de sase. Dar, daca as avea numai sase oameni in subordine, ar fi coada de aici si pana la teatru. Cu numarul actual de lucratori pe care-i am in subordine, pot sa ma descurc foarte bine pana in sezonul de vara. In lunile iunie, iulie si august insa, volumul de munca se dubleaza. Eu as avea nevoie sa am schema "full" macar pentru lunile de vara, sa fim mai operativi, sa nu mai avem situatii ca si in vara trecuta, cand oamenii au fost nevoiti sa astepte 20 de zile, chiar termenul maxim de eliberare a pasapoartelor. Oricum, lucrez doar cu zece oameni. - Ce se va intampla cu formatiunile de Evidenta Informatizata a Persoanei din judet? - Acestea vor avea, in continuare, obligatia de a primi cereri in regim de ghiseu unic, atat pentru pasapoarte, cat si pentru inmatriculari auto sau preschimbarea permiselor de conducere. Un cetatean din Sebis, de pilda. Poate sa-si depuna cerere pentru pasaport la ghiseul unic din Sebis, Sebisul o proceseaza si o trimite la Arad, unde producem documentul. Acesta va fi trimis inapoi la Sebis, de unde omul il poate ridica. Precizez aici insa ca persoanele care doresc sa-si depuna actele in regim de urgenta sunt obligate sa se deplaseze la Arad. La ghiseele unice din judet nu se pot depune cereri in regim de urgenta. - Cine are obligatia sa asigure sedii pentru ghiseele unice din orasele si comunele judetului? - Primariile sunt acelea care au obligatia sa asigure sedii pentru ghiseele unice.  - Va multumesc. Eugenia Pantea - Adevarul

• Scoala pentru tigancile maritate

Cele mai importante investitii in scolile judetului Arad s-au facut pana acum pentru cele din municipiul cu acelasi nume.  Motivatia a fost ca aici se obtin marile performante si ca nu poti avea invatamint de calitate fara conditii de studiu.  Numai ca, in acelasi timp, scolile din judet nu aveau nici bani pentru renovari.  Din cauza lipsei fondurilor, Inspectoratul Scolar Judetean a apelat la proiecte cu finantare europeana. Inspectoratul Scolar Judetean a gasit o solutie pentru a suplini bugetele locale din care nu se puteau asigura conditii de studiu pentru elevii care invata in scolile din Arad.  Vara trecuta, in plina vacanta, cadrele didactice s-au mobilizat si au elaborat proiecte in cadrul Programului PHARE - TVET 2004-2006.  De curand, au fost anuntati cei sase castigatori ai finantarilor europene cuprinse intre 300.000 si un milion de euro.  In liceele care vor fi astfel reabilitate procesul de invatamant se va desfasura la standarde occidentale.  Un caz aparte se inregistreaza in orasul Pecica, unde traieste o comunitate insemnata de rromi, iar abandonul scolar era la cote alarmante.  Fetele din aceste familii obisnuiesc sa se marite inainte de varsta majoratului, renuntand la studii.  Inspectorul general scolar, prof. Zoea Rotaru, a declarat ca s-a gasit o rezolvare pentru ca tinerele de etnie rroma sa poata frecventa cursurile scolare si dupa maritis.  Astfel, la Pecica vor fi infiintate clase de tip seral si frecventa redusa.  Pentru ca elevii din clasele I-VIII, proveniti din familii sarace, abandonau adesea scoala, s-a decis repararea cantinei tot printr-o finantare europeana. De asemenea, Primaria localitatii a acordat 200 milioane de lei pentru ca masa sa poata fi servita de catre totii copiii care invata la gimnaziu.  Iar cadrele didactice vor ramane dupa program si ii vor ajuta sa se pregateasca.  "Trebuie sa le acordam tuturor o sansa, chiar daca sunt saraci. Nu este vina copiilor ca traiesc in astfel de conditii", a declarat prof. Zoea Rotaru. Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

• Descopera-ti semenii! - Alin Totorean cauta frumusetea in India

Alin Totorean va pleca, astazi, spre India, pentru a-si implini visul de o viata: descoperirea unuia dintre cele mai frumoase taramuri din lume, pline de civilizatie si cultura.  Membru al Fotoclub Arad, acesta doreste ca la intoarcere sa prezinte rezultatul unui public larg, sa demonstreze ca arta poate trece peste barierele de limba, de culoarea pielii, religii si traditii.    "Scopul acestui proiect este de a oferi si altceva… Zilnic ni se prezinta multa violenta, durere si incultura. Lumea are insa si o alta fata. Trebuie doar descoperita si facuta cunoscuta.  Asta se vrea proiectul Descopera-ti semenii. "O pledoarie pentru tot ceea ce este frumos: Viata, oameni, natura. O punte de legatura intre oameni de diferite natii." 34 de filme despre cultura Si civilizatia indiana "Prima imagine: multimea! O maree! Hindusi, sikhsi, musulmani, femei cu diamante prinse in nara, copii estropiati, cersetori in zdrente, vaci si calesti, taxiuri vopsite in negru si galben, fum si mirosuri, franghia intinsa cand semaforul trece pe rosu ca sa retina gloata, rufe multicolore puse la uscat, rigole imbacsite, obloane rosii si albastre, femei rezemate de pervazul ferestrelor, ademenind privirile. Multimea e grabita, dar disponibila. Ea nu inchide ochii. Ea traieste".  28 ianuarie 1985 – Bombay – Aventura marelui Raid – Didier Regnier Alin Totorean crede ca in 20 de ani, imaginea Indiei s-a mai schimbat. Au aparut elemente noi, aduse din afara.  "Sunt insa schimbari minore, restranse, si doar de suprafata. Modul de viata, conceptiile si cultura au ramas, in parte, aceleasi", spune Alin.  Acesta intentioneaza sa realizeze 34 de filme, prin care sa prezinte India actuala, cu tot ceea ce inseamna ea. Bucurii, tristeti, viata si moarte, munca si relaxare, istorie si credinta.  "Vor fi 34 de subiecte diferite: Unele au mai fost abordate, dar din alte perspective. Majoritatea temelor propuse sunt in premiera, pentru productia de film documentar romanesc. Voi pune accentul pe imagine, omul fiind subiectul principal. Vor fi multe primplanuri , ce ne vor permite sa patrundem in esenta trairilor si a vietii cotidiene. Textul filmelor, bine documentat, realizat cu sprijinul specialistilor de la Institutul de studii orientale Bucuresti, va aduce un plus in intelegerea celor vizualizate". Imagini si peisaje Obiectivele calatoriei in India sunt tocmai cele 34 de subiecte de filme.  Telespectatorul va calatori prin orase fortificate, temple si palate, foruri portugheze si cetati. Va rataci prin marile aglomerari urbane Bombay, Madras si Delhi, iar apoi se va linisti in satele modeste din Madhya Pradesh. Va face cunostinta cu familiile de rajputi si adivasi. Se va incanta cu muzica, dansul, mestesugurile si tesaturile indiene. Va urca in jungla in muntii Gatii de vest si va parcurge defileul sapat in marmura al raului Narmada. Prin imaginile vazute, va strabate canalele cu ape statatoare din Kerela, iar in final, se va purifica in Gange, la Varanasi. Prima etapa, Mongolia Proiectul "Descopera-ti semenii" a inceput in anul 2003.  Alin Totorean a realizat, cu succes, prima expeditie solitara romaneasca in Mongolia, unde a petrecut timp de trei luni, observand mai ales modul de viata al nomazilor.  India 2005 reprezinta a doua etapa a proiectului "Descopera-ti semenii".  Imbarcat in avion, tanarul se va indrepta astazi spre India, unde va petrece cinci luni, distanta totala pe care o va parcurge fiind de aprox. 8500 km, urmand a reveni in tara in data de 12 iunie 2005. Costul unei astfel de aventuri se ridica la suma de 7500 de euro, fara a lua in calcul cheltuielile ulterioare-postproductie TV, expozitii foto, pregatirea si participarea la diverse manifestari ocazionate de India 2005.  Cine este Alin Totorean? A implinit varsta de 36 de ani si este absolvent, in 1995, al Facultatii de Mecanica din Timisoara, sectia TCM.  In prezent, activeaza ca reporter special al revistei Terra magazin , a fost ales prim-vicepresedinte al Fotoclubului Arad si membru in consiliul de conducere al Asociatiei Speologice Speowest, totodata custode al rezervatiilor Speologice – pestera Dutu si pestera Sinesie.   Are la activ 20 de ani de turism montan, turism de altitudine, ascensiuni de iarna si 16 ani de speologie, parcurgand unele dintre cele mai dificile pesteri si avene din tara. Activitatea publicistica cuprinde 30 de articole – text si fotografii - in revistele: Vacante si Calatorii, Terra Magazin, National Geographic, Carpatica Adventure, Carpatica - Anotimpurile muntelui, Photo, Doxi. In filmele realizate si in articolele aparute in reviste prezinta diverse zone si trasee montane, explorari de pesteri, relief carstic, probleme legate de protectia mediului, iar din septembrie 2003, relatari despre rezultatele expeditiei in Mongolia. Traseul India 2005 - fragmente  Delhi Jaipur: palatul Vanturilor, fortul Nahasgash, Jal Mahal – palatul de pe lac, celebra ceramica albastra Chittor: celebrul fort, construit in secolul al XIII-lea Mandalgarh: fortul Kumbalgarh: fortul Jodhpur: arhitectura si bazarul, culoarea intregului oras-albastrul, mestesugarii satelor din apropiere Palitana: cel mai important centru de pelerinaj jainist, cele 863 de temple jainiste existente Mandu. Cel mai mare oras fortificat din lume, cu ziduri avand o circumferinta de peste 75 de km Ajanta: 30 de pesteri budiste, continand sculpturi si fresce Elora: 34 de temple taiate in piatra Bombay. Constructii gotice victoriene, ruine ale unor fortificatii portugheze, biserici si sinagogi, temple de foc si un turn al tacerii - constructii ale zoroastrienilor, dabbawalla - oameni ce livreaza in tot orasul cutii cu mancare. Old Goa: catedrala Sf. Ecaterina, cea mai mare biserica crestina din Asia, manastirea Sf. Monica, candva una dintre cele mai mari manastiri de maici din Imperiul portughez, biserica Sf. Francisc din Assisi, biserica Sf. Cajehan- o miniatura a bazilicii Sf.Petru din Roma Panaji: Largo da Igreja, vechea zona rezidentiala Fountinahas Marmagoa: unul dintr cele mai frumoase porturi naturale din India Kappad: cartierul cunoscut ca "Orasul evreiesc" Zona Kerala: cel mai bun piper din lume Mihaela Ozarchevici - Observator Plus