Luni, 14 februarie 2005

         Stirile TVA aici

• Fara transport public pe drumurile cu probleme. - CTP, decisa sa impuna limite

Primarii din comunele aradene au zile grele atunci cand vine vorba sa lamureasca reprezentantii Companiei de transport public in privinta transportului cu autobuzele. Se pare ca, la un moment dat, CTP a decis sa nu mai trimita autobuze pe drumurile judetene distruse si pline de gropi, intr-o incercare cat se poate de normala de a-si proteja mijloacele de transport si asa vechi de peste 15 ani. Cu o situatie de acest gen s-a confruntat si primaria Barsa, care s-a vazut nevoita sa negocieze puternic pentru mentinerea transportului in comun pe drumul Barsa-Sebis, unul dintre tronsoanele greu accesibile.  Situatia a fost lamurita in cele din urma, CTP decizand sa trimita pe mai departe autobuzele in zona.  Directorul Administratiei drumurilor judetene, Gheorghe Campan, a contribuit si el la aceasta decizie, afirmand ca, in programul din acest an, sunt cuprinse lucrari pe acest tronson si ca interventia va avea loc cu proxima ocazie, cand vremea o va permite. Cert este insa faptul ca CTP nu mai are de gand sa accepte aceasta situatie si sa-si mai trimita autobuzele pe drumurile in paragina ale judetului, ci doar pe cele cat de cat reabilitate, directorul societatii punctand doar faptul ca "asa nu se mai poate continua. Acum am rezolvat cat de cat aceasta problema, dar pe viitor...". Inca o statie de autobus in Buteni In timp ce CTP se gandeste sa nu-si mai trimita mijloacele de transport in locurile greu accesibile, primarii de localitati viseaza sa intensifice circulatia autobuzelor prin zona.  Primarul din Buteni vrea, de pilda, sa infiinteze in localitate inca o statie de autobuz (a doua).  Problema nu e data de CTP, caci autobuzele se pare ca opresc in locatia stabilita, ci de faptul ca statia nu este semnalizata. Carand - o localitate izolata? Cu o problema mai mare decat cea din Buteni se confrunta primarul din Carand, care sustine ca pe ruta Sebis- Carand - Beliu - Ineu nu exista nici un mijloc de transport si ca localitatea Carand e izolata din acest punct de vedere.  "Sunt cetateni din Saliste care lucreaza in Beliu si vor mai fi multi aradeni care nu vor avea cu ce sa ajunga la lucru, la momentul la care se va pune in functiune investitia in Ineu", a punctat edilul local, care a solicitat introducerea unui traseu CTP si in aceasta zona. Adriana Barbu - Agenda zilei

• Din lipsa de fonduri: Caminul de batrani din Lipova - in pragul inchiderii

Privita din punctul de vedere al proaspat infiintatei Directii de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DASPC), restructurarea caminelor de batrani pare o sarcina relativ usoara.  Directia preia varstnicii cu dizabilitati/handicap din aceste centre, sustine financiar intretinerea lor si, daca nu este posibila cazarea batranilor in aceleasi locuri/cladiri in care au stat pana acum, ii stramuta in alte centre nou infiintate.  S-a stabilit clar, restructurarea nu este un proces care se intampla de azi pe maine, ci se va realiza in timp.  Dar, desi nu au fost prevazute in legea care reglementeaza reorganizarea caminelor de batrani, la doar o luna de la punerea in aplicare a acestei legi, s-au conturat doua mari probleme:  1.Care va fi soarta varstnicilor "nehandicapati" din aceste camine?  2.Cine se ocupa de finantarea caminelor de batrani, in actuala formula, pana cand procesul de restructurare se va finaliza?  Cei carora le este cel mai greu sa raspunda la aceste intrebari se pare ca sunt reprezentantii Centrului de Ingrijire si Asistenta (Caminului de batrani) din Lipova. Institutie fara buget La Caminul de batrani din Lipova isi duc zilele 148 de oameni.  In urma unor evaluari efectuate de-a lungul anului trecut, 58 dintre acestia au fost incadrati intr-un grad de handicap (neuropsihic sau locomotor), iar celorlalti li s-a stabilit calitatea de "rezident boala" sau asa-numitul "handicap medico-social".  In aceasta ultima categorie intra varstnicii bolnavi de ulcer, ciroza, bronsita cronica sau cei care au suferit un infarct.  Ei nu au, deci, un handicap. Si, conform legii, ei nu vor fi preluati de noua Directie de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.  Ce se va intampla, totusi, cu acesti oameni? - se intreaba reprezentantii Caminului de batrani de la Lipova. Partea si mai proasta este ca, deocamdata, nu se stie ce se va intampla nici cu cei 58 de varstnici cu handicap.  "La sfarsitul lunii ianuarie, prin 27, au venit cei de la Directia de Asistenta Sociala si Protectia Copilului sa faca un inventar si sa ia dosarele celor 58 de persoane cu handicap. Au spus ca de la 1 februarie ii vor prelua pe acesti oameni. In 30 ianuarie ne-au anuntat ca nu ii mai iau de la 1 februarie - relateaza dr. Dan Novacovici, medic la Caminul de batrani din Lipova. Problema este ca noi nu mai avem bani, suntem o institutie fara buget. Consiliul Local Lipova ne-a alocat bani doar pe luna ianuarie si nu este deloc dispus sa ne dea si mai departe, sustinand ca nu apartinem de ei, ca suntem preluati de Consiliul Judetean. Primaria ne trimite, deci, la Consiliul Judetean. Aici suntem informati ca preluarea se face in timp... Noi suntem de acord si cu preluarea, si cu restructurarea, dar intrebam: Pana cand se termina restructurarea, cine asigura fondurile necesare functionarii unitatii in structura existenta acum? Cine ne da bani pentru lemne, pentru mancare, pentru medicamente, pentru cheltuielile de intretinere, pentru salariile personalului care lucreaza aici?" Autoritati iresponsabile? DASPC le-a promis celor de la Lipova ca va suporta cheltuielile necesare intretinerii celor 58 de persoane cu handicap.  Pana acum nu a dat, insa, nici un ban. Dar cand vor aparea banii, vor aparea si problemele.  "Daca primim bani doar pentru cei cu handicap inseamna ca vom cumpara mancare doar pentru ei. Ce vor face, atunci, batranii fara handicap? Se vor uita la ceilalti cum mananca? Ce va face personalul? Se va ingriji numai de persoanele cu handicap, iar pe celelalte le lasa deoparte?" - intreaba, din nou, dr. Novacovici.  Dr. Victor Stefan Arsenie, director al Caminului de batrani din Lipova sustine ca a facut anticamera atat la Consiliul Judetean, cat si la Prefectura pentru a prezenta situatia exasperanta in care se gaseste unitatea pe care o conduce.  Uneori, nici macar nu a fost primit in audienta.  Alteori a fost ascultat zece minute, dar dimensiunea problemelor de la Lipova nu a fost inteleasa.  Directorul Caminului de batrani a fost tratat cu superficialitate, indiferenta si chiar iresponsabilitate.  "Nu va mai dam bani deloc, si atunci o sa va desfiintati de la sine - a fost replica unui factor «responsabil» caruia am incercat sa-i explic situatia in care ne aflam" - marturiseste dr. Arsenie.  Fortat de imprejurari, el a depus cate un memoriu celor doua institutii amintite mai sus.  Dar, pentru ca inca nu a primit nici un raspuns, a decis sa traga un semnal de alarma si prin intermediul ziarului nostru.  Discriminare! "In memoriul pe care l-am elaborat am aratat deficientele care se prefigureaza in aceasta restructurare a caminelor de batrani prin separarea varstnicilor cu handicap de ceilalti, fara handicap. Indiferent ca au sau nu au handicap, toti au nevoie de protectie sociala. Nu handicapul este cel care pune o persoana in situatie limita. Noi avem in camin oameni aflati in astfel de situatii limita, care au fost culesi de pe strazi. Ei nu au un handicap, dar au nevoie de protectie sociala pentru ca sunt bolnavi si fara adapost. Ni s-a reprosat ca avem prea multi batrani in aceasta situatie, ca i-am internat ca sa ne mentinem noi posturile. E bine de stiut ca puterea de decizie in astfel de cazuri nu ne-a apartinut noua. Exista o metodologie foarte complexa in aceasta privinta: se face o ancheta, exista o comisie de expertiza care hotaraste cine poate fi internat..." - explica directorul Arsenie.  El se arata contrariat de neconcordanta care exista intre insasi denumirea Directiei de Asistenta Sociala si Protectia Copilului si activitatea pe care aceasta o desfasoara: de asistenta si protectie a persoanelor cu handicap, si nu de asistenta a tuturor persoanelor aflate intr-o situatie de risc social. S-ar putea spune aici ca ne confruntam cu un viciu legislativ.  Legea 343/2004 in baza careia se realizeaza restructurarea caminelor de batrani vorbeste numai despre asistenta acordata persoanelor cu handicap din aceste camine, uitand (?!?!) ca aici traiesc si persoane fara handicap.  Unde-o fi fost capul celor care au facut aceasta lege? - ne vine sa ne intrebam. Unde sunt solutiile? "Dreptul la protectie sociala este un drept fundamental al omului, prevazut in Carta Drepturilor Omului. Nu se poate sa ne batem joc de el!" - atrage atentia directorul Caminului de batrani din Lipova.  Bazandu-se pe statistici, el apreciaza ca numarul persoanelor singure, sarace si bolnave este in continua crestere.  "In acest moment, 17% din populatie are varsta peste 60 de ani. La nivelul judetului Arad, asta inseamna 77.000 de persoane. 40% dintre batrani sunt bolnavi. Mai mult de jumatate dintre batranii bolnavi sunt saraci si singuri. In cifre, 15.000 de varstnici din judetul Arad sunt singuri, saraci si bolnavi, adica cumuleaza un numar mare de factori de risc social. Societatea va produce, in continuare, astfel de cazuri. Patologia aceasta nu va disparea. Iar nevoia de institutionalizare in randul acestor oameni este in crestere" - crede dr. Victor Stefan Arsenie. Protectia sociala a batranilor saraci, singuri, bolnavi, dar fara handicap, trebuie sa constituie, totusi, una din preocuparile principale ale autoritatilor locale.  Soarta celor din Lipova sta, deocamdata, atat in mainile Consiliului Local (CL) al orasului Lipova, cat si in cele ale Consiliului Judetean (CJ) Arad. Daca nu exista, in cadrul CL Lipova ar putea fi create servicii care sa se ocupe special de aceste persoane.  In privinta banilor, consilieriii locali ar putea hotari ca 1% din impozite - spre exemplu - sa fie folositi in acest scop.  Se poate mari si contributia financiara a beneficiarilor caminului.  S-ar putea crea parteneriate cu unele organizatii nonguvernamentale interesate de protectia varstnicilor. (Este stiut ca in Lipova, aceste parteneriate functioneaza foarte bine in domeniul protectiei copilului.)  Am prezentat doar cateva solutii care in alte localitati functioneaza foarte bine.  Daca nu sunt potrivite pentru Lipova, atunci trebuie cautate altele. Pentru a le gasi, insa, este nevoie de implicarea, de colaborarea tuturor factorilor responsabili in acest sector.  Inclusiv a Consiliului Judetean, dat fiind ca, pana la 1 ianuarie 2005, CJ a fost institutia care a finantat Caminul de batrani din Lipova (cu Primaria in rol de ordonator de credite). Personalul - stresat, nemultumit, nelinistit "Solutiile care ni s-au propus deocamdata sunt total nerealiste. Una dintre ele ar fi trimiterea acasa a persoanelor fara handicap, din camin. Cum sa-i trimiti acasa, cand cei mai multi dintre ei nu au casa?! Este o perceptie deplasata sa consideri aceste institutii ca niste sanatorii unde oamenii vin pentru o perioada de timp si apoi se intorc acasa" - opineaza directorul Arsenie.  El este de parere ca "s-a pus caruta inaintea cailor. Mai intai trebuia create alternativele si, de-abia dupa aceea trebuia facuta restructurarea."  Da, Doamne, mintea romanului, cea de pe urma! Grija fata de batranii din camin este motivul care i-a determinat pe cei doi doctori sa traga un semnal de alarma prin modalitatea de fata.  Lor li s-a alaturat si infirmiera Ildiko Trif, presedinta sindicatului din Centrul de Ingrijire si Asistenta de la Lipova.  Ea atrage atentia si asupra problemei personalului (85 de oameni) din Caminul de batrani:  "De la sfarsitul lui decembrie nu am mai luat nici un ban. Intreg personalul are un sentiment de stres, de nemultumire si de neliniste. Daca angajatii nu-si primesc salariile, daca nu au bani acasa, cu ce sa-si cumpere o paine... ganditi-va in ce stare vin ei la serviciu, cat le este de usor sa lucreze cu batranii, sa le vorbeasca frumos, sa-i trateze cum trebuie... Este o situatie plina de incordare. Urmarim sa vedem ce se intampla in zilele urmatoare, iar daca situatia nu se reglementeaza, vom ajunge la proteste!" Primarul Popina contraataca Cum toate problemele prezentate mai sus nu ar fi de ajuns, Caminul de batrani de la Lipova se mai confrunta cu inca una, la fel de importanta. Cladirea in care functioneaza caminul apartine Bisericii romano-catolice "Maria Radna".  Ea a fost revendicata si se va retroceda proprietarului de drept.  Momentan, imobilul se afla intr-o stare de degradare destul de avansata, cu avarii de structura foarte serioase.  "Noi am cautat si am identificat cateva posibile locatii in care Caminul de batrani ar putea sa functioneze dupa retrocedare. Dar la nivelul Primariei exista o oarecare retinere in a accepta propunerile noastre pentru ca se tem ca vor fi pusi in situatia sa suporte si finantarea" - subliniaza directorul Arsenie. De cealalta parte a baricadei, primarul orasului Lipova, Viorel Popina, spune ca  "Primaria nu dispune de spatiile la care se gandesc cei de la camin. Cele de la unitatea militara nu le-am primit, dar, oricum, ele nu sunt specifice pentru camine. Iar o alta cladire nu exista. Ce viseaza ei acolo nu exista!" In privinta finantarii Caminului de batrani de catre Consiliul Local, primarul Popina a fost foarte categoric:  "Nu noi, ci Consiliul Judetean este institutia care raspunde financiar de acest camin. Banii pe care noi ii primim de la Consiliul Judetean nu au o destinatie speciala pentru caminul de batrani. Iar comunitatea locala nu isi poate asuma o asemenea responsabilitate. Cu banii pe care ii avem, Lipova nu este in stare sa tina atatia batrani, cu atat mai mult cu cat ei sunt din tot judetul, nu numai din Lipova. Primaria nu este responsabila fata de ei si nu este dispusa sa contribuie financiar cu nimic la intretinerea lor. (...) Am putea, totusi, contribui, dar numai pentru batranii localitatii, adica vreo 20 de persoane. Pentru ceilalti, sa contribuie primariile localitatilor lor de domiciliu." CJ a dat banii, cu destinatie precisa Chiar daca nu a folosit tonul... militaresc al primarului din Lipova, presedintele CJ Arad, arh. Gheorghe Seculici, a fost la fel de categoric:  "Primaria Lipova este cea care trebuie sa se ocupe de finantarea Caminului de batrani, si nu Consiliul Judetean. De ce? Simplu: pentru ca CJ a dat bani Primariei Lipova, cu destinatie precisa, pentru finantarea Caminului de batrani. In baza Hotararii CJ 177/21 decembrie 2004, Consiliul Judetean i-a repartizat Consiliului Local Lipova suma de 2,7 miliarde de lei pentru finantarea Centrului de Ingrijire si Asistenta. Prin adresele 5531/30 decembrie 2004 si 446/31 ianuarie 2005 am comunicat Consiliului Local Lipova aceasta hotarare, precizand ca suma de 2,7 miliarde lei va fi utilizata pentru finantarea Centrului de Ingrijire si Asistenta pe trimestru I 2005. Vorbim de finantarea serviciilor de care beneficiaza toate persoanele din centru, atat cele cu handicap, cat si cele fara handicap." Consiliul Judetean nu poate, insa, sa impuna Consiliului Local Lipova folosirea fondurilor strict pe o anumita destinatie.  Consiliul Judetean poate recomanda, poate stabili niste destinatii orientative.  Autonomia locala ii da, insa, primarului libertatea de a folosi aceste fonduri in functie de prioritatile stabilite la nivel local. Iar pentru primarul din Lipova, se vede treaba, Caminul de batrani nu reprezinta deloc o prioritate.  Viorel Popina nu tine, insa, seama de un lucru extrem de important: daca Lipova nu ar fi avut Caminul de batrani, Lipova nu ar fi primit atatia bani de la Consiliul Judetean.  Amenintare cu sistarea viramentelor catre CL Banii pe care Consiliul Judetean ii da Consiliului Local Lipova si celorlalte consilii locale din judet provin din cota de 17% din impozitul pe venit, incasat la nivelul judetului.  Acesti bani sunt virati de catre Trezorerie intr-un "cont de disponibil" aflat la dispozitia Consiliului Judetean.  De aici, CJ face viramente lunare catre consiliile locale conform programului repartizat prin hotarare CJ.  "Pana in prezent, din programul anual, din cota de 17% din impozitul pe venit, Consiliul Judetean a facut viramente catre Consiliul Local Lipova in procent de 56% fata de o medie pe judet de 12%. Dar am facut acest lucru tocmai in ideea de a da posibilitatea Consiliului Local Lipova sa creeze conditii de desfasurare normala a activitatii din Centrul de Ingrijire si Asistenta, pana in luna martie 2005" - explica ing.ec. Petru Has, director executiv in cadrul CJ Arad.  "Daca Primaria, Consiliul Local Lipova nu va folosi suma de bani alocata finantarii Centrului de Ingrijire si Asistenta exact in acest scop, atunci Consiliul Judetean va interveni, in sensul ca nu va mai face viramente din cota de 17% din impozitul pe venit, catre Consiliul Local Lipova" - atrage atentia Gheorghe Seculici. Amenintarea de mai sus reprezinta o modalitate extrema de a-l face pe primarul orasului Lipova sa accepte finantarea Caminului de batrani.  De fapt, de a-l face sa inteleaga ca el, si nu altcineva, trebuie sa se ocupe de aceasta problema.  In sensul de a folosi banii primiti de la Consiliul Judetean pentru finantarea caminului, exact pentru finantarea caminului, si nu pentru alte... prioritati. "De ce n-o face Consiliul Judetean direct, fara sa mai implice Primaria?" - intreaba Viorel Popina.  Pentru ca nu exista cadru legal sa faca asa ceva.  *** Toate consiliile locale din judet (inclusiv cel din municipiu) care s-au confruntat cu situatii similare celei de la Lipova, i-au preluat - cel putin deocamdata - pe varstnicii fara handicap din caminele batrani.  Sigur ca ei reprezinta o grija in plus pentru primarii.  Dar, pana la urma, sunt oameni. Niste oameni singuri si neajutorati, cum fiecare dintre noi ar putea sa ajunga mai devreme sau mai tarziu.  Ce sa facem cu ei? Sa-i infometam? Sa-i aruncam in strada? Poate ar fi timpul sa-i tratam cu mai multa responsabilitate... Diana Dutu - Adevarul

• Alexandra Braica a primit cererea in casatorie prin posta

Alexandra Braica este un nume deja impus pe scena politicii locale. Provenind din generatia noua de membri ai PSD, aceasta a demonstrat ca prin ambitie si perseverenta poate reusi in orice domeniu. Viata particulara a Alexandrei este insa putin cunoscuta. Dialogul purtat cu ea ne-a aratat ca si viata privata a fost ocrotita de aceeasi zana buna: are un sot iubitor, pe care l-a cunoscut in urma cu zece ani, care o ajuta si o sprijina in cariera. Alexandra Braica si-a cunoscut actualul sot, Florin,  in urma cu zece ani. Nu a fost dragoste la prima vedere, ba mai mult, timp de aproape o luna nu a stiut exact ce intentii avea tanarul pe care l-a vazut prima data cand era chinuita de o raceala grea.  "Florin a venit prima data la mine acasa cu o prietena. Eram racita cobza si nu l-am bagat in seama deloc. Dupa vreo luna, la ziua aceleasi prietene, ne-am intalnit din nou si am vorbit mai mult. M-a condus acasa, dar nu mi-a dat nici o intalnire. M-a cautat peste o saptamana si m-a intrebat daca vreau sa mergem impreuna la o petrecere. Apoi nimic. M-am trezit peste doua-trei saptamani cu el la usa, intr-o dupa amiaza. M-a invitat in oras sec, am iesit, m-a condus inapoi acasa si atat. Si tot asa. Aparea din neant, fara sa-mi dea de inteles ca ar dori ceva". Intalnirile sporadice s-au terminat de ziua Alexandrei.  "De ziua mea a venit din nou la mine. Avea ascuns la spate, nici nu stiu cum a reusit, un buchet de flori foarte mare. M-a surprins in acel moment, era un romantism la care nu ma asteptam. In doua saptamani am ajuns sa stam impreuna, fara ca nici care dintre noi sa mai fi stat impreuna cu cineva. Si fara sa ne fi imaginam vreodata acest statut". Alexandra povesteste ca toate au venit de la sine, existand senzatia ca se cunosc de cand lumea, ca sunt amici de o viata.  "Lucrurile au mers de la sine, fara sa ne dam seama, dar urmatoarele luni au fost foarte grele. Amandoi eram firi independente si nu eram obisnuiti cu o viata de cuplu. Am trecut peste acele momente de criza, mai mult sau mai putin, destul de romantice in definitiv si am stat patru ani impreuna, iar acum am intrat in al saselea an al casniciei". Momentul cererii in casatorie a fost si el unul mai deosebit. Mai in gluma, mai in serios, Alexandra ii povestea despre colegele sale, care toate facusera pasul in casnicie.  "Probabil ca i-am dat de gandit, pentru ca, intr-o zi am primit prin posta o cerere in casatorie. Nu i-am dat raspunsul decat in seara logodnei, si pe mine m-a luat prin surprindere, cred ca nici nu stiam ce sa raspund si ce vreau".  Evenimentul a fost sarbatorit printr-o iesire la restaurant, unde au fost invitati nasii si parintii, care nici macar nu stiau despre ce este vorba.  "Mi-a tinut un speech emotional, cu iz de telenovela, si am primit inelul, cu aqua marin. Auzise el ca este aducator de noroc".  Era in iulie, iar in octombrie s-au casatorit. A coincis cu ziua ei de nastere si cu prima zi petrecuta impreuna. Alexandra este deosebit de incantata de tandretea si atentia cu care o inconjoara sotul ei.  "Tot timpul imi face cadouri. Este persoana in care am gasit un tovaras, a stiut sa ma rasfete tot timpul, indiferent de cat sunt eu de dura, sa-mi faca surprize, sa ma fac sa ma simt si iubita si ingrijita. Tot timpul se gandeste intai la mine si apoi la el. Apreciez aceasta grija. Este ceva ce nu se intampla oricui. Nu cred ca toata lumea este asa de norocoasa ca mine"… Mihaela Ozarchevici - Observator Plus

• Un "Martisor de excelenta" - 1 martie. - Spitalul Municipal - 230 de ani in slujba Vietii

Articolul de fata se datoreaza, in special, unei scrisori sosite la redactie. Un fost pacient al Spitalului Municipal - venit in stare extrem de grava – a fost "rezolvat" de medicii specialisti de aici. Cetateanul relateaza pe larg ce inseamna sa fii Medic Adevarat, cat de mult conteaza sa fii tratat omeneste intr-un spital modern, dotat cu aparatura performanta. In aceste vremuri de lipsuri, iata ca Spitalul Municipal a reusit sa iasa la lumina, atat prin profesionalism cat si prin aparatura de ultima generatie cu care incepe sa se doteze. "Despre Spitalul Municipal" - Plus Asa se intituleaza scrisoarea pe care Francisc Kiraly ne-a trimis-o la redactie. "Timp indelungat am fost internat in spital, unde am suferit trei operatii grele. Am fost internat in mai multe sectii, avand astfel posibilitatea sa cunosc destul de bine activitatea intregului personal medical. Ca pacient care am beneficiat de ingrijiri medicale, am apreciat in mod deosebit munca depusa de toti medicii si alaturi de ei de intregul personal medical. Timp indelungat am fost internat in Sectia "Urologie".  Medicii neobositi incepeau operatiile dimineata la ora 7, dupa care stabileau tratamentul necesar fiecarui bolnav.  Am remarcat un caz deosebit. Un barbat inca tanar a incercat sa se opereze la mai multe spitale cu renume din tara, fiind refuzat din cauza riscului operator.  A fost operat de dl. profesor sef al sectiei Urologie  si a plecat sanatos de la spital. Am apreciat totodata faptul ca toti bolnavii au fost tratati si ingrijiti cu aceeasi constiinciozitate si daruire de intregul personal medical.  Mentionez curatenia generala, ireprosabila. Lenjeria paturilor (extrem de curata!) este schimbata de cate ori este nevoie, chiar si in timpul noptii. Alimentatia bolnavilor s-a imbunatatit considerabil, dupa privatizarea bucatariei.  Se lucreaza si la montarea ascensorului, evitandu-se transportul bolnavilor cu targa". "Despre Spitalul Municipal" - Minus Spre finalul scrisorii, fostul pacient se refera si la "unele neajunsuri". "Grupurile sanitare in unele locuri nu au chiuvete de spalat pe maini, altele sunt descompletate. Caruciorul cu care se transporta medicamentele pentru tratamentul din saloane are rotile uzate, facand galagie pe coridor, trezind majoritatea  bolnavilor."  Ultimul punct de nemultumire este legat de prezenta masiva a vizitatorilor in spital "care se aduna cate 3-4 la patul unui bolnav, ca la club, discutand tare, cel putin doua ore, deranjand bolnavii din salon. Consider ca pentru vizitarea unui bolnav este suficienta o jumatate de ora."  Francisc Kiraly recomanda tuturor celor cu probleme de sanatate sa apeleze cu totala incredere la serviciile medicale oferite cu profesionalism  de cadrele medicale din Spitalul Municipal. 1 martie sau 230 de ani in slujba sanatatii Discutam pe aceasta tema cu directorul spitalului, prof. univ. dr.Teodora Olaru.  Trebuie accentuat faptul ca discutia s-a purtat... intretaiat, timp in care medicul (nu directorul)  a fost deosebit de solicitat in sectia ATI, aflandu-se in fata unor cazuri limita.  Reusim, totusi, un dialog. "Chiar de "Martisor", spitalul implineste 230 de ani de la infiintare. Vom inaugura atunci si primul ascensor! – se mandreste medicul Olaru. De fapt, reconditionarea unitatii a inceput in 2003, prin intretinerea exteriorului si interiorului. Cu un an in urma spitalul a fost dotat cu aparatura moderna: fibroscop de ultima generatie, si, in anii urmatori, achizitionarea de aparatura de imagistica (Roentgen), ecografe, aparatura endoscopica (laparoscop UROLIX), monitoare, respiratoare, bronhoscoape etc. Anul trecut ne-a fost adus liftul cu care vom transporta bolnavii critici si operati. Totul s-a facut numai din sponsorizari si prin ajutorul nepretuit al oamenilor cu suflet". ATI – muchia vietii Sectia ATI a spitalului este o cladire renovata complet al carei aspect si aparatura este ridicata la standard european.  Uimitoare este rezerva (care arata ca-n filme!) dotata cu aparatura performanta, televizor, aer conditionat, grup sanitar cu WC, dus, chiuveta.  Albul stralucitor este completat de gheata pura a gresiei peste care nu-ti vine sa calci nici macar in papuci. Sprijin de la primarie Dr. Olaru este deosebit de recunoscatoare sprijinului pe care primaria l-a acordat spitalului:  "Am gasit multa intelegere din partea Consiliului local si a primarului. Am primit sase miliarde de lei pentru intretinere, suma din care mai mult de jumatate va fi destinata reconditionarii retelei electrice, veche de zeci de ani, care nu mai poate face fata incarcaturii aparaturii existente. Alte noutati: a fost privatizata spalatoria, dotata cu masini de spalat performante si care functioneaza la parametri de standard european. Este cu adevarat o uzina a curateniei perfecte, din care rufaria iese alba ca zapada, sterilizata total. La fel s-a privatizat si bucataria, pacientii putand sa constate imbunatatirea calitativa a hranei. Vrem sa facem si un mic restaurant pentru pacientii nostri. Am privatizat si serviciul de paza, prin firma "Top Security", dar nu suntem multumiti pentru ca afluxul de apartinatori in spital este foarte mare, desi noi am interzis acest lucru. Vizitatorii care stau cu orele in saloane, ca si vizitele in afara programului vor fi total interzise". Indice de excelenta! Si totusi… Un motiv de nemultumire al cadrelor medicale il constituie faptul ca, desi parametri de functionare ai spitalului sunt foarte buni, profesional realizandu-se servicii de excelenta (laparoscop litotritie) cu un indice de complexitate superior, 0,82 (1 fiind maxim), totusi, se considera nedreptatiti prin acordarea pe caz a sumei de opt milioane lei, suma net inferioara celei primite de spitalul Gurahont (11.400.000 mii lei).  "Este un fel de finantare discriminatorie, astfel ca, asa cum s-a intamplat si in alti ani, am fost nevoiti sa apelam la diferiti sponsori si persoane fizice de buna intentie". Sperante (in)certe! Spitalul Municipal isi doreste, ca orice unitate pusa in slujba Vietii – sa poata asigura pacientilor sai conditii optime: cazare, grup sanitar, sali de mese, oficii – cerinte care inca nu corespund nivelului standard de acordare a serviciilor medicale de cea mai buna calitate.  Speranta se leaga, in special, de CNAS: "speram sa ni se recunoasca profesionalismul si sa fim ajutati pe masura eforturilor noastre!" concluzioneaza dr. Olaru. Spitalul Municipal deserveste - prin serviciul de Endoscopie urologica infantila - intreaga tara. Nu uitam sa amintim despre cei uitati ai sortii si ai comunitatilor in care traiesc: cazurile sociale, tot mai multe, care revin, saptamanal, in spital. Felicia R.Gheorghe - Observator

• Seniorii prozei aradene

"Dona" Elisabeta Chisa si "Conul" Bujor S. Buda au fost miercuri dupa - amiaza - autorii principali care, in Salonul Rosu al Teatrului "Ioan Slavici", cu fastul si nobletea proprie spiritelor rafinate, si-au lansat noile productii editoriale. Seniora Elisabeta Chisa "recidiveaza" cu un nou jurnal epistolar, "Addio del passato...", plin de indiscretii fermecatoare, incredintat tiparului tot la Editura Gutenberg Univers, iar conul Bujor S. Buda se joaca cu "focul dosarelor", pacatuind si el cu un nou volum, "Dosarul cu pete", tot la Editura "Fundatia Culturala Ioan Slavici Arad" si unde continua radiografierea metehnelor tranzitiei romanesti. Desi suntem convinsi ca in spatiul cultural al Aradului cei doi autori nu mai au nevoie de nici o prezentare, vom risca, totusi, cate un mic curriculum vitae artistic al fiecaruia. Elisabeta Chisa a debutat editorial direct cu roman: "Dansul orelor", Editura Colectia Revistei "Arca", Arad 1993.  S-a observat de la bun inceput acuratetea notatiei si sensibilitatea feminina care fac deliciul scrisului esotericei farmaciste.  A continuat peste un an de zile cu un nou roman, "Dulce - amara viata, te iubesc", la aceeasi editura si sub indrumarea acelorasi "zei tutelari", care au teleghidat-o mereu.  In 1996 a publicat apoi, la Editura Gutenberg, o gratioasa carte de note de drum, "Drumuri si popasuri". Au urmat in 1997, "Humoreasa", intaiul jurnal epistolar al autoarei, gazduit cu o generozitate de inteles de catre Editura "Viata aradeana" si, din nou, un roman, "Viata lui Chopin", in anul 1998, la Editura Gutenberg.  "Trepte catre pridvoarele cerului" (2000) si "Fascinatia comunicarii - Din corespondenta unei farmaciste" (2002) consfintesc intensa colaborare cu Editura Gutenberg. Cea mai fericita caracterizare a stilului Elisabetei Chisa cred ca-i apartine poetului (se putea altfel?) Petre Don: "E. Ch. scrie o proza de macramé, care place urechii". Conul (corespondentul romanesc al lui seňor) Bujor S. Buda e cunoscut aradenilor ca autor al mai multor carti: "Dosarul cu pete"(vol.I), Editura "Fundatiei Ioan Slavici"(1989), "Iasi - Heidelbergul nostru de altadata", Editura Mirador (2000) si "Five o clok" la Radio Arad, doua volume, aparute in anul 2001, respectiv, 2003 si in care este cristalizata aventura dumisale de "ispititor" (prin interviuri) al unor "personalitati accentuate" din urbe si imprejurimi. Cu acest al doilea volum din "Dosarul cu pete", autorul se ambitioneaza sa faca figura de inginer genetician, detectandu-ne, pe langa metehnele vechi, si noile mutatii morale, determinate de radiatiile originalei tranzitii romanesti, la care am fost expusi de 15 ani incoace. Vasile Sarandan - Adevarul