Potrivit
datelor existente la Agentia Judeteana pentru Ocuparea
Fortei de Munca (AJOFM) Arad, actualmente, piata muncii
din judetul nostru se confrunta cu lipsa acuta de
muncitori cu un anumit grad de calificare.
Bunaoara, asa este cazul sudorilor.
Acest lucru se vede explicit din ofertele fortei de
munca, prezentate de firmele aradene, atat cu prilejul
burselor locurilor de munca, cat si in anunturile
obisnuite de cautare de forta de munca.
Practic, sute de astfel de oferte asteapta sa fie
acoperite. Stefan Pascu, directorul AJOFM Arad, spune
ca, lipsa sudorilor a ajuns sa fie un, "fenomen",
In ultima vreme tot mai multe societati comerciale
aradene plangandu-se de faptul ca nu gasesc asemenea
meseriasi.
Mai mult decat atat, sudorii sunt la mare cautare
si printre firmele de plasare a fortei de munca in
strainatate.
La noi, sa zicem, este explicabil ca oamenii nu se
prea inghesuie sa practice o meserie grea, pentru
patru-cinci milioane de lei pe luna.
Cand insa vine vorba de munca in strainatate, ar fi
normal ca, pentru doua-trei mii de euro, pe luna,
sudorii sa stea la coada pentru angajare.
In opinia lui Marin Crisan, reprezentant al Asociatiei
Sudorilor din Romania, (ASR) filiala Arad, criza sudorilor
este un subiect de mare actualitate si importanta.
Argumentul numarul unu: "In industrie, in
general, sudura ocupa 60 la suta din ponderea tuturor
operatiunilor. Ceea ce inseamna ca, in lipsa unor
sudori cu adevarat profesionisti, in timp, intreaga
industrie aradeana va avea de suferit..."
Dintre cauzele care au generat aceasta situatie, Marin
Crisan mentioneaza: absenta scolarizarii (ne referim
la anii de dupa Revolutie incoace), slaba protectie
a muncitorului (cu echipamente corespunzatoare de
protectie a muncii), necesitatea posedarii unor calitati
psiho-motorii (cum sunt : dexteritate, acuitate vizuala,
rezistenta la stres si conditii de lucru mai dificile). "Un sudor profesionist se formeaza in cativa
ani buni, cu multa truda si la fel de multa pasiune.
Insa totul trebuie inceput cu o selectie riguroasa,
in sensul ca, din 50 de persoane, de exemplu, dupa
un curs de sase luni, mai ramai cu 20-30 de persoane
pe care poti sa le slefuiesti in continuare",
explica Marin Crisan.
De trei ani incoace, filiala aradeana a ASR a izbutit
sa atraga o oarecare atentia asupra sa, in special
datorita premiilor fruntase obtinute an de an, la
finalele pe tara de la Bucuresti, din cadrul concursului
"Tineretul Sudeaza".
Din pacate, dupa cum se stie, este greu sa faci primavara
cu o singura floare.
Iar daca lucrurile vor continua sa evolueze in aceeasi
directie, Aradul va pierde si meseriasii pe care acum
ii mai are...
Cosmin
Trif - Adevarul
In
toiul caniculei, scumpirile din iulie ne vor ingheta zambetul
pe buze
In
industria textila fabricile lucreaza la limita profitabilitatii,
situatie generata atat de deprecierea euro, cat si
de scumpirile in valuri care au avut loc in ultimele
luni.
La nivel local sute de persoane au fost disponibilizate,
in special de intreprinderi mici, si se asteapta un
nou val de concedieri.
O noua majorare a tarifelor la gaze, utilitati si
energie va conduce la "o criza industriala"
si noi disponibilizari, intrucat se va iesi din limita
de competitivitate.
Industriasii spun ca noile scumpiri nu sunt fundamentate
din punct de vedere tehnic, avand in vedere ca anul
trecut, inflatia a scazut la 9,2%, iar leul s-a intarit
cu 15%.
Potrivit informatiilor noastre, mai multe societati
italiene care activeaza in Arad tatoneaza deja alte
tari, unde fiscalitatea este mai mica iar facilitatile
oferite agentilor economici sunt mai mari.
Nici industria lemnului si a mobilei nu va fi ferita
de socuri, cu atat mai mult cu cat aceasta ramura
se resimte in urma cursului leu/euro.
Vasile Badica, presedintele Federatiei Sindicatelor
din Industria Lemnului, spune ca pretul mobilei se
va majora cu minimum 6%-7%.
La gaze, intervine a treia scumpire in sase luni.
Potrivit negocierilor cu organismele internationale,
pana in 2007, tarifele la utilitati trebuie aliniate
la nivelul celor din Uniunea
Europeana.
Scumpirea din iulie va merge pana in 8%. Anul acesta,
tarifele au mai crescut de doua ori, cu 5% in ianuarie
si cu circa 20% in aprilie, cand a fost introdus si
abonamentul (la care ulterior s-a renuntat, la presiunea
opiniei publice).
Autoritatea Nationala a decis sa elimine abonamentul,
dar l-a inclus in tarif. Numai ca odata cu eliminarea
abonamentului a crescut si pretul gazului.
In ceea ce priveste energia electrica, Autoritatea
Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei sustine
ca in acest an scumpirea nu va fi mai mare de 11,4%,
adica 4,6% care a fost in ianuarie si 6,8% pe 1 iulie.
Urmatoarea crestere a tarifelor la energia electrica
va avea loc in ianuarie anul viitor.
Noutatea este ca toti consumatorii industriali vor
putea sa isi negocieze contractele cu furnizorii.
Consumatorii casnici de electricitate, care reprezinta
20% din piata, ar putea deveni eligibili (adica sa
isi poata negocia contractul cu furnizorul pe care
si-l aleg) de la 1 ianuarie 2006.
Cresterile de tarife se vor reflecta in preturile
la alimente si in inflatie.
Ultimele scumpiri care au avut loc in luna aprilie
au dat deja peste cap tinta de inflatie de 7%. Potrivit
unui studiu al Grupului de Economie Aplicata, cresterea
preturilor la utilitati din luna aprilie ar putea
duce la un spor inflationist de peste 5%.
Asa cum Observator aradean sublinia si zilele trecute,
facturile la caldura vor exploda in iarna, fiindca
angajamentele cu Fondul Monetar International prevad
reducerea treptata, incepand din acest an, a subventiilor
la energia termica.
Pana in 2007, acestea trebuie sa fie eliminate in
totalitate.
Subventia va fi redusa anual cu 33%. In acelasi timp,
a fost prevazuta pentru acest an cresterea pretului
de referinta cu 20%, lucru care pana acum nu s-a realizat.
De aceea este de asteptat ca la iarna factura la energia
termica sa creasca foarte mult. (Pretul real al gigacaloriei
este in medie de aproximativ 1,6 milioane lei, statul
suportand o diferenta de aproximativ 700.000 lei.
Dupa eliminarea subventiei, consumatorii vor fi nevoiti
sa suporte toate costurile.)
Andrei
Ando - Observator
Aglomeratie
la Oficiul de cadastru
Peste
200 de aradeni iau zilnic cu asalt ghiseele Oficiului
judetean de cadastru si publicitate imobiliara!
Aradenii din municipiu si judet apeleaza la
acest birou pentru obtinerea de extrase de carte funciara
pentru reannoirea unor contracte la diferite insitutii
publice, depuneri de acte ptr intabulare la cumpararea
unor imobile, radieri, ipoteca, notari si inscrieri
in cartea funciara.
Ghiseele Oficiului judetean de cadastru si publicitate
imobiliara se deschid, zilnic la ora 8,30.
De cele mai multe ori, insa oamenii se aseaza la rand
inca de la rasaritul soarelui.
Oficiul judetean de cadastru elibereaza chiar in aceeasi
zi extrasele de CF.
De la 1 ianuarie, oficiul practica noi preturi impuse
de ministerul administratiri si internelor, care ii
dau posibilitatea sa se administreze din veniturile
proprii.
Un extras costa 100.000, iar pentru intabulari se
platesc sume cuprinse intre 200 si 700 de mii de lei.
Izabela
Vekas - Televiziunea Arad
Greva
ceferistilor afecteaza mediul de afaceri aradean
Greva
ceferistilor care a inceput in 8 iunie s-ar putea
prelungi pana pe 27 iunie.
Aproape trei saptamani in care activitatea, atat la
transporturile de marfa dar si la cele de calatori
functioneaza la o treime din capacitate.
Daca in ce priveste transporturile de calatori mai
exista alternative, la cel de marfa lucrurile se complica,
mai ales pentru societatile comerciale care folosesc
in mod frecvent aceasta cale de transport.
La acest moment, negocierile cu sindicalistii au intrat
in impas, ceea ce duce la concluzia ca greva va mai
dura, iar acest fapt are implicatii si asupra altor
sectoare economice. CFR incurca vagonarii Astra Vagoane Calatori este o companie importanta
din Arad, care are de suferit din cauza grevei feroviarilor.
Valer Blidar, reprezentantul actionariatului
majoritar, ne-a declarat: "Aceasta greva a ceferistilor ne afecteaza
in mod deosebit. La modul concret noi avem in derulare
un contract cu un partener din Egipt. Pe de o parte
nu putem transporta la Constanta produsele noastre,
iar pe de alta parte sectiile noastre sunt blocate
de o serie de repere pe care nu le putem expedia.
In plus iesim din termenele stabilite de contract,
iar greva generala nu este un caz de forta majora,
ceea ce inseamna ca vom avea penalizari pentru nerespectarea
termenelor. In alta ordine de idei suntem afectati
si din punct de vedere al aprovizionarii cu tabla
pe care o luam de la Galati, transportul acesteia
facandu-se tot pe calea ferata". IMAR
nu are probleme Un alt caz este cel al IMAR Arad.
Daca pana la Revolutie cea mai mare parte a productiei
se transporta pe cale feroviara, dupa 1990 ponderea
acestui mijloc a inceput sa scada.
Totusi "mai avem o serie de fumizori de la
care aducem diverse produse pe calea ferata.
In ce priveste livrarile pe care le facem folosind
calea ferata acestea sunt de un nivel redus, doar
doua - trei vagoane pe luna.
Preturile transporturilor CFR s-au marit foarte mult,
iar timpul pana cand marfa ajunge la destinatie este
foarte lung.
De exemplu pe relatia Arad - Constanta cu tirul se
ajunge in cel mult 24 de ore, iar cu trenul in circa
7 pana la 10 zile. Iar costurile sunt comparabile.
Ca sa revin, greva ceferistilor nu ne afecteaza la
acest moment, dar daca ea se intinde mai mult timp,
poate deveni o problema si pentru noi", a
precizat Andrei Grecu, directorul general al IMAR
Arad. CET a avut noroc In Arad cea mai legata companie de CFR este CET
Arad.
In general sunt perioade cand centrala electrotermica
se aprovizioneaza si cu 100 de vagoane lignit
pe zi.
Greva ceferistilor nu afecteazainsa unitatea
aradeana pentru ca "in aceasta perioada se
fac lucrarile de reparatii. De aceea pot spune ca
am avut noroc", a precizat un oficial de
la CET Arad.
Potrivit datelor Ministerului Transpoturilor Constructiilor
si Turismului pierderile zilnice pe care le inregistreaza
CFRcauza grevei se ridica la circa 40 miliardde
lei zilnic.
Adica mai bine de un milion de euro pe zi.
Deocamdata problema ceferistilor nu este rezolvata.
Iar acest lucru, in timp, "efectul de domino"
poate avea repercusiuni destul de serioase si asupra
altorsectoare economice.
G.
Constantinescu - Adevarul
Zona
Industriala Pecica devine realitate
Poate
cel mai mare proiect promovat de intaiul gospodar
al orasului Pecica,
Iustin Cionca, este cel de realizare a Zonei Industriale,
valoarea sa fiind de peste patru milioane de euro.
Proiectul prevede amenajarea unei platforme industriale
pe raza localitatii apartinatoare Turnu, infiintarea
unui incubator de afaceri in parteneriat cu Universitatea
aradeana "Aurel Vlaicu", un Centru
de Pregatire Profesionala, in vederea calificarii
personalului necesar viitorilor investitori, precum
si realizarea unui terminal TIR pe traseul viitoarei
autostrazi Nadlac - Arad.
Finantarea proiectului va fi asigurata din fonduri
europene nerambursabile, fiind unul din proiectele
care au primit punctajul necesar pentru a deveni eligibil.
Recent a fost eliberat primul certificat de urbanism
pentru un investitor care a ales platforma Turnu in
vederea construirii unei fabrici de accesorii ornamentale
pentru decorarea interioarelor de autovehicule.
Fabrica va incepe productia la inceputul anului viitor
pe o suprafata construita de nu mai putin de 7000
de metrii patrati, cu un numar initial de 500 de angajati.
De altfel, la Pecica se intalneste o situatie mai
deosebita legat de avantajele investitorilor. "Ne lipsesc somerii!" spunea primarul
Cionca, ingrijorat de faptul ca marile companii nu
vor veni in oras din cauza lipsei de forta de munca.
O alta prioritate a primarului Cionca o constituie
realizarea unui cartier de locuinte, terenul necesar
fiind deja parcelat si pregatit de vanzare.
Singura problema o constituie scoaterea suprafetelor
in cauza din circuitul agricol, operatiune care ar
putea sa mai dureze.
Varianta preferata de edilul sef este de a vinde la
licitatie intreaga suprafata unei firme de leasing
imobiliar, care sa construiasca si sa vanda cele 180
de case.
In cazul in care aceasta firma nu va veni, primaria
va scoate la licitatie parcelele, cartierul fiind
considerat de importanta vitala pentru oras.
Operatiunea de reparare si refacere a drumurilor din
Pecica a cunoscut si ea mici inconveniente.
Un exemplu pertinent este situatia strazii 401, care
trebuia asfaltata pe o portiune de circa patru kilometrii.
Totul a decurs normal, pana in momentul in care doua
din cele trei firme care au cumparat caietul de sarcini
au fost declarate neeligibile si a trebuit amanata
licitatia.
Primarul asteapta ca la urmatoarea licitatie sa participe
firme aradene, acestea lipsind de la prima tentativa
de atribuire a lucrarilor.