"Vom
cupla aeroporturile Timisoara si Arad, pentru a deveni mult
mai rentabile"
Vicepremierul
Gheorghe Seculici vorbeste despre Arad dintr-o perspectiva...
guvernamentala - Cum se vede Aradul de la Bucuresti? - Este o zona care este in atentia factorilor
de decizie, pentru ca are in primul rand un potential
economic extraordinar, este o zona cu foarte multe
tentatii pentru investitorii straini, in sensul ca
este cunoscuta la nivel de executiv, si categoric
este un exemplu pentru activitatea altor judete, avand
in vedere modalitatea in care, in cadrul judetului,
la nivelul regiunii de vest au promovate activitati
care au generat dezvoltarea zonala - In aceasta perioada, vi s-a solicitat sprijinul
pentru sustinerea unor proiecte? - Asa cum mi s-a solicitat sprijinul din partea
altor judete, la fel mi s-a solicitat si sprijinul
si din partea judetului Arad, deci nu in mod special.
Dar sigur ca m-am implicat la toate ofertele si solicitarile
care mi s-au facut pana acum.
- Concret, care sunt problemele pe care autoritatile
locale vi le-au supus atentiei? - De exemplu una, cea pe care o stim cu totii.
Este vorba de Aeroportul Arad, care va trece de la
faza in care am avut doar o cursa cuplata cu Targu-Mures
si Sibiu, prin compania Tarom. Din 16 mai va incepe
o cursa regulata dimineata, dus-intors, iar dupa-amiaza
la fel, prin compania Carpat Air, acesta fiind primul
pas al dezvoltarii aeroportului. Intr-o faza urmatoare,
vom crea un proiect de dezvoltare a infrastructurii
transportului aerian, respectiv cuplarea celor doua
aeroporturi, Timisoara cu Arad, pentru a deveni mult
mai rentabile. Suntem intr-o faza de analiza a acestei
oportunitati, care ar deservi mult mai bine activitatea
din acest sector. Aradul va fi cu predilectie folosit
pentru transportul de calatori la clasa business si
marfa, iar Timisoara pentru transport international
si companii mari. Este o discutie la nivelul Regiunii
V Vest, care se va materializa, cu acceptul Ministerului
Transporturilor. Este un proiect pe care eu, personal,
il sustin, iar dovada unei bune conlucrari s-a vazut
ieri, cand aeroportul din Timisoara a fost inchis,
iar Aradul operabil. In continuare sustin ca nu este
o competitie intre cele doua aeroporturi.
- In ce stadiu se afla acest proiect? - Au fost discutii la nivelul celor doua Consilii
Judetene din Arad si Timisoara si in momentul de fata
se elaboreaza documentatia care va trebui prezentata
la Ministerul transporturilor. Este nevoie de analize
ale traficului, ale dezvoltarii. De exemplu, Carpat
Air realizeaza zilnic curse de calatori intre Timisoara,
Cluj, Iasi, Constanta, Bucuresti. Aceste curse ar
putea fi preluate si de aeroportul din Arad - Unul dintre subiectele care retin atentia este
legat de stadionul ACU. Ce veti decide in acest sens? - Pentru stadionul ACU se va promova in zilele
urmatoare o hotarare de guvern si se va da destinatia
pe care a dorit-o marea majoritate a cetatenilor Aradului
si a consilierilor municipali, care au votat pentru
transformarea acestui amplasament.
- Suntem la o conferinta in care partea economica
predomina. Care ar fi atuurile Aradului, in atragerea
de investitori? - Sunt multe avantaje pe care investitorii le
au daca decid sa se stabileasca aici, in Arad. In
primul rand apropierea de vest, transporturile, infrastructura
si cel mai important, forta de munca calificata. Aradul
a avut o traditie din acest punct de vedere, pe care
o respecta si o continua.
Mihaela
Ozarchevici - Observator
Prioritatea
numarul unu: drumurile judetului. - Interviu cu d-l Iosif
Matula, presedintele Consiliului Judetean Arad
Este
sansa vietii mele - D-le presedinte, alegerea dvs. in functia
de presedinte al CJA
a ridicat cateva semne de intrebare. Unul dintre aceste
semne a fost de ce ati fost preferat dvs. in aceasta
functie fiind pe locul 23 pe lista si nu cei de dinaintea
dvs.? - As fi preferat sa nu va spun eu de ce am fost
preferat, pentru ca nu-mi place sa vorbesc despre
mine. Pot sa spun insa ca m-am simtit onorat, pentru
ca a fost o decizie a Biroului Executiv al PD.
Probabil ca am fost preferat pentru activitatea pe
care am desfasurat-o la Chisineu-Cris, probabil au
cantarit pregatirea profesionala si competenta. Am
absolvit doua facultati, una cu caracter tehnic, alta
cu caracter universitar. - Este adevarat ca ati fost sef de promotie in
ambele cazuri? - Va spuneam ca nu-mi place sa vorbesc despre
mine. Este adevarat, am fost sef de promotie, dar
este foarte important ca acea performanta sa se vada
acum, mai mult decat oricand. Sper ca ceea ce am invatat
la facultate sa se vada si in practica. Este sansa
vietii mele sa demonstrez ceea ce sunt capabil. Nu
voi rata aceasta sansa. As vrea sa mai precizez ca
am lucrat cinci ani in administratia publica locala,
ceea ce, in mod cert, ma va ajuta in munca. - Cei care v-au contestat mai motivau ca ar fi
fost mai bine sa fie presedinte cineva din municipiul
Arad, si nu din judet. - Este vorba de Consiliul Judetean, nu este un
consiliu municipal. Prin urmare este vorba de judet.
Si orasul Chisineu-Cris este in judetul Arad. De ce
n-ar fi bun de conducator un om care traieste in alta
parte decat in municipiul Arad? Exista oameni buni
in tot judetul. Sper sa fiu eu acela care sa demonstreze
acest lucru si atunci s-ar putea sa se mai schimbe
mentalitatile. As mai putea sa va raspund si altfel.
Am stat noua ani in Cluj, am lucrat in Oradea. Mai
mult, activitatea am inceput-o in Arad. In privinta
celor noua care au renuntat in favoarea mea, desi
pe lista erau mai in fata, toti sunt consilieri sau
primari in judet. Sa mai adaug ca, eu fiind preferatul
conducerii partidului, ceilalti au respectat disciplina
de partid. Proiecte, proiecte... - Ati preluat niste proiecte de la domnul Gh.
Seculici. Ce faceti cu aceste proiecte? - Numarul proiectelor e mare. Le voi continua
pentru ca vreau sa respect ideea de continuitate.
S-a muncit foarte bine sub presedintia d-lui Seculici
si voi continua proiectele demarate. As incepe cu
marile proiecte de la Regia Apa-Canal, unde se deruleaza
proiectul ISPA... - Mai exact... - E vorba de statia de epurare de la Arad. Apoi,
am fost la Bucuresti pentru a obtine sursa de finantare
pentru proiectul SAMTID, un proiect privind reabilitarea
retelelor de apa si canalizare in orasele din judet,
cu 50% fonduri nerambursabile. Proiectul se va ridica
la peste 11 milioane euro. Am avut la Bucuresti o
intalnire cu reprezentanti ai BERD si BEI tocmai pentru
obtinerea sursei de finantare. Celelalte proiecte
mari sunt legate de dezvoltarea si reabilitarea drumurilor,
de instalatii, de surse si retele de apa si canalizare
in localitatile judetului. - Toata lumea se plange de starea drumurilor. - Poate cea mai spinoasa problema este starea
drumurilor. Suntem un judet de tranzit si, inafara
drumurilor nationale, avem si peste 1000 de km de
drumuri judetene. Starea lor lasa de dorit si, in
ultimii ani, fondurile pentru reparatii au fost foarte
mici. Vom avea bani mai multi pentru drumuri - Credeti ca acum, fiind partidul dvs. la putere,
veti putea accesa mai multe fonduri pentru drumuri? - De ce sa n-o spunem, sunt sigur ca vom avea
mai multi bani. Deja am obtinut o finantare pentru
doua drumuri judetene, pentru reabilitari retele de
apa, o serie de proiecte sunt la Bucuresti, pe altele
le vom trimite. Sunt sigur ca fondurile vor fi mai
mari. -
Inafara proiectelor pe care vi le-a lasat d-l Seculici,
dvs. v-ati gandit, macar ca idee, la niste proiecte
proprii? Chiar daca au trecut doar trei saptamani
de la instalarea in functie. - As vrea sa mai amintesc proiectul legat de statiunea
Moneasa. N-am amintit nici proiectul legat de Drumul
vinului, de aeroport si terminalul CARGO, proiecte
pe care le continuam. Dar mi-am format un plan, in
care incerc sa ma gandesc la drumurile judetene, in
primul rand. In vizitele pe care le-am facut in judet,
am constatat starea proasta a drumurilor si vom incerca
sa promovam un proiect prin care sa reabilitam in
maximum doi ani drumurile judetene. Nu ma refer la
reparatii mici, la plombari, ci la o lucrare mult
mai ampla, ca sa avem drumuri cat mai aproape de ceea
ce se cere in acest moment. - S-a amintit in repetate randuri de un drum care
leaga Moneasa de judetul Bihor si de alt drum care
ar lega Valea Muresului de Valea Crisului Alb. Cat
de actuale mai sunt aceste proiecte? - In privinta primului drum, partea aradeana a
fost de acord sa finanteze numarul de kilometri care-i
revin. In schimb, Bihorul a renuntat la idee. - Si dvs. ati renuntat la idee? - Odata cu dezvoltarea statiunii Moneasa, aceasta
ar putea deveni o atractie si pentru bihoreni si,
de aci, necesitatea unui drum mai scurt intre Bihor
si statiune. Referitor la celalalt drum, recunosc
ca nu stiu mare lucru, dar ma voi documenta si am
sa va raspund dupa ce voi cunoaste situatia exacta. In 60 de zile vom avea drumuri mai bune - Ati facut deplasari in judet. Ce ati constatat
inafara drumurilor proaste? - Am avut deja doua intalniri zonale la Gurahont
si la Pancota. Am mai fost si in alte localitati,
am participat si la sedinte de consiliu local pentru
ca sunt convins ca problemele pe care le au localitatile
se vad cel mai bine la fata locului. Ce am constatat?
In primul rand, toata lumea solicita repararea drumurilor.
Am impartit judetul in cinci zone. Patru firme au
castigat reparatia drumurilor in cele cinci zone.
Lucrarile au inceput deja de doua saptamani. Termenul
de finalizare este de 60 de zile. 38 de localitati nu au PUG - Exista o problema cu lipsa PUG-urilor in
multe comune ale judetului. Cum se va rezolva aceasta
problema, pentru ca lipsa acestor planuri impiedica
accesarea fondurilor de dezvoltare? - Jumatate din comune au PUG-urile aprobate si
avizate. Mai exact 39 de localitati. 38 inca nu le
au. Investitorul ocoleste localitatea care nu are
PUG. - De ce ocoleste localitatea? -
Pentru ca nu i se poate garanta ca terenul pe care
construieste nu e un teren cu probleme. Si atunci
nu construieste. Nu are siguranta investitiei. Investitorul
se opreste la localitatea care are PUG. Pe de alta
parte, trebuie sa recunoastem ca metodologia foarte
greoaie de avizare a PUG-urilor ii dezarmeaza pe multi
primari. Nu numai perioada de proiectare e dificila
si lunga, ci si cele 16 avize necesare presupun drumuri,
stres, telefoane. Am cerut tuturor primarilor, insa,
sa intreprinda toate demersurile pentru intocmirea
si avizarea acestor PUG-uri. - Alte probleme din judet. - Ar mai fi situatia scolilor. Exista scoli care
functioneaza in cladiri neavizate sanitar. Am cerut
sa mi se prezinte o situatie cu toate spatiile de
invatamant din judet care nu au avizul sanitar ca
sa vedem ce se poate face cu aceste scoli. Promotori pentru intocmirea proiectelor - Am auzit ca tineti hartii si proiecte prea
mult la dvs. si nu le dati drumul pe flux. - As putea sa intreb ce proiecte si ce inseamna
mult? Sunt la CJA doar de trei saptamani. Nu orice
idee cu care vine cineva la CJA inseamna un proiect.
Majoritatea solicitarilor se refera la bani. Un proiect
trebuie sa fie bine documentat si intocmit. Tocmai
azi incepe un curs de promotori locali cu oameni care
vor fi pregatiti sa elaboreze proiecte la nivelul
primariilor. Orice proiect trebuie analizat, el trece
prin compartimentele CJA, vedem despre ce este vorba
si, in functie de importanta sa, dar mai ales in functie
de posibilitatile de finantare, dam drumul proiectului. - Va simtiti depasit de functia in care ati fost
promovat? - Trebuie sa recunosc ca, daca la inceput am avut
o noapte, doua, trei in care n-am dormit prea bine,
gasind in CJA o echipa puternica, cu oameni bine pregatiti
si cunoscand puterea mea de munca, am ajuns sa inteleg
ca functia pe care o detin reprezinta o mare onoare
pentru mine, dar este si o provocare pe care am acceptat-o
si careia sper sa-i fac fata. Evident, nu singur,
ci impreuna cu echipa despre care va vorbeam. Eu am
si sansa ca in guvern sa-l avem pe d-l vicepremier
Gh. Seculici, pe d-l ministru secretar de stat Adrian
Nitu, pe d-l Liviu Bobar, director general, o echipa
de parlamentari harnici si interesati de soarta judetului.
Asadar, exista premise pentru o activitate intensa
si, sper eu, cu rezultate notabile.
A
consemnat: Ioan Iercan - Adevarul
Aradenii
au ramas fara fantani
Ploile
din ultimele zile au facut ravagii si in judetul Arad.
La Turnu, localitate aflata la granita cu Ungaria,
canalul colector nu a mai facut fata debitului care
aduna apele.
Echipe de interventie, supravegheate de primarul Iustin
Cionca, au lucrat toata noaptea trecuta pentru a-l
largi.
Inundatii s-au produs si pe Valea Muresului, mai ales
datorita torentelor de ploaie.
Pe raza comunei Barzava au fost inundate 400 de hectare
de teren, fiind afectate in jur de 200 gospodarii
la Dumbravita, Lalasint, Capruta si Grosii Noi, unde
au fost distruse mai multre podete si garduri, iar
fantanile au fost practic de nefolosit.
Pe raza comunei Savarsin, au fost inundate cateva
zeci de gospodarii si au fost distruse drumuri comunale
pe lungime de cativa kilometri.
Inundatiile au afectat aprovizionarea cu apa potabila
la Spitalul de psihiatrie din Capalnas, ca si la Birchis.
In timp ce satul Bulci a fost izolat, accesul in localitate
facandu-se doar cu tractoarele.
La Dieci, apele au acoperit 300 de hectare de teren
si un kilometru din drumul judetean 708 spre Revetis,
ca si o jumatate de kilometru din soseaua de legatura
cu Crocna. Canalizare subdimensionata In municipiul Arad, potrivit ultimelor estimari,
au fost inundat 50 case in cartierele Bujac, Gai,
Gradiste si Aradul Nou.
Fortele de interventie au incercat in zadar sa convinga
oamenii sa-si paraseasca temporar locuintele, fiind
asigurate spatii de cazare in cazarma Jandarmeriei
din Vladimirescu.
Patru jandarmi au fost lasati peste noapte in zona
pentru a interveni la nevoie si pentru a da alarma
daca apar probleme.
Insula Muresului, celebru loc de agrement din aval
de Arad, a ramas izolata de mal in urma ruperii podului
de pontoane.
Apa a patruns si in sute de pivnite sau beciuri, ca
si in apartamente de la parterul unor blocuri, datorita
canalizarii subdimensionate.
Cateva pasaje rutiere, precum cel din zona Voinicilor,
au fost inundate.
Sorin
Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
Zece
vagoane au disparut, pur si mai putin simplu, din statia
CFR Arad
Parchetul
de pe langa Tribunalul Arad, Inspectoratul de Politie
Judetean Arad si Regionala CFR Timisoara se confrunta
in aceste zile cu cel mai spectaeulos caz de distrugere,
urmat de furt, din istoria lor. Inspirandu-se din
celebrul experiment Philadelphia, hotii au reusit
nici mai mult, nici mai putin decat sa faca sa dispara
zece vagoane de tren, in stare buna de functionare,
din statia CFR Arad... Valoarea prejudiciului este
pe masura: 550.000 de dolari! Cinci,
o data... Pe data de 8 aprilie a acestui an, politistii
de la Serviciul Transporturi al Inspectoratului de
Politie Judetean Arad au fost sesizati de conducerea
Statiei CFR Arad de disparitia a cinci vagoane de
tren, atat de la statia din municipiu, cat si de la
cea din Glogovat.
A doua zi, politistii au efectuat un control amanuntit
asupra statiei CFR Arad, depistand trei vagoane incarcate
cu 120 de tone de fier vechi, care urmau sa fie cantarite
la cantarul din statie.
La verificarea amanuntita a vagoanelor, au fost gasite
mai multe componente de.. .vagoane: roti de tren,
osii si obloane.
Fierul vechi din cele trei vagoane apartinea REMAT,
acesta urmand sa mearga la export, in Italia.
Desi o buna parte a acestor componente de vagon nu
mai aveau trecute seriile de identificare, se pare
ca faptasii nu si-au sters suficient de bine urma.
"S-a reusit identificarea vagoanelor, pentru
ca anumite urme, cum ar fi seriile osiilor si numerele
vagoanelor, nu au fost sterse. Asa s-a reusit identificarea
a trei dintre cele cinci vagoane disparate"
- ne spunea subinspector Camelia Tuduce, purtator
de cuvant in cadrul Inspectoratului de Politie Judetean
Arad. Cinci, de doua ori Numai ca ciudatenia - ciudateniilor nu se opreste
aici.
Subcomisarul Ioan Feies, seful Politiei Transporturi,
ne spune ca, la cateva zile dupa acest incident, alte
cinci vagoane au fost date disparute de catre conducerea
Statiei CFR Arad si a Regionalei din Timisoara.
Se pare ca, la mijloc, este acelasi mod de operare,
numai ca, de data aceasta, corpul delict lipseste
cu desavarsire. "Urmeaza sa descoperim autorii faptei. Avem
informatii care duc la REMAT, deci persoana juridica
o stim. Mai stim ca, pentru a-si transporta marfa
- fierul vechi - REMAT are «linie directa cu stadia
CFR Arad" - ne mai spunea subcomisar Ioan
Feies.
Subinspector Camelia Tuduce, purtatorul de cuvant
al Inspectoratului de Politie Judetean Arad, ne-a
declarat ca, in acest moment, politistii si procurorii
continua cercetarile pentru stabilirea intregii activitati
infractionale si pentru depistarea si retinerea autorilor.
D.D.
- Agenda zilei
Prima
zi a conferintei Banii Nostrii
Firmele
romanesti trebuie sprijinite pentru integrare in Uniunea
Europeana.
Aceasta este concluzia dupa prima zi a conferintei
Banii Nostri.
Personalitati ale vietii politice, administrative
si economice au prezentat cele mai importante activitati
desfasurate in ultimii ani in Arad dar si programe
legislative care trebuie aplicate in urmatorii 2 ani.
Conferinta Banii Nostri reuneste la aceiasi masa personalitati
din mediul economic si politic si este transmisa in
direct pe internet.
Conferinta Banii Nostri continua si maine, cand la
Arad sunt asteptati Varujan Vozganian, Daniel Daianu
si Adrian Vasilescu. Acestia vor vorbi despre leul
greu si aplicabilutatea lui in economia romaneasca.