|
Stirile
Zilei |
VIRTUAL
ARAD
Suntem pe
locul
Votati-ne zilnic!
|
|
|
Miercuri,
20 iulie 2005 |
|
- Vorbitorii
de limba germana au sanse sa munceasca pentru nemti
|
|
Oficiul
pentru Migratia Fortei de Munca organizeaza in lunile
iulie si august 2005, la sediul Oficiului din strada
Valter Maracineanu, numerele 1-3, sector 1, Bucuresti
preselectia solicitantilor de locuri de munca in Germania,
atat pentru lucratori oaspeti cat si pentru lucratori
sezonieri, fara programare telefonica prealabila.
Potrivit comunicatului de presa emis de Oficiu, vor
fi luate in considerare numai dosarele persoanelor
cunoscatoare de limba germana nivel bun si foarte
bun (acestea urmand a fi supuse unui test de
verificare a nivelului de cunostinte), si care au
diploma de calificare in domeniile solicitate de partenerii
germani.
La categoria lucratori sezonieri meseriile cerute
sunt cele de expozanti (lacatus mecanic, mecanic,
electromecanic, electrician - contract pe o perioada
de 9 luni).
In domeniul agricol, gastronomie, vanzator se pot
prezenta atat femei, cat si barbati, cu varsta intre
20 si 40 ani cu experienta profesionala, de cel putin
2 ani.
La categoria lucratori oaspeti contractele sunt pentru
o perioada de 12 luni cu posibilitatea prelungirii
inca 6 luni.
Meseriile pentru care se pot prezenta la preselectie
sunt specialisti in domeniul restaurantelor (ospatari)
- varsta 20 si 40 de ani, cunostinte bune de specialitate,
cu o vechime de minim 2 ani in activitate, dovedita
prin cartea de munca, imediat anterior anului 2005,
bucatari/bucatarese - varsta 20 - 40 de ani, cunostinte
bune de specialitate, cu o vechime de minim 2 ani
in activitate, ospatari/bucatari care au activat in
fast-food-uri - varsta 20-40 de ani, cunostinte bune
de specialitate, cu o vechime de minim 2 ani in activitate.
Documentele necesare sunt copie BI sau CI cu valabilitate
de minim sase luni, copie pasaport cu valabilitate
de minim 6 luni, fisa personala (tipizat OMFM), CV
in limba romana (tipizat OMFM), CV in limba germana,
copie legalizata a certificatului de absolvire si/sau
calificare, si separat traducerea acesteia in limba
germana, efectuata de un traducator autorizat, copie
legalizata a cartii de munca (toate paginile scrise)
si separat traducerea acesteia in limba germana, efectuata
de un traducator autorizat, adeverinta de la medicul
de familie care sa ateste ca solicitantul este clinic
sanatos, cazierul judiciar in original care sa ateste
ca nu are antecedente penale (termen de valabilitate
1 luna), declaratie pe proprie raspundere legalizata
notarial din care sa rezulte ca solicitantul nu beneficiaza
de pensie de invaliditate, declaratie pe proprie raspundere
din care sa rezulte numarul de copii minori aflati
in intretinerea acestuia, autentificata la notariat,
doua fotografii tip pasaport.
Simona
Valan - Agenda zilei
|
|
- Gardienii
publici aradeni au scapat de somaj si de bac
|
|
Corpul
Gardienilor Publici se va transforma in toamna in
Directia Publica de Paza Arad, organism care se va
autofinanta si ii va prelua in grija pe toti cei peste
400 de gardieni cu state de plata.
Presedintele Consiliului Judetean, Iosif Matula,
si seful Corpului Gardienilor Publici Arad (CGP),
Sorin Codos, au anuntat ieri faptul ca institutia
gardienilor se va transforma in Directia publica de
paza Arad, o institutie de interes judetean, care
isi va intra cel mai probabil in drepturi la 1 octombrie.
Solutia anuntata ieri de cei doi a fost cu atat mai
importanta pentru angajatii CGP, cu cat institutia
in care activeaza isi inceteaza definitiv activitatea
in 30 noiembrie iar, pana nu de mult, cu privire la
soarta lor nu erau facute publice nici macar variante
de compromis.
"Aceasta transformare ar insemna continuarea
activitatii, insa va fi vorba de o activitate autofinantata.
Ei vor asigura paza obiectivelor de interes judetean.
Am rezolvat astfel, prin alegerea acestei solutii,
o problema sociala grava, cea a celor peste 400 de
angajati ai Corpului Gardienilor Publici",
a detaliat Iosif Matula, proiectul pe care l-a pus
la punct impreuna cu conducerea CGP.
Solutia se bazeaza pe legile aparute de curand si
pe experienta celor din Bihor, Timis si Iasi care
au infiintat astfel de directii judetene, venite in
sprijinul gardienilor.
Patrimoniul CGP va fi preluat de Consiliul Judetean,
institutie care ii va distribui mai departe spre directia
judeteana, asa ca noua institute va avea, din start,
o baza materiala cat de cat serioasa.
Sorin Codos, seful Gardienilor Publici, ne-a asigurat
ca toate contractele vor fi preluate de noua institutie
si ca nici un gardian nu va ramane pe dinafara.
O alta veste buna pentru gardieni este faptul ca,
nefiind functionari publici, nu vor avea nevoie de
diploma de bacalaureat pentru a activa in noua structura,
asa cum s-a impus in prima faza cand era vorba de
reorganizarea institutiei.
Cu toate acestea, Sorin Codos sustine ca, in ultimul
timp, a ridicat stacheta pretentiilor in cadrul institutiilor
si ca toti gardienii vor fi pregatiti pentru noua
institutie.
Cat priveste sansa pe care o are pe piata o institutie
noua, autofinantata, care intra in concurenta cu zeci
de firme de protectie si paza din Arad, seful CGP
sustine ca nu crede ca vor fi probleme, deoarece tarifele
vor fi similare cu cele practicate pe piata.
In plus, contractele incheiate deja de gardieni vor
fi pastrate in continuare, desigur, cu acordul beneficiarului,
asa ca noua institutie va avea o baza de plecare.
Paza bunurilor publice pare garantata, in conditiile
in care e greu de crezut ca CJA va refuza sa dea o
mana de ajutor institutiei a carei infiintare o sustine.
Valoarea contractelor pe care CGP le are semnate este
de 2,1 miliarde lei pe luna.
Adriana
Barbu - Observator
|
|
- Maternitate
in pragul falimentului
|
|
Conducerea
Spitalului Matern din Arad a cerut miercurea trecuta
autoritatilor sa acorde un sprijin financiar de patru
milioane de lei (40 de miliarde de lei vechi), pentru
a putea functiona pana la sfarsitul anului.
Unitatea a acumulat datorii foarte mari la utilitati,
ca si produse farmaceutice si materiale sanitare.
Subprefectul aradean Levente Hovath a declarat ca
spitalul are facturi neplatite din 2003.
"Banii sunt solicitati pentru achitarea unei
parti din datorii, pentru cumpararea de materiale
medicale si pentru a se putea plati salariile angajatilor,
fondurile alocate prin contractul cu CJAS fiind cu
mult sub necesar", a spus Horvath.
Maternitatea aradeana este finantata in functie de
numarul de cazuri rezolvate, care a fost estimat la
11.000 pentru anul in curs.
"Chiar daca acest program este indeplinit,
conform contractului, spitalul mai poate primi doar
1,8 miliarde de lei vechi pe 2005, in timp ce necesarul
de urgenta este de 40 de miliarde", a explicat
subprefectul.
Conducerea spitalului a atras atentia Prefecturii
si Consiliului Municipal ca nu s-a mai dotat cu aparatura
medicala de nici un fel in ultimii ani, din cauza
lipsei fondurilor.
Astfel ca functioneaza doar cu aparate vechi, majoritatea
obtinute din donatii.
Municipalitatea aradeana ar putea aloca de urgenta
fonduri minime pentru ca unitatea sa mai poata functiona,
dar mult prea putin fata de solicitari.
Sabin
Orcan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
|
|
|
13
case, 27 de drumuri judetene, 9 km de drumuri comunale,
1 pod, 10 fantani, peste 320 de ha de teren cultivat
cu grau, orz, porumb, pasuni si fanete!
In total pagube de 3 miliarde de lei! Acesta este
bilantul inundatiilor in judetul Arad!
Ploile de saptamana trecuta ploile au generat nu doar
inundatii ci si alunecari de teren.
Autoritatile locale lucreaza acum la refacerea drumului
comunal intre Gurahont si Zimbru si a DJ 708.
In urmatoarele doua zile meteorologii anunta din nou
ploi si descarcari electrice.
Sunt posibile chiar si precipitatii de pana la 40
de litri pe metru patrat.
Toate judetele din vestul tarii au fost avertizate
iar comandamentele pentru situatii de urgenta sunt
in alerta si gata sa intervina daca va fi cazul.
Vasile Blidar
- Televiziunea Arad
|
|
|
Prins
in labirintul tranzitiei, romanul are o singura
mare grija, siguranta zilei de maine.
Din pacate, mediul rural nu mai reprezina o garantie
a atingerii acestui deziderat, fapt pentru care
satele, in special cele foarte mici, devin nepopulate
odata cu disparitia batranilor.
In judetul Arad, cum te departezi e municipiu, astfel
de exemple intalnesti la tot pasul, comuna Dezna
nefacand rabat de la aceasta regula.
Din 400 de suflete, cat numara acum zece, cinspreceze,
ani, satul Laz abia mai gazduieste 60 de gospodari,
in majoritatea lor trecuti de 60 de ani.
Procesul de depopulare a cuprins si alte doua asezari
apropiate, Zugau si Raschirata, care, intre timp,
si-au "castigat" eticheta de catune.
Pe langa acestea, comuna Dezna mai are in administrare
satele Slatina, Neagra si Buhani, deopotriva sarace
si avand nevoi dintre cele mai stringente.
Pentru un primar e dificil si de la un anumit punct
dureros sa constate ca problemele oamenilor se pot
rezolva doar in mica masura, de vina fiind bugetul
de austeritate.
In acest an, primul edil al Deznei, Gheorghe Neagu,
trebuie sa se descurce cu ceva mai mult de trei
miliarde de lei.
Aproape inuman pentru cate lipsuri au deznanii.
Si, totusi, din putinul pe care-l au, autoritatile
au izbutit sa faca cate ceva.
Dupa
ploile cazute in ultima perioada, drumul comunal
Buhani-Neagra avea neaparat nevoie de o reparatie.
Mai ridicat pe margini si adancit pe mijloc, drumul
a necesitat cateva tone de piatra concasata si balast.
Pana la urma, lucrarea a fost facuta exclusiv pe
banii Primariei.
Tot din aceasta vara, Romtelecomul are noi abonati
in zona.
Primaria a "rupt" 40 de milioane
de lei din buget pentru stalpii de retea si saparea
gropilor, restul cheltuieilor revenindu-i societatii
de telecomuniatii.
Aceasta colaborare, in alte parti anevoioasa, a
facut posibila introducerea a 50 de posturi telefonice,
30 in Slatina si 20 in Neagra.
De curand au fost finalizate si lucrarile de modernizare
a grupului sanitar la scoala din comuna, care a
mai fost dotata si cu mobilier nou-nout. Urmatoarea
cladire pe lista este chiar Primaria, care va intra
in remont in a doua parte a acestui an.
La capitolul atragere de fonduri speciale, comuna
Dezna a inaintat un proiect de un milion de euro
pentru introducerea canalizarii in localitate si
infiintarea unei statii de epurare intre Slatina
si Neagra localitate.
Ultima oara, dosarul ocupa locul 16 pe o lista de
prioritati intocmita pentru tara noastra, astfel
ca deznanii au tot dreptul sa spere ca investitia
nu se va lasa prea mult asteptata.
Pana una alta, izvorul de apa plata de la Raschirata
este pe cale de a fi exploatat la cei mai inalti
parametri.
Debitul de 69 de litri pe secunda a atras un investitor
serios, care a cumparat deja terenul si se pregateste
sa construiasca o fabrica de imbuteliere.
O alta afacere se "naste" la marginea
comunei Dezna.
Efectivul numeros de bivolite existent in zona a
incurajat un localnic sa se inhame la constructia
unui centru de colectare a laptelui, initiativa
foarte binevenita pentru toti crescatorii de animale.
Peste toate acestea, pe mirifica vale a Zugaului
va aparea un sat de vacanta, care cu siguranta va
atrage si alte investitii.
Vorba primarului Neagu: "Viitorul este al
agroturismului, pentru ca niciodata nu o sa ne putem
bate cu europenii in tehnologie..."
>
Calin
Mnerie - Adevarul
|
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity,
Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Adevarul, Ziarul
Observator, Agenda
Zilei - editie de Arad, Ziua
de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia deVest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Saptamana
aradeana,TV
Arad, TV
RCS.
|
|