Despre Revolutia din Decembrie '89 s-au sens si s-au spus multe, probabil in egala masura adevaruri si neadevaruri, dar mai sunt multe adevaruri de spus.  Cert este ca a avut de toate: momente sublime, eroi, calai, dintre care unii s-au transformat mai apoi in eroi si eroi adevarati care au fost uitati.  A fost un lucru 100% romanesc, pentru ca acum romanii, daca ne uitam in orice domeniu: istorie, cultura, politica au de toate, dar in proportii gresite. Ca a fost cum a fost e un lucru pe care acum putem doar sa il acceptam, dar ca Revolutia din '89 este ignorata dupa numai 16 ani este ingrijorator, dar mai ales daunator prezentului nostru si viitorului de asemenea. Cum isi aduc aminte oamenii de acest eveniment? De cate ori am asistat la o discutie despre Revolutie am putut observa urmatorul comportament.  Vorbitorul este cuprins de entuziasm, povesteste totul ca pe o aventura: "pe mine Revolutia m-a prins...", "in 21 eu eram la serviciu" si continua apoi sa-si aminteasca experientele personale, cu lux de amanunte: locurile unde a fost, cu cine a fost, cu ce era imbracat, ore, culori, geometrii, gandurile si spaimele pe care le avea atunci.  Acum povesteste diferit fata de cum povestea acum zece ani.  In primul rand a scurtat povestirea, iar in al doilea rand a renuntat la analiza (cine a tras?, de ce?, ce au facut aia din jurul lui Ceausescu?, trebuia Ceausescu omorat sau nu?).  Nici macar nu mai injura pe nimeni, nici pe Ceausescu, nici pe secliristi, nici pe Iliescu, nici pe rusi. Cateodata ii mai injura pe astia de acum...  Lipsesc insa intrebarile mult mai personale: ce am acum si fara de care nu stiu cum am trait inainte de ' 89?, cat de mult si cum m-am schimbat?, la ce visam atunci?, cate din visele din '90 mi s-au implinit?, la ce visez acum?... Poate ca ar trebui sa incepem sa ne aducem aminte putin format de Revolutie.  Sa alegem o zi oarecare, 17 sau 21 decembrie, sau o alta, si in acea zi la amiaza toti sa pastram un moment de reculegere, cam cum fac japonezii cand isi aduc aminte de Hiroshima si Nagasaki.  Poate parea o solutie a formelor fara fond, dar in timp poate ne vom aduce aminte de curaj, libertate, solidaritate si speranta. Programul manifesfarilor dedicate Revolutiei din decembrie 1989 MIERCURI, 21 Decembrie 2005: ora 7:39 - Orologerie - Marcarea momentului inceperii revolutiei in Arad: Slujba religioasa, depunere jerbe de flori la placa comemorativa ora 8:00 - SC ARIS SA Slujba religioasa, depunere jerbe de flori la placa comemorativa ora 8:30 - Biserica Eroilor Martiri - Piata UTA Depunere jerbe de flori ora 9:00 - Deplasare la Cimitirul Eternitatea Sfinjirea Troitei inchinata memoriei victimelor din Revolutia romana din 1989 ora 12:00 -12:30 - in toate bisericile ortodoxe din municipiul Arad vor fi trase clopotele si vor avea loc parastase in amintirea eroilor revolutiei ora 16:00 - Sfintirea placii comemorative si a crucii din fata Palatului Administrativ ora 17:00 - Slujba religioasa, aprinderi de candele luari de cuvant, colinde, la Monumentul Eroilor Martiri din Piata Revolutiei JOI, 22 Decembrie 2003: ora 10:00 - Depuneri coroane de flori, slujba religioasa, la Monumentul Eroilor Martiri din Piata Revolutiei ora 11:15- Depuneri coroane de flori, slujba religioasa, la Monumentul din fata Inspectoratului de Politie ora 12:15 - Depuneri coroane de flori, slujba religioasa, la Monumentul de la Garnizoana Arad (subcetate) ora 13:15 - Depuneri coroane de flori, slujba religioasa, la Troita din Cartierul Aurel Vlaicu (Fat Frumos) ora 14:30 - Masa rotunda VINERI, 23 Decembrie 2003: ora 12:00 - Depuneri coroane de flori, slujba religioasa, la Monumentul lui Toth Sandor (malul Muresului)

La un an si jumatate de mandat, edilul si-a expus realizarile actuale si viitoare, in fata intregii mass-media locale O noua abordare a relatiilor dintre Primarie si mass-media-locala.  Acest lucru a incercat primarul Gheorghe Falca sa puna in practica, ieri dupa-masa, ocazie cu care si-a prezentat bilantul unui an si jumatate de conducere a destinelor acestui oras.  Aproape toti ziaristii prezenti i-au adresat intrebari pertinente, care, de multe ori, au atins puncte sensibile sau chiar nevralgice ale initiativelor primarului. Multe planse (cum, deja, ne-a obisnuit Gheorghe Falca), scheme, schite, proiector, zeci si zeci de dosare care mai de care mai stufoase, laptop - o adevarata artilerie de comunicare.  Asa si-a inceput primarul prezentarea bilantului, alaturi de intreg aparatul sau de functionari, in frunte cu viceprimarii Levente Bognar si Tiberiu Dekany.  Prezentarea a inceput, si a continuat in aceeasi maniera - cu realizarile acestei perioade de un an si jumatate.  Materialul a fost structurat de jos in sus, adica de la proiectele mici, care puteau fi realizate imediat, terminandu-se cu cele mari sau cele de lunga durata, cum ar fi transformarea Aradului intr-o zona metropolitana, adica un municipiu de rangul 1 (momentan avem rangul 2).  Dintre proiectele mici, Gheorghe Falca a enumerat iluminatul public – investitie in acest an de 97 de miliarde de lei.  In categoria "mici" se afla si Parcul Reconcilierii, in 2004, investitie de 34 miliarde lei.  Au urmat iluminatul podului Decebal (realizare deteriorata deja), 10 miliarde lei, al teatrului, locurile de joaca sau infiintarea comitetelor cetatenesti. Prezentarea bilantului s-a axat cel mai mult pe investitiile din cartierele orasului, precum si pe celebrul proiect BERD, de multe miliarde de lei, investitie in infrastructura.  Cel mai mare imprumut este cel de la Banca Mondiala, 68 de milioane de dolari, bani cu care se vor moderniza cartierele Gai, Bujac si Sannicolaul Mic.  In acest moment al discutiei, au intervenit si intrebarile ziaristilor: vor creste impozitele si taxele noastre din cauza imprumuturilor?  Primarul a raspuns: "nu. Pentru ca plafonul maxim al gradului de indatorare al orasului este de 20 la suta, ori cu aceste imprumuturi noi abia vom atinge cifra de 9,6 la suta in 2009".  In cele trei cartiere vor fi reabilitate 100 km de conducte de canalizare, care vor fi date in administrare Companiei de Apa Canal, fosta RAAC. Cel mai recent proiect de modernizare este cel de la Fortuna.  Intreaga zona de aici, nu numai piata, va avea alt aspect, iar viitoarea piata va fi mai mare ca si suprafata.  Bineinteles ca a fost atinsa si problema daramarii garajelor din aceasta zona, punctul pe i fiindca dupa daramare cine va mai veghea asupra securitatii masinilor.  A venit si raspunsul: "primarul se ocupa de securitatea cetatenilor, iar de securitatea masinilor raspund politele de asigurare" (?!) "Anul viitor se vor incheia lucrarile la strada Voinicilor, la Fortuna, la supermarket-ul de la stadionul ACU, vor demara reparatiile la infrastructura de pe axul central, de la Fat Frumos la Teatru. Mai avem in studiu si rezolvarea aglomeratiilor de pe centru, prin construirea unei parcari subterane cu doua etaje pe strada Aviator Georgescu, in continuarea strazii Decebal, si una subterana, cu 300 de locuri de parcare, in spatele teatrului, sub Piata Avram Iancu. In total, din iunie 2004 si pana in prezent, primaria a avut 40 de proiecte, studii, Planuri Urbanistice Zonale, toate atribuite in urma unor licitatii perfect legale", a conchis prezentarea bilantului si a planurilor de viitor, primarul Gheorghe Falca. A. R. Badila - Observator

Conducerea Administratiei Zonei Libere Curtici Arad a prezentat ieri rezultatele obtinute in acest an.  Veniturile realizate in 2005, in totalitate de 3900 mii lei, prezinta o crestere cu 15% fata de cele din 2004.  In urma celor sase licitatii organizate anul acesta de catre AZL a fost concesionata si inchiriata o suprafata de aproape 10 hectare.  In prezent, gradul de ocupare pe platforma Curtici este de 75%, iar pe platforma Aeroport nu mai sunt disponibile terenuri.  Pe cele doua platforme opereaza peste 40 de firme, ale caror investitii se ridica la circa 120 de milioane de dolari.  Societatile din ZL Curtici Arad au creat circa 4500 de locuri de munca. "Anul 2005 a fost unul de exceptie pentru noi, atat din punctul de vedere al profitului realizat, cat si al investitiilor atrase. In urma licitatiilor, trei societati - Coindu, ERT, International Lighting Technologies - s-au angajat la investitii de peste 15 milioane de euro. Tot in cursul acestui an am purtat discutii si negocieri cu firme importante din Franta, Belgia, Olanda, dar si din China, India si Japonia. Speram ca in 2006 vom reusi sa colaboram si cu firme din Asia. In acest moment avem 16 proiecte in derulare, m-as bucura sa prind jumatate din acestea", a punctat directorul general al AZL, Mircea Pavel. Si AZL a facut investitii in acest an, in utilitati pe cele doua platforme, in valoare de peste 860 de mii RON (din care 250 mii RON primiti de la Consiliul Judetean, restul fonduri proprii), iar pentru 2006 aceste investitii vor continua. Prezent la conferinta de presa, Iosif Matula, presedintele CJA, a adaugat:  "In Zona Libera, asa cum s-a intamplat in judet - acel boom economic - s-au atras importante investitii straine si romanesti, s-au creat locuri de munca. S-a dovedit ca descentralizarea e un lucru bun. Zona Libera Curtici Arad e pe primul loc in tara ca nivel al investitiilor si al locurilor de munca create". Gerlinde Knap - Adevarul

Un important proiect academic a fost lansat la Arad de catre Universitatea de Vest "Vasile Goldis".  El se realizaeaza in colaborare cu alte 4 universitati din tara si cu academia regala de stiinte din Stokholm.  Un rol important are si universitatea UPPSALA din Suedia, care a gazduit recent un semniar de lucru unde a fost prezenta si o delegatie a universitatii Vasile Goldis.  Universitatea UPPSALA a fost infiintata in anul 1477, ca prima institutie de invatamint de acest tip din spatiul scandinav.  Mai multi castigatori ai premiilor Nobel au efectuat stagii de cercetare aici de-a lungul anilor.  Astazi a fost lansat proiectul SID NET , in cadrul caruia sunt partenere academia regala de stiinte din Stokholm, Universitatea Uppsala, Universitatea de Vest Vasile Goldis, universitatea Babes bolyai din Cluj napoca , universitatea de stiinte agricole a Banatului Timisoara , Universitatea Stefan cel Mare Suceava.  Anul viitor in aprilie va avea loc la Arad si in Muntii Apuseni o sesiune stiintifica internationala la care vor lua parte cercetatori din Suedia, Romania, Serbia, Muntenegru, Ungaria si Republica Moldova.  In cadrul aceluiasi proiect, in prima decada a lunii septembrie vor pleca in suedia 20 de studenti ai Universitatii de Vest Vasile Goldis. Nicoleta Belean - Televiziunea Arad

Aflat in fruntea formatiilor Filarmonicii, Jean Marie Juan (Franta), deja cunoscut aradenilor, a oferit de aceasta data Oratoriul de Craciun op. 12 de Camille Saint-Saens. Muzica, mult asteptata de melomanii aradeni, a avut o desfasurare ce a relevat bogatia melodica, simplitatea tesaturii complexului vocal-instrumental, gasind calea spre sufletul auditorilor. Solistii: Isabelle Radigon (Franta), Violina Novac, Ana Rusu, Zsolt Szilagyi (Cluj), Valentin Marele (Brasov), fiecare in parte si in ansambluri, de la duet la cvintet, au avut o expresie sincera, elocventa, impresionandu-ne in asemenea masura, incat indraznim sa spunem  ca ii mai asteptam si alta data. Corul, bine instruit de maestrul J.M.Juan, a redat gama larga de sentimente, de la teama la bucurie in Gloria, Domine, Hostias. Orchestra de coarde, orga, harpa, au creat suportul armonic, aducand un plus timbral de efect in preludiu, acompaniament si interludii. A doua parte a manifestarii, laica de aceasta data, a inceput cu vivanta uvertura a operei Nunta lui Figaro de Wolfgang Amadeus Mozart, ce a deschis mica serie de ansambluri solistice. Isabelle Radigon si Violina Novac intr-un duettino plin de umor, Via, resti servita, aceeasi soprana, impreuna cu Zsolt Szilagyi si Valentin Marele in tertetul Cosa sento, I. Radigon, V. Novac si V. Marele in Susanna, or via sortite ca si soprana si baritonul in duetul Crudel, perche finora, au dat viata unor personaje ale celebrei opere. A fost un prilej de amintiri ale unor auditii sau vizionari mai de demult sau o incitare la cuoasterea lucrarii. Cu Idomeneo, Mozart si textierii ce l-au inspirat (G. Varesco dupa A. Danchets) ne-au transportat in Creta anilor de dupa razboiul troian. Din drama muzicala amintita, compusa partial la Salzburg si in timpul repetitiilor la Muenchen unde a si fost  jucata prima oara in 1781, orchestra condusa de Jean Marie Juan a interpretat Uvertura. Solistii, cu exceptia baritonului, au redat cvartetul Deh reste o cara, intr-o unitate interpretativa demna de admiratie. Corul, cu o scurta interventie tenorului Zs. Szilagyi, in O, voto tremendo, apoi in Corriamo, Fuggiamo, ne-au sugerat zbuciumul si bucuriile unor oameni de demult, zbucium de care nu suntem nici noi ocoliti si bucurii dupa  care mereu tanjim, una dintre ele fiind si concertul Filarmonicii la care am asistat. Hugo Hauptmann - Virtual Arad