Romanii
din afara granitelor au posibilitatea sa continue studiile
universitare
UAV
va incheia un protocol cu o universitate din SUA Rectorul Universitatii
"Aurel Vlaicu", prof. univ. dr.
Lizica Mihut, impreuna cu directorul Departamentului
pentru romanii de pretutindeni, prof. univ. dr. Ghiocel
Mot, au efectuat o vizita de 20 de zile in Statele
Unite ale Americii.
Scopul acesteia a fost intarirea relatiei cu romanii
aflati pe alte meleaguri, romani care s-au aratat
interesati de universitatea aradeana.
Delegatia Universitatii s-a aflat in mijlocul unor
importante comunitati romanesti din Seattle, Portland,
Vancouver, Phoenix, Los Angles si Sacramento.
La Universitatea de Stat din Phoenix, universitate
care ocupa locul secund in SUA ca marime, functioneaza
un program de limba romana condus de prof, univ. dr.
Ileana Orlich, care in a doua jumatate a lunii iulie
va fi prezenta la universitatea aradeana, ocazie cu
care se va semnat si un protocol de colaborare intre
cele doua Universitati.
Pe toata perioada vizitei, delegatia de la UAV le-a
prezentat romanilor din State posibilitatea de a realiza
studii universitare la Universitatea aradeana, daca
nu la zi, la invatamant la distanta, si posibilitatea
pentru romanii aflati peste ocean sa termine studiile
incepute. "Am ramas uimita cand am vazut ca romanii
aflati peste granite stiu foarte multe atat despre
universitatea aradeana", declara rectorul
UAV.
Pe de alta parte directorul Departamentului pentru
romanii de pretutindeni, prof. univ. dr. Ghiocel Mot,
spunea ca ceea ce incearca universitatea aradeana
este sa se promoveze cat mai mult in afara granitelor.
In urma vizitei pe care a intreprins-o in SUA, UAV
a numit in functia de director pentru America pe Stefan
Boros, o personalitate binecunoscuta si apreciata
in mod deosebit de comunitatile romanesti de acolo.
A.
K. - Agenda zilei
Portile
electronice de intrare, pe cale de desfiintare. La strand
se renunta la biletele si abonamentele cu banda magnetica
Dupa
cum va informam zilele trecute, preturile la abonamentele
si biletele de acces pe strandul Neptun au fost puse
in discutia Consiliului de Administratie (C.A.) de
la Gospodarirea Comunala. Preturile puse in discutie sunt de 30 de mii de
lei pentru un bilet, 1.100.000 de lei pentru un abonament
pret intreg pe un sezon, 800 de mii de lei un abonament
pentru cabina, si 400 de mii de lei un abonament pentru
categoriile "defavorizate": elevi, studenti,
pensionari etc.
In principiu, s-a stabilit ca pentru aprovizionare,
agentii economici sa plateasca un abonament de 2,5
milioane de lei, iar pentru angajatii de pe strand,
sa se faca abonamente cu 150 de mii de lei.
Directorul societatii ne-a spus ca nu exista inca
Hotararea CA pentru aprobarea noilor tarife.
Ele au fost insa estimate si propuse in urma unei
analize a cheltuielilor din acest an pe strand.
Pe scurt, pe strand mai este necesara in primul rand
continuarea investitiei in reteaua de canalizare,
prin construirea unei statii de epurare.
Mai apoi, vizitatorii vor avea un plus de servicii
gratuite incluse in pretul de intrare: garderoba si
plaja naturala de care va spuneam ieri.
Nu in ultimul rand, majorarea cu 400 de mii de lei
pentru pretul abonamentelor, spune directorul Ioan
Covaci, a mai fost operata si in anul 2003, fata de
nivelul din 2002. "La data respectiva, puterea de cumparare
a 400 de mii de lei era mult mai mare ca acum. Majorarea
nu a avut un efect negativ asupra numarului de abonamente
vandute."
Trebuie mentionat ca se doreste pastrarea sistemului
de protejare a grupurilor defavorizate. Adica elevii,
studentii, militarii, pensionarii etc., platesc cu
mult mai putin decat tariful intreg. Dispar portile electronice! Una dintre dorintele directorului GCA este renuntarea
la sitemul electronic de intrare pe strand. "Nu vad deloc util acest sistem de taxare.
Costul lui de intrebuintare este de cel putin 5 ori
mai mare decat cel obisnuit, cu bilete",
spune Ioan Covaci.
Acesta a subliniat ca aproape peste tot in lume s-a
pastrat sistemul clasic de taxare, si ca investitia
de aproape 2 miliarde de lei nu are o utilitate, fiind
greu de controlat si intretinut.
Simona
Mazare - Observator
De
acum, la Fundatia Romano - Germana se poate invata si meseria
de tapiter
A
fost inaugurat si Centrul de instruire manageriala Ieri,
la Fundatia Romano-Germana din Vladimirescu
au fost inaugurate doua noi investitii.
Este vorba de un atelier de tapiterie si un centru
de instruire manageriala.
F.R.G. a pus la dispozitie spatiile pentru salile
de instruire si a ridicat hala care gazuieste atelierul
scoala de tapiterie.
Lucrarile la aceasta cladire au inceput in vara anului
trecut.
Ambele obiective au fost amenajate de catre Organizatia
Technisches Hilfswerk, fondurile fiind asigurate de
catre Guvernul landului german Renania de Nord-Westfalia.
La inaugurare au fost prezente si oficialitati locale
si sefi ai unor institutii descentralizate.
Fundatia, in colaborare cu Agentia Judeteana de Ocupare
a Fortei de Munca Arad, se orienteaza spre a asigura
calificarea in meserii cerute la acest moment pe piata
muncii.
In viitorul foarte apropiat va incepe si primul curs
de calificare in meseria de tapiter.
El se va desfasuara pe o durata de trei luni, cu o
grupa de 14 cursanti.
In ce priveste cealalta investitie, doua sali au fost
renovate complet, fiind dotate cu birouri si computere
de ultima generatie.
In total 34, fiecare cursant avand posibilitatea sa
lucreze individual la propriul sau calculator.
Valoarea totala a investitiilor, inclusiv cea cu care
a participat Fundatia Romano-Germana Vladimirescu
se ridica la circa 220.000 de euro.
G.
Constantinescu - Adevarul
Activitate
la nivel european
Aradul
se numara printre cele 8 administratii locale care
au ales sa-si desfasoare activitatea dupa reguli de
calitate europene.
Proiectul de implementare a sistemului de management
al calitatii este finantat cu fonduri comunitare.
Proiectul este unul comun cu primaria Orastie si se
va incheia anul viitor cu obtinerea certificatului
de calitate.
Un flux usor al documentelor, functionari bine pregatiti
si un angrenaj ce functioneaza cu reguli stricte -
astfel se va desfasura activitatea in Primarie de
anul viitor.
Evaluarea finala va costa Primaria cateva mii de EURO.
Izabela
Vekas - Televiziunea Arad
La
Arad exista o remarcabila scoala istorica:
Afirma
prof. univ. dr. Nicolae Bocsan, rectorul Universitatii
"Babes-Bolyai" Cluj-Napoca Manifestarea culturala de miercurea trecuta de
la Sala Clio, prilejuita de lansarea cartilor : "Incursiuni
in istoriografia ecleziastica aradeana"(autor
dr. Pavel Vesa) si "Vasile Mangra - activitatea
politica , 1875-l918 (autor Marius Eppel) a fost
onorata si de prezenta rectorului Universitatii
"Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, prof.
univ. dr. Nicolae Bocsan.
Reputat specialist in istoria moderna a Romaniei,
cu numeroase scrieri privindu-i pe romanii transilvaneni,
profesorul Bocsan cunoaste bine si literatura istorica
aradeana, multi dintre actualii cercetatori fiindu-i
fie studenti, fie doctoranzi.
Iata de ce nu am scapat prilejul de a sta de vorba
despre istoricii aradeni si cartile lor si bineinteles
despre prestigioasa universitate ardeleana pe care
cu competenta o conduce. - Domnule profesor as dori sa pornim discutia noastra
chiar de la cartile prezentate cu acest prilej (miercuri
16 februarie) si de la autorii lor. Prin urmare prezentati
importanta celor doua lucrari si pentru cititorii
ziarului "Adevarul". - Trebuie sa va spun ca cele doua lucrari sunt
importante din mai multe puncte de vedere. In primul
rand se continua astfel o adevarata traditie aradeana
in istoriografia ecleziastica, care a inceput cu Vasile
Mangra si a continuat cu Gheorghe Ciuhandu si Stefan
Lupsa. Si iata, cei doi autori prezentati astazi continua
subiectele inaintasilor si duc mai departe ideea de
sinteza istorica a Eparhiei aradene. Dar trebuie sa
mai fac precizarea ca alaturi de ei mai exista oameni
care studiaza trecutul Bisericii Ortodoxe aradene
asa cum este si parintele Mihai Sasaujan, care recent
a publicat o monografie a Academiei teologice ortodoxe
de la Arad si care are in spate o opera interesanta
privind politica Habsburgilor fata de ortodoxia din
aceste zone. Cred ca aceasta este cea mai importanta
semnificatie a manifestarii culturale de astazi, faptul
ca s-a constituit un grup de lucru specializat in
istoria ecleziastica si care continua o remarcabila
traditie aradeana pe aceasta tema. - Ce parere aveti despre cercetarea istorica aradeana,
in general? Va intreb pentru ca dvs. cunoasteti bine
Aradul si oamenii sai. - Cunosc bine cercetarea aradeana si pentru ca
majoritatea istoricilor s-a format in ambianta Universitatii
clujene. Prin urmare va spun ca cercetarea istorica
este remarcabila atat prin trecutul cat si prin continuitatea
preocuparilor. Noua generatie care s-a lansat in istoriografie
continua o traditie de exceptie manifestata chiar
si in anii regimului totalitar cand, la Arad, s-au
elaborat studii serioase prin grija istoricilor Alexandru
Roz, Eugen Gluck, Vasile Popeanga, Geza Kovach, Andrei
Caciora, Nicolae Rosut si altii de la Muzeul Judetean
si Arhivele Statului. Noua generatie lucreaza bine,
pe domenii bine cristalizate: demografie istorica
- Corneliu Padurean, Simona Stieger, istoria bisericii-
cei pe care i-am amintit deja, arheologie - Peter
Hugel, Pascu Hurezan si altii, preocupati de istoria
moderna si contemporana. Tin sa salut activitatea
remarcabila pe care o desfasoara si sunt multumit
si pentru ca majoritatea au fost studenti de-ai nostri
si sunt doctori la aceeasi Universitate Babes-Bolyai. - Care credeti ca trebuie sa fie perioadele si
domeniile istorice ce necesita o abordare mai intensa
si mai consecventa? - Mi se pare ca istoria contemporana este prea
putin cunoscuta, nu numai perioada interbelica ci,
mai ales, perioada recenta iar cercetarea trebuie
sa aiba in obiectiv regimul totalitar, cu mecanismele
lui dar si perioada interbelica, cand se nasc regimurile
totalitare. Chiar si secolul XIX are inca multe fatete
mai putin cunoscute. Insa, fara discutie, istoria
contemporana ramane, paradoxal, cel mai putin cunoscuta. - Se poate aborda cu suficienta detasare istoria
contemporana? Mai exista "cedari" politice
si ideologice care sa duca la false concluzii? -Nu cred ca se mai poate pune problema falsificarii
sau ideologizarii.Cel putin in ultimii ani se poate
observa, inclusiv prin tematica abordata, ca istoria
este departe de a fi controlata. Poate au existat
niste crispari, datorate autocenzurii, imediat dupa
90, dar in acest moment se lucreaza cu motoarele in
plin. Din pacate suntem prea putini istorici, nu putem
acoperi toate domeniile ce necesita grabnica abordare
si ma refer si la istoriografia aradeana. - Asadar istoricii au scapat de inhibitii... -Eu cred ca da. Ele intr-adevar au existat, dar
acum, cel putin la noi la Universitate, se lucreaza
doar cu dorinta scoaterii la suprafata a adevarului
istoric. - Nu cumva au cam iesit istoricii din arhive? - Dimpotriva, cred ca abia acum au intrat masiv
in arhive.Chiar astazi au fost prezentate doua carti
elaborate pe baza de arhive. Dar nu este singurul
izvor arhiva. Pentru regimul comunist arhiva este
uneori falsificata, dar avem si alte posibilitati
de a reconstitui trecutul recent si anume prin istoria
orala, prin memoria colectiva a oamenilor. Sigur arhiva
este fundamentala. Vreau sa spun ca la Cluj nu mai
incap studentii in arhive. Si acelasi lucru se intampla
si la Alba-Iulia si la Arad. Dar trebuie sa mai spun
ceva si o fac cu toata raspunderea. Arhivele trebuie
puse la punct, trebuie sa pregateasca instrumentarul
de lucru. Si mai trebuie sa spun cu tot respectul
pentru Prea Sfintia Sa (Timotei Seviciu n.n.) ca arhivele
ecleziastice sunt dezorganizate. La Arhivele Statului
mai sunt fonduri de prelucrat. De asemenea mai exista
regulamente care ridica obstacole pentru cercetatori.
Dar progresul este incontestabil dupa 90.