Noua directoare de la Spitalul Judetean Arad, Mirandolina Prisca, promite sa rezolve criza mostenita de la fosta conducere Spitalul Judetean Arad trece printr-o criza fara precedent.  Unitatea a ajuns sa acumuleze, in doar cateva luni, datorii imense de ordinul zecilor de miliarde de lei.  Fosta conducere a demisionat dupa cateva scandaluri de rasunet.  Dupa un interimat asigurat de un economist, care a renuntat la functie cand a aflat ca, nefiind din sistem, ar fi fost platit cu un salariu de numai patru milioane de lei pe luna, in fruntea Spitalului Judetean Arad a fost numita Mirandolina Prisca, medic primar si cadru universitar.  Din primele zile, noua directoare s-a angajat la dificila misiune de a readuce unitatea pe linia de plutire. - Cum ati gasit institutia la preluarea conducerii? - Spitalul Judetean este extrem de important pentru mine, fiindca imi desfasor aici activitatea de multi ani. Prin natura pozitiei mele de pana acum, ca sefa a unei sectii care are legatura cu toate sectoarele de activitate, aveam deja o imagine de ansamblu. Spitalul are peste o mie de angajati si pot sa spun ca ii cunosc pe toti. Corpul medical este de exceptie, la fel si personalul sanitar. Am acceptat cu greu functia, dupa multe discutii cu colegii mei, tocmai pentru ca nu-mi este indiferenta soarta institutiei. - Care era situatia financiara a spitalului? - Din cate am discutat cu auditul intern si contabilitatea, datoriile totale au fost de aproximativ 50 miliarde lei, iar pe primele cinci luni s-au consumat 60 la suta din fondurile alocate pe acest an. De la inceputul anului nu s-au mai platit facturile pentru unele utilitati, ceea ce ameninta sa produca mari probleme. Cu toate ca situatia pare deosebit de grava la prima vedere, cred ca exista solutii de redresare. Ma bazez pe fonduri de la Ministerul Sanatatii, Consiliul Judetean, Casa de Asigurari de Sanatate, pe ajutorul autoritatilor locale. Prefectul Cristian Stragea, care este ca formatie medic, m-a asigurat deja de tot sprijinul sau. Am fost invitata sa prezint situatia spitalului in prima sedinta a Consiliului Judetean, pentru ca toti consilierii sa poata decide in cunostinta de cauza. - Care a fost primul lucru de care v-ati apucat? - Cunosteam situatia grava legata de lifturile spitalului, din calitatea de sefa a sectiei epidemiologice. Exista patru lifturi, trei pentru transportul materialelor si hranei, iar unul pentru personal. De peste un an sunt probleme cu ele. Unul a fost scos din functiune de ISCIR, iar cele ramase trebuie sa se opreasca 10-15 minute pe ora, dand nastere la situatii extrem de periculoase, pentru ca exista riscul sa nu poata fi transportati bolnavi in momente critice, dar si sa se intersecteze anumite fluxuri de hrana cu materiale contaminate. Am primit sprijin logistic din partea conducerii Consiliului Judetean si am luat legatura cu firma care asigura service. Dar nu s-a intervenit pana ce nu s-a promis plata unei parti din datoria mai veche, de aproape 100 milioane lei. In plus, ne trebuie un lift nou, care ar costa cam doua miliarde de lei. - Ati cautat si alte solutii in afara de sprijinul administratiei? - De la inceput am inteles ca nu putem sa ne bazam doar pe buget. Pentru ca este vorba despre un spital reprezentativ, trebuie sa gasim caile de a atrage si agenti economici puternici. Am discutat cu Tudor Caracioni, de la firma Contor Zenner, care ne-a trimis doi specialisti pentru a vedea cum ne pot ajuta pentru contorizarea spitalului si rezolvarea unor pierderi de agent termic si apa calda, care produc cheltuieli suplimentare. Am trimis, de asemenea, chiar din prima zi, o scrisoare deschisa tuturor parlamentarilor de Arad. - Au existat critici privind modul in care functioneaza serviciile externalizate. - Vom analiza toate contractele semnate in trecut, pentru a le revizui in interesul spitalului. Nu vreau sa acuz pe nimeni, dar unele nu au fost incheiate in beneficiul institutiei. Este vorba despre alimentatia bolnavilor, curatenie, spalatorie, asigurarea cu oxigen, salvare. Trebuie sa vedem in ce masura aceste servicii pot fi imbunatatite. Alta problema care a fost ridicata de cetateni vizeaza numerele de telefon la care poate fi apelat dispeceratul. Centrala RDS este avantajoasa financiar, dar oamenii se plang ca au dificultati cand suna. Am solicitat posibilitatea alocarii unui numar de telefon tip tel-verde, gratuit. Mi s-a promis ca problema se va rezolva in aceasta luna. - Cum credeti ca se poate inlatura aglomeratia din spatiile spitalului? - Trebuie sa optimizam accesul in institutie. Studiem posibilitatea alocarii unui spatiu potrivit pentru diabetici, pentru a elimina cozile interminabile. Si dorim sa suplimentam personalul, pentru a nu mai supune bolnavii la si asteptari de ore intregi. Prin restructurarea fostei farmacii pentru copii, vom muta Sectia de Neuropsihiatrie Infantila, iar in locul ei va fi amenajat Laboratorul de Sanatate Mintala, care functioneaza intr-o cladire revendicata. Totodata, Medicina Legala isi va construi, din fonduri proprii, o morga moderna. Cautam solutii la probleme vechi care s-ar fi putut rezolva, cu putina preocupare, de mult timp. Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

Consilierii judeteni din Comisia de Turism au participat vineri la prima intalnire de lucru privind elaborarea strategiei de dezvoltare turistica a Aradului, la care au fost invitafi reprezentantii societatilor de profil, a celor doua universitati aradene, membrii fundatiilor si asociatiilor non guvernamentale cu activitati in domeniu si reprezentantii mas-media.  Lucrarile s-au desfasurat in sala mica a Consiliului Judetean, demersurile consilierilor concretizandu-se in participarea masiva a celor interesati. A fost o prima intalnire menita sa ordoneze activitatile ce vor urma, sa se identifice prioritatile si metodele de actiune.  Astfel, s-a hotarat in unanimitate crearea a trei grupuri de lucru, pe cele trei directii vitale ale procesului de elaborare a strategiei:  "Grupul de parteneriate si programe de dezvoltare", "Grupul de promovare turistica" si "Grupul de agrement, festivaluri si evenimente".  Pana in prezent, au fost inventariate obiectivele turistice, unitatile de cazare si alimentatie, proiectele existente in derulare la nivel national judetean sau local ce pot fi incluse in strategia de dezvoltare turistica a judetului Arad.  De asemenea, strategia judetului trebuie astfel gandita incat sa se integreze celor regionala, nationala si europeana. Tot ieri s-a incercat identificarea celor mai stringente probleme cu care se confrunta operatorii din turism si gasirea unor solutii imediate pentru inlaturarea impedimentelor.  Reprezentantii firmelor de turism au acuzat lipsa preinovarii obiectivelor dar si proasta calificare a absolventilor din turism. Fara masuri concrete, sedinta s-a finalizat cu programarea urmatoarelor intalniri ce vor avea loc la nivelul grupurilor de lucru in zilele de 3, 4 si 5 august.  Invitatia de participare adresata persoanelor care pot da o mana de ajutor ramane valabila, doritorii fiind rugati sa se adreseze Consiliului Judetean Arad sau Centrului de Informare Turistica. C.V. - Agenda zilei

Campania "noua ne pasa" initiata de PSD Arad da rezultate.  Peste 50 de metri cubi de lemne pentru constructii vor ajunge in satul Ionel din judetul Timis pentru reconstructia scolii din localitate.  Cladirea a fost grav afectata de inundatiile care s-au abatut peste judetul vecin in urma cu 2 luni, cand mii de familii au fost obligate sa fuga din calea puhoaielor.  Campania a fost initiata imediat dupa inundatiile din aceasta primavara.  Pana acum social democratii aradeni au donat lemne pentru constructii dar campania va continua.  In toamna, in satele sinistrate vor fi trimise 50 de metri cubi lemne pentru foc si samanta de grau si porumb pentru 100 de hectare de teren Vasile Blidar - Televiziunea Arad

De pe ultimul loc ocupat anul trecut intre cele noua orase ale judetului Arad, la capitolul potential economic si venituri la bugetul local, Primaria orasului Sebis se situeaza in 2005 pe locul doi, in urma vecinilor ineuani.  Informatia, oarecum surprinzatoare, ne-a oferit-o insusi primarul Gheorghe Feies, intr-o discutie purtata la sediul din noul palat administrativ, o realizare edilitara de exceptie, despre care ziarul nostru a relatat in repetate randuri.  Biroul primarului, sala de lucru a Consiliului Orasenesc, arata ca in revistele de reclama pentru decoratiuni interioare, elegante, aspectuoase, fara egal in judet.  Nici macar primarul Aradului nu se poate lauda cu un asemenea birou modern precum cel al omologului sau sebisan. - D-le primar, cum poate avea Sebisul o situatie bugetara mai buna decat Chisineul-Cris, detinator al celei mai puternice industrii edificata in totalitate in ultimii 15 ani? - Sebisul are la randul sau o economie industriala foarte puternica, despre care s-a scris mai putin, e adevarat, dar aceasta exista. Avem puternice fabrici italiene in domeniul lemnului, avem un sector specializat in pielarie de inalta calitate. Practic, depasim Orastia in domeniu. Incasam sume importante din impozitele si taxele legale, dar alimentarea bugetului se realizeaza si prin valorificarea surselor locale. Nu este nici un secret ca vindem terenuri din proprietatea Primariei sau concesionam suprafete aflate in administratia noastra, obtinand miliarde de lei anual. Daca anul trecut am avut un buget de numai 38 de miliarde, in 2005 bugetul planificat este aproape dublu. - Planificare bugetara putem avea oricat de buna, important este atingerea cifrei planificate. - Sigur ca da, pe primul semestru am atins 50 la suta si avem toate conditiile ca in a doua parte a anului sa realizam obiectivul prevazut la acest capitol. - Este bine ca aveti bani mai multi; inseamna ca puteti dezvolta in continuare orasul in plan edilitar-gospodaresc. Ne-ati vorbit despre niste proiecte interesante... - Intr-adevar, avem proiecte in mai multe domenii de activitate si, fara sa ne laudam, am spune ca sunt si importante pentru comunitate, si ambitioase. Ce ati spune, de pilda, despre asfaltarea drumului rutier Sebis-Salajeni, satul dvs. natal? - Este o surpriza pe cat de placuta, pe atat de incurajatoare. Satenii mei asteapta de zeci de ani sa auda vorba despre asemenea planuri. Pur si simplu sunt bucuros sa aflu de la domnia voastra o asemenea veste. Dar cand va incepe lucrarea, in ce stadiu se afla proiectul? - Sunt miscat de emotia dumneavoastra si va informez ca valoarea proiectului este de 11 miliarde de lei vechi si ca licitatia pentru caietele de sarcini este programata peste cateva zile. - Va fi vorba despre un drum asfaltat ca la carte sau... asa, o modernizare, ceva bitum turnat la repezeala... - Stati, nu asa. Suntem firma serioasa, lucram pe baza de proiect si realizam un drum asfaltat ca la carte, cu borduri, cu santuri de scurgere a apei, cu pantele cerute, cu poduri, podete, totul in buna randuiala. In prima etapa, vom asfalta pana la fosta Curte Domneasca, apoi, dupa ce ne adunam din nou puterile, mergem cu asfaltul pana in sat. Avem insa si alte proiecte. - In urma cu cativa ani am auzit vorbe despre un teren de fotbal cu o capacitate de... doua sute de mii de locuri. Ce mai! "Maracana" braziliana... Ce e cu acest proiect? - Nu e vorba despre nici o "Maracana". Povestea vine de la o publicatie obscura, ai carei scribi au dorit sa ma discrediteze prin punerea pe seama mea a unor minciuni gogonate. Cine poate crede ca un primar de oras, om cu scaun la cap, se poate gandi la o asemenea constructie faraonica total inutila, in care sa poata fi adunata jumatate din populatia judetului Arad?! Totul a pornit de la unele discutii preliminare referitoare la un amfiteatru natural, dar totul a ramas in faza de proiect. Un proiect totusi realist, si nu o utopie ridicola. - Daca tot ne aflam pe terenul sportului, ce proiecte aveti in dezvoltarea acestei ramuri? - In ultimul an s-a infiintat prin Hotarare a Consiliului Local Orasenesc (CLO) Clubul Polisportiv National Sebis, in componenta caruia intra trei echipe de fotbal-seniori, juniori si copii - plus o echipa de handbal fete si o echipa de handbal baieti. Handbalul se bucura de mare popularitate la Sebis. Echipa liceului a reusit performanta de a deveni vicecampioana nationala in urma unei spectaculoase victorii in semifinala, impotriva selectionatei Bucurestiului. Avem si un club de carturi, in cadrul caruia organizam competitii la nivel national. - Despre fotbal, totusi... - Momentan, echipa de fotbal a orasului se afla in cantonament la Dezna, in pregatiri pentru a lua campionatul si pomovarea in Divizia C. In perspectiva, lucram la un proiect de modernizare a bazei sportive a orasului, o constructie pe trei nivele: la parter - o microcantina, si o sala de afaceri cu sauna - iar la etaje - spatii de cazare si cantonament. De asemenea, nocturna la stadion si doua terenuri de tenis de camp sunt si acestea prinse in viitoarele noastre proiecte. In apropierea bazei sportive avem o sala de sport pentru care, in aceasta iarna, am reusit dotari in valoare de 400 de milioane lei, constand in echipamente, saltele, saci de box si intreaga gama de aparate pentru gimnastica, echipamente pentru handbal si baschet etc. - Manifesta tinerii sebiseni interes pentru asemenea activitati spotive? - Am uitat sa vorbesc despre campionatul orasenesc de karate din data de 6 august, la care vor participa cele doua echipe locale si o gala internationala de box, cu participarea unor oaspeti din Ungaria si Serbia. - Ne distram, adevarat, dar mai si invatam: scoala sebisana la ce se poate astepta din partea Primariei? - Incepand din toamna, vom demara actiunea de modernizare a laboratoarelor de la liceu si a grupurilor sociale, prin lucrari de finisaje - gresie, faianta, mobilier, instrumentar - proiect pentru care am alocat 400 milioane lei. Tot in beneficiul liceului orasenesc am mai repartizat inca un miliard si jumatate de lei pentru prelungirea unui tronson cu trei nivele, o sala de festivitati, o biblioteca moderna si, in fine, vom ridica o noua cladire cu trei nivele pentru ateliere-scoala. - Ati uitat sa vorbiti despre proiectele in plan edilitar-gospodaresc... - Vom extinde cu 26 km reteaua de canalizare a orasului (cu o statie de re-pompare) vom moderniza statia de epurare cu treapta biologica si vom dota uzina de apa cu aparatura la standarde europene, pentru analiza apei potabile. - In ce stadiu se afla proiectul? - Avem intreaga documentatie, este asigurata si finantarea in valoare de 60 miliarde de lei, prin accesarea unui credit cu 9% dobanda anuala, rambursabil in 15 ani. - Dar tabara de vacanta de la Salajeni, un proiect despre care am vorbit cu dv. inca acum 12-14 ani? - Il vom traduce in viata pe un amplasament in zona Babutasca, intr-un cadru natural deosebit, in apropiere de izvor. Vom parcela terenul primariei in loturi de 250 metri patrati, le vom vinde sau le vom concesiona pentru ridicarea unei cabane moderne. Vom electrifica zona, vom moderniza drumul forestier pe o lungime de un kilometru, vom amenaja o pescarie, vom organiza activitati de calarie in imprejurimi, drumetii, iar pe timp de iarna ar fi de interes o pista de schi din varful Plesului pana in vale. Vom asigura sursa de apa menajera, iar pentru cea potabila avem cunoscutul izvor. *** Un proiect fabulos si indraznet, dar posibil. Insasi America s-a nascut mai intai in imaginatia bogata a aventurierilor si abia apoi a devenit ceea ce este astazi.  Gheorghe Feies este un om framantat de multe proiecte, unul mai ambitios ca altul, dar cel din Salajeni le intrece pe toate in amploare, in dimensiuni, in perspective.  Este un proiect vizionar, capabil sa intoarca un sat de pe drumul inevitabil al depopularii incepute in urma cu jumatate de secol si continuat pana astazi. Discutie consemnata de Stefan Tabuia - Adevarul

O vorba de duh spune ca cei care nu-si cunosc trecutul nu vor avea parte de viitor.  Probabil ca asa si este, dar sa speram ca nu noi vom fi cei care sa verifice acest lucru.  Si totusi o umbra de ingrijorare ma cuprinde ori de cate ori vad in ce hal se afla vestigiile istorice din judetul nostru.  Poate putini dintre noi stiu ca plaiurile aradene adapostesc ruinele a cel putin 27 de cetati medievale, prin aceasta intelegandu-se fortificatii si castele cu o structura complexa  si nu doar simple ingramadiri de pamant sau piatra.  Majoritatea acestora au ajuns intr-o stare avansata de degradare, pastrandu-se doar urme ale zidurilor sau ale santurilor de alta data, urme acoperite acum de vegetatie si uitare.  Altele, mai norocoase, si-au pastrat o parte din ziduri si/sau turnuri datorita zonei greu accesibile in care au fost amplasate( cetatile Soimos, Siria, Dezna). Timpul si nepasarea s-au dovedit a fi dusmani necrutatori si de aceasta data.  Un caz aparte il constituie cetatea Ineului, cetate care a reusit sa se pastreze aproape intacta ca structura, dar care se degradeaza de la un an la altul sub privirile noastre  neputincioase sau poate indiferente.  Aceasta constructie absolut superba este de fapt o cetate-castel ridicata pe la mijlocul secolului al XVII-lea de catre Gabriel Haller pe locul unei alte asezari nobiliare aflata in posesia familiei Losonczi.  Cetatea s-a pastrat pana in ziua de azi datorita faptului ca a fost utilizata pe tot parcursul existentei sale, in ultimii zeci de ani adapostind o scoala speciala , iar, mai apoi, o scoala profesionala. De cativa ani buni cetatea este parasita si supusa unui proces continuu de degradare.  Motivul pentru care nu se reuseste conservarea acesteia este, probabil, acelasi: lipsa banilor.  Nu mi-am propus ca prin acest articol sa caut solutii sau sa arat cu degetul spre cineva anume, ci mi-am propus sa va atrag atentia dumneavoastra, stimati cititori, asupra acestui fenomen care macina incet dar fara crutare istoria acestui pamant, o istorie faurita de stradaniile atator generatii si pe care noi, urmasii acestora, nu suntem in stare nici macar sa o pastram, sa o conservam in vreun fel anume.  Istoria Aradului se prabuseste peste noi dand la iveala ziduri roase de vreme si de indiferenta si acest lucru se vede la tot pasul.  Ca este vorba de centrul Aradului unde peretii dezgoliti ai Teatrului Vechi asteapta de ani buni o mana de gospodar care sa-i redea macar o parte din stralucirea de alta data sau ca vorbim de Cetatea Ineului durerea este aceeasi si pierderea acestei parti a trecutului nostru ne poate costa enorm. Autoritatile se tot plang ca nu sunt bani pentru coservarea acestor monumente istorice, cu toate ca sunt tari cu mult mai sarace care au reusit sa scoata bani frumosi tocmai prin punerea in valoare a trecutului lor, turismul istoric fiind aducator de profituri uriase peste tot in lume, mai putin in Romania. Nu am pretentii absurde, nu consider ca ar fi cazul sa se aloce bani in primul rand pentru restaurarea acestor martori muti ai trecutului nostru, desi este un trecut cu care toti ar trebui sa ne mandrim, stiu ca sunt atatea altele de facut pentru oamenii acestui judet si totusi...  Totusi trecutul ne apartine, chiar daca suntem dispusi din ce in ce mai putin sa ne gandim la ce a fost atata vreme cat ne simtim covarsiti de grijile prezentului, iar la viitor abia daca indraznim a mai spera.  Totusi trecutul face parte din fiinta noastra si ne defineste intr-o mare masura.  Cu totii suntem mandri a fi ardeleni, dar aceasta nu se leaga doar de locul in care Dumnezeu sau istoria ne-a asezat pe harta.  Aceasta inseamna mult mai mult si legatura cu trecutul istoric este mai puternica decat ar parea la prima vedere si , mai ales, este poate cea mai importanta  conexiune cu civilizatia si cultura europeana dupa care tanjim atat de mult. Cristi Paulisan - Observator